2,444 matches
-
posomorăște“ tocmai pentru ierarhizarea socială ce s-a instituit În mod nedrept. De fapt, el, din această perspectivă a dreptății, nu-l ucide pe fratele său, ci pe cel care l-a umilit brutal În sărăcia și În cinstea sa. Transcendența haină l-a condamnat să fie sărac și cinstit, dar numai cu atât nu se poate trăi. Revoltat, Cain ridică mâna și-și face singur dreptate. El lovește În legea nedreaptă, instaurată de o transcendență oarbă. Cine e vinovatul? (iarna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
sărăcia și În cinstea sa. Transcendența haină l-a condamnat să fie sărac și cinstit, dar numai cu atât nu se poate trăi. Revoltat, Cain ridică mâna și-și face singur dreptate. El lovește În legea nedreaptă, instaurată de o transcendență oarbă. Cine e vinovatul? (iarna) Sunt torturat În fiecare noapte de vise lubrice, inimaginabile. Ascetismul dus la extrem Îmi dă o stare de amorțeală, ca și cum corpul mi-ar fi otrăvit cu cele mai grele toxine. Uneori, mă cuprinde o greață
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
altundeva nu mai revenea parcă niciodată În Întregime ca să se reintegreze În corpul meu. (ieri) Cel mai profund lucru din cultura greacă e hybris-ul. Polemizez cu lectora de universală În legătură cu această noțiune. Cine depășește măsura? Care sunt raporturile Între transcendență și imanență? Cine sunt mai puternici? Zeii sau oamenii? De către cine se comite hybris-ul? De către oameni Împotriva oamenilor? De către oameni Împotriva zeilor? De către zei Împotriva zeilor? De către zei Împotriva oamenilor? De ce, mă rog, atâtea depășiri, atâtea Erinii, atâtea răzbunări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
imediat. Cum Îmi explic acum acest refuz? Este evident că Cervantes depășea romantismul adolescenței mele, Însetate de mitul creației, anticipând o perspectivă modernă. Demn descendent al peisajului eminescian, mă tortura intuiția că literatura nu poate fi separată de manifestarea unei transcendențe ascunse. Când lumea te asaltează doar ca extază pură, nu vrei să pătrunzi În atelierul marelui Creator. Atunci te sustragi violent din real (la acea vârstă, existența este inconștientă; se trăiește singură sau te trăiește!), pentru a te lăsa pradă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
are cinismul de a dejuca mecanismul textual chiar În actul constituirii romanescului și acest lucru, făcut evident În permanență, sfârșește prin a pune la grea Încercare Încrederea cititorului adolescent În imanența literaturii. Don Quijotte coboară prea des În real, părăsind transcendența textului, ceea ce Îmi creează și acum un sentiment de frustrare și insatisfacție la lectură; chiar dacă dau altă valorizare metodei cervantesiene, nu mă Împac deloc cu instituirea unei viziuni „joase“, demitizante asupra cavalerismului, un concept pur, atât de scump formării personalității
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
metodă prin care individul se transformă, creîndu-și o imagine mai plăcută, mai acceptată. "Ești un superstar, asta ești!" Versurile sugerează că această atitudine de poză este accesibilă oricui ("Nu contează dacă ești alb sau negru, băiat sau fată"), producînd o transcendență estetică la îndemîna tuturor ("Frumusețea se află acolo unde o vezi"). Mai apoi însă, imaginile statice, derivate din industria modei, sînt transpuse într-un gen de dans homosexual bazat pe "Paris is Burning", care respiră energie erotică. În cele din
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
cyberspațiului care dobîndesc un fel de imortalitate cibernetică. Dacă obiectele ar controla oamenii și ar produce spațiul unei alte realități, atunci istoria ar dispărea cu totul o altă fantezie baudrillardiană sugerată de opera lui Gibson. Și o dată cu apariția finitului în transcendența morții, oamenii ar dispărea cu siguranță, deoarece cele mai profunde sentimente umane sînt legate de teama de moarte și ura îndreptată împotriva celor care ne amenință viața. Mai mult, atît în universul lui Baudrillard cît și în cel al lui
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
și un țel. Așa cum arăta Csicsery-Ronay, "Gibson și protagoniștii operelor sale pornesc într-o călătorie sfîntă cu scopul restaurării valorilor și sensurilor pierdute. Ei au un avantaj față de reprezentanții literaturii moderniste prin faptul că cyberspațiul promite posibilitatea construirii artificiale a transcendenței. Deoarece cyberspațiul a absorbit deja afectele și obiectele trecutului, care erau asociate cu valoarea și sacrul, protagoniștii operei lui Gibson nu au altă soluție decît să încerce varianta transcendenței artificiale." (1992: 226) Baudrillard vs. cyberpunk Prin contrast, Baudrillard dizolvă semnificația
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
literaturii moderniste prin faptul că cyberspațiul promite posibilitatea construirii artificiale a transcendenței. Deoarece cyberspațiul a absorbit deja afectele și obiectele trecutului, care erau asociate cu valoarea și sacrul, protagoniștii operei lui Gibson nu au altă soluție decît să încerce varianta transcendenței artificiale." (1992: 226) Baudrillard vs. cyberpunk Prin contrast, Baudrillard dizolvă semnificația și individul în extazul comunicării și disprețuiește acțiunea individuală eficientă, negînd chiar posibilitatea suveranității individuale într-un univers condus de obiecte. Pentru el, tehnologia este triumfătoare, în această eră
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
eficientă, negînd chiar posibilitatea suveranității individuale într-un univers condus de obiecte. Pentru el, tehnologia este triumfătoare, în această eră postumană și nu este deloc cuprins de nostalgie la ideea unei umanități dispărute într-un univers tehnologic. Baudrillard nu caută transcendența și pare să se mulțumească cu inventarierea slăbiciunilor și nebuniilor epocii contemporane. Pentru bătrînul francez, nu mai e nimic nou sub soare, el le-a văzut deja pe toate, crede că tot ce se putea spune s-a spus, tot
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
mai avansate ale culturii americane, precum cyberpunk, exprimă energiile noii societăți tehnologice, bucuria și puterea utilizării noilor tehnologii, extazul accesului la interfață, senzația de putere pe care o dă accesarea unor noi informații și angajarea în noi forme de comunicare, transcendența imaginilor și produselor din întreaga lume, inclusiv a tot ce e mai bun din lumea cinematografiei și televiziunii, toate acestea fiind acum accesibile, cu ușurință, oricui. Curentul cyberpunk prezintă în plus și latura întunecată a acestei noi societăți tehnologice, creșterea
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
ecleziatice, cerem, în același timp, o cât mai mare grijă în exercitarea acestei autonomii; și anume, tocmai în scopul garantării posibilităților de viață independentă a Bisericii"20. În ipostaza sa esențială de instituție divino-umană, Biserica este legată nu numai de transcendență, ci și de imanent, fiind nevoită să subziste în veac. De la momentul secularizării averilor mânăstirești, Biserica sărăcise, întreținerea ei revenind statului care oferea suma de 3 lei pe zi pentru hrana călugărilor, în 1927. În adunarea eparhială a Arhiepiscopiei Bucureștilor
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
care par a nega posibilitatea cunoașterii divine trebuie interpretate pornind de la următorul principiu: cunoașterea fericiților nu va putea niciodată să se adecveze extensiei lucrului cunoscut (adequare amplitudinem rei cognitae). Tributar tradiției patristice răsăritene, Petre Țuțea subliniază imposibilitatea cunoașterii divine în transcendența sa absolută, în afara oricărei relații cu ființele create, dincolo de revelarea Lui în iconomia creației și a mântuirii. Treimea cea de-o-ființă e independentă de relațiile ei iconomice cu lumea creată. Regăsim aici mai vechea idee patristică referitoare la noțiunile de theologia
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
ar rămâne nemanifestat și necunoscut în relațiile Lui cu ființele create. În același timp, Sfântul Vasile a insistat pe necesitatea de a le distinge; în alte condiții, raportul cu ființele create ar determina oarecum ousia Treimii anulând natura absolută a transcendenței lui. Pentru Sfântul Vasile cel Mare, a cunoaște un lucru prin esența lui înseamnă a înlocui cunoașterea unui obiect real prin cunoașterea unui concept. Mai există un nivel al problemei formulat de Sfântul Grigorie de Nyssa: mintea umană descoperă proprietățile
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
spațio-temporalității. Din punct de vedere ontologic nu din perspectiva cunoașteriii -, universul implică totalitatea corpurilor și puterilor care transgresează capacitatea subiectului cunoscător (ființa umană). Astfel, din subiect cunoscător, ființa umană devine obiect, sub raport metafizic, esențial, în această problemă a universului. Transcendența implică întotdeauna existența a doi termeni în proces: ceva care transcende față de ceva care este depășit. În chestiunea universului, ființa umană este și transcendentă, întrucât ființa umană face parte din univers, și depășită, întrucât ea este subiect de cunoaștere. Conștiința
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
acțiune, idee ce contravine dogmei creștine, căci libertatea își are și ea limitele ei firești. S-ar putea invoca faptul că ființa umană posedă liberul arbitru, adică dispune de posibilitatea de a alege între bine și rău, între imanență și transcendență, totul reducându-se la o opțiune de ordin interior a individului. Limitele libertății se circumscriu posibilităților umane de alegere, deciziilor și disponibilităților de a opta între mai multe formule de lucru. Instituirea cenzurii nu implică un atentat la ideea de
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
fals3. Prin urmare, libertatea presupune posibilitatea în sensul unei legi naturale, posibilitatea de promovare a istoriei, a întâmplărilor din realitate. Pornind de aici și de la raportul dintre posibil și act, Nae Ionescu operează o distincție între domeniul existenței și domeniul transcendenței, al ființei. Posibilitatea nu reprezintă o trăsătură definitorie a existenței, iar transcendența nu închide în ea posibilitatea. De altfel, transcendența nu închide în ea devenirea, domeniul ființei. Mai mult chiar, aceste două domenii nu epuizează realitatea sau toate posibilitățile universului
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
de promovare a istoriei, a întâmplărilor din realitate. Pornind de aici și de la raportul dintre posibil și act, Nae Ionescu operează o distincție între domeniul existenței și domeniul transcendenței, al ființei. Posibilitatea nu reprezintă o trăsătură definitorie a existenței, iar transcendența nu închide în ea posibilitatea. De altfel, transcendența nu închide în ea devenirea, domeniul ființei. Mai mult chiar, aceste două domenii nu epuizează realitatea sau toate posibilitățile universului 4. Se știe că dincolo de realitatea concretă există o realitate transcendentă care
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Pornind de aici și de la raportul dintre posibil și act, Nae Ionescu operează o distincție între domeniul existenței și domeniul transcendenței, al ființei. Posibilitatea nu reprezintă o trăsătură definitorie a existenței, iar transcendența nu închide în ea posibilitatea. De altfel, transcendența nu închide în ea devenirea, domeniul ființei. Mai mult chiar, aceste două domenii nu epuizează realitatea sau toate posibilitățile universului 4. Se știe că dincolo de realitatea concretă există o realitate transcendentă care este Dumnezeu. Dacă Dumnezeu intră și în domeniul
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
liturghia, care săvârșește jertfa, este un sacrificator 5. Ca atare, existența umană este punctată de prezența lui Dumnezeu, până în cele mai mici detalii. De aceea, nu se poate spune că Dumnezeu este o ființă transcendentă, întrucât El transcende existența. Astfel, transcendența lui Dumnezeu nu presupune propriu-zis existența lui Dumnezeu numai în lumea ființei. În plus, raportul dintre Dumnezeu și lume este diferit de raportul dintre ființă și existență sau dintre transcendență și domeniul naturii. Potrivit teoriei platoniciene, Dumnezeu este ceea ce este
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Dumnezeu este o ființă transcendentă, întrucât El transcende existența. Astfel, transcendența lui Dumnezeu nu presupune propriu-zis existența lui Dumnezeu numai în lumea ființei. În plus, raportul dintre Dumnezeu și lume este diferit de raportul dintre ființă și existență sau dintre transcendență și domeniul naturii. Potrivit teoriei platoniciene, Dumnezeu este ceea ce este expresia logică. Corectată de perspectiva veterotestamentară, afirmația lui Platon devine: Dumnezeu este ceea ce este, adică este așa cum este și nimic mai mult. De fapt, ființa umană îl trăiește pe Dumnezeu
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
ceea ce există, există în El; și, totuși existând în El și prin El, El este tot, tot ceea ce face El nu are nici un fel de limite"7. Conform gândirii naeionesciene, libertatea există în domeniul existenței și nu există în domeniul transcendenței. Aceasta nu înseamnă că nu există libertate în Dumnezeu; El transcende într-un mod specific și ființa, și natura, și existența, și transcendența. De aceea, Dumnezeu nu este dincolo; El nu este realitate metafizică, ci realitatea pur și simplu. Discursul
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
fel de limite"7. Conform gândirii naeionesciene, libertatea există în domeniul existenței și nu există în domeniul transcendenței. Aceasta nu înseamnă că nu există libertate în Dumnezeu; El transcende într-un mod specific și ființa, și natura, și existența, și transcendența. De aceea, Dumnezeu nu este dincolo; El nu este realitate metafizică, ci realitatea pur și simplu. Discursul teologic vorbește de o libertate nelimitată a spiritului, libertate ce rezidă din adâncurile ființei noastre și care nu poate fi cenzurată întrucât este
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
sotiria sau sympathia colectivă, mântuirea, dialogicul dintre Creator și creatură va funcționa în sensul acelei revoluții spirituale individuale. Revoluția spirituală reprezintă oportunitatea de refacere a unei națiuni distruse de o doctrină ateistă, precum și asigurarea permanenței esenței ontologice în contact cu Transcendența, a mijlocirii relației dintre scara orizontală și verticala divină. Forme ale discursului subversiv Ideologia totalitară implică la nivelul manifestării sale o retorică păguboasă, contraproductivă a discursului. Întreaga ei utopie s-a axat pe dimensiunea unei practici sui generis a discursului
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
îl privesc. Prin urmare, cine contemplă chipurile angelice, surprinde, în lumina lor, chiar oglindirea. Omul care încearcă să trăiască potrivit modelului apărătorilor divini, devine oglinda lor. Îngerii sunt purtătorii acestui joc de oglinzi, prin intermediul cărora se poate pătrunde în spațiul transcendenței. Modelul călugărului ca imitatio angeli devine simbolul permanent în literatura patristică 13. Problematica ontologică a imaginii se regăsește în statutul ambivalent atribuit de gândirea antică și medievală imaginii speculare care poate fi asimilată fie unei aparențe iluzorii, fie unei mimetici
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]