4,862 matches
-
și informale. Actorii partinici implicați (sau neimplicați) joacă un rol fundamental prin adoptarea unor atitudini proactive sau reactive. Ei își exprimă (sau nu) pozițiile față de politicile comunitare. Aceste poziții depind inițial de factori variați și de la niveluri multiple (regionali, naționali, transnaționali și internaționali), dar pot fi agregate prin mecanisme verticale și orizontale (centralizate și descentralizate) de interacțiune în cadrul și între organele partidului european. Pot rezulta astfel politici de partid inedite la nivel european. Această definiție permite conceperea politicilor europartidelor nu doar
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
2. Politicile europartidelor și termenii contingenți O primă strategie în această optică va consta în distingerea politicilor federațiilor europene de partide de alte concepte contingente. După asta, ne vom propune propria concepție asupra politicilor europartidelor. Este vorba de cooperarea partinică transnațională, cooperarea paneuropeană a partidelor, construcția coaliției trnasnaționale și advocacy coalition. Mai întîi, politica partidelor europene se diferențiază de cooperarea partinică transnațională. "Ca definiție operatorie scriau Geoffrey și Pippa Pridham "cooperarea partinică transnațională" în CE este termenul aplicat instituționalizării coordonării și
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
de alte concepte contingente. După asta, ne vom propune propria concepție asupra politicilor europartidelor. Este vorba de cooperarea partinică transnațională, cooperarea paneuropeană a partidelor, construcția coaliției trnasnaționale și advocacy coalition. Mai întîi, politica partidelor europene se diferențiază de cooperarea partinică transnațională. "Ca definiție operatorie scriau Geoffrey și Pippa Pridham "cooperarea partinică transnațională" în CE este termenul aplicat instituționalizării coordonării și promovării pozițiilor politice comune și ale altor forme de activități europene ale partidelor politice cu aceeși tendință ideologică din diferite state
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
asupra politicilor europartidelor. Este vorba de cooperarea partinică transnațională, cooperarea paneuropeană a partidelor, construcția coaliției trnasnaționale și advocacy coalition. Mai întîi, politica partidelor europene se diferențiază de cooperarea partinică transnațională. "Ca definiție operatorie scriau Geoffrey și Pippa Pridham "cooperarea partinică transnațională" în CE este termenul aplicat instituționalizării coordonării și promovării pozițiilor politice comune și ale altor forme de activități europene ale partidelor politice cu aceeși tendință ideologică din diferite state membre în cadrul larg al Comunității Europene"427. Desigur, "cooperarea partinică transnațională
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
transnațională" în CE este termenul aplicat instituționalizării coordonării și promovării pozițiilor politice comune și ale altor forme de activități europene ale partidelor politice cu aceeși tendință ideologică din diferite state membre în cadrul larg al Comunității Europene"427. Desigur, "cooperarea partinică transnațională" acoperă, în parte, cîmpul conceptual al politicilor federațiilor europene de partide, dar politica europartidelor nu determină obligatoriu o instituționalizare a coordonării politicilor, precum și a promovării politicilor partidelor europene. O federație poate foarte bine să nu ajungă la un acord între
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
internaționale ne interesează în măsura în care are o incidență în poziționarea actorilor partinici naționali, care, la rîndul ei, prezintă consecințe cînd avem în vedere politicile europartidelor. În fine, politica federațiilor europene de partide nu este un transnational coalition building. Strategia construirii coaliției transnaționale face legătura între nivelurile multiple ale Europei. În acest sens, Karl-Magnus Johansson s-a referit la K. Kaiser 430 pentru a afirma că actorii care țes aceste legături își construiesc coalițiile fie cu mișcări sociale, fie cu actori din alte
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
slabă sau integrată. Această dimensiune este de luat în considerare în analiza relațiilor externe ale politicilor europartidelor. Teoretic, o FEP sau alt actor politic poate concepe o astfel de strategie. Totuși politica partidelor europene nu este o strategie de coaliție transnațională între actori supranționali. Aceste coaliții pot acționa ca advocacy coalitions, în sensul în care le-a definit Sabatier 432. Actorii care compun acest tip de coaliție provin din organizații variate. Totuși ei "împărtășesc un ansamblu de credințe normative și acționează
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
credințe normative și acționează adesea concertat"433. E vorba, de exemplu, de actori precum sindicatele, partidele politice, FEP și instituțiile europene. Prelungind analiza lui Johansson, Robert Ladrech a sugerat folosirea conceptului de advocacy coalition nu pentru o coaliție de actori transnaționali, cum îl înțelegea Johansson, ci chiar pentru membrii PSE434. Această concepție a lui Johansson și Ladrech este la începuturi. Totuși utilitatea de a percepe PSE ca advocacy coalition coincide cu conceptul de cooperare partinică transnațională a lui Pridham. Astfel, reiese
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
pentru o coaliție de actori transnaționali, cum îl înțelegea Johansson, ci chiar pentru membrii PSE434. Această concepție a lui Johansson și Ladrech este la începuturi. Totuși utilitatea de a percepe PSE ca advocacy coalition coincide cu conceptul de cooperare partinică transnațională a lui Pridham. Astfel, reiese totodată că noțiunea de advocacy coalition acoperă, în parte, conceptul de politici ale federațiilor europene de partide, fără să fie totuși echivalente. După această definire prin negație, vom trece la propunerile noastre analitice pentru a
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
că partidele naționale intră în interacțiune cu grupurile politice pentru a defini politici comune. Hix și Lord notează două implicații. Pe de o parte, diferite tipuri de actori sînt implicate în rețea, liderii partidelor naționale, grupurile parlamentare și secretariatele partidelor transnaționale. Pe de alta, aceste activități au loc la nivel național, transnațional și supranațional. Apoi, Ladrech propune completarea acestei abordări. Pe de o parte, noțiunea de rețea politică nu ne lămurește în privința efectelor rețelei asupra participanților. Pe de alta, activitățile PSE
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
defini politici comune. Hix și Lord notează două implicații. Pe de o parte, diferite tipuri de actori sînt implicate în rețea, liderii partidelor naționale, grupurile parlamentare și secretariatele partidelor transnaționale. Pe de alta, aceste activități au loc la nivel național, transnațional și supranațional. Apoi, Ladrech propune completarea acestei abordări. Pe de o parte, noțiunea de rețea politică nu ne lămurește în privința efectelor rețelei asupra participanților. Pe de alta, activitățile PSE implică numeroase puncte de contact și de evoluție politică depășind cu
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
care permite o mai bună delimitare a activității partidelor, implicînd (a) înțelegerea conținutului partinic, (b) considerarea partidelor naționale drept actori centrali și (c) analizarea motivațiilor partidelor naționale de a participa și de a construi un tip special de organizație partinică transnațională. Prin urmare, partidele europene nu servesc doar la reducerea costurilor de tranziție, cum au afirmat Hix și Lord. Ele au o funcție de mediere a pozițiilor ideologice ale familiilor partinice, căci europartidele ar favoriza adaptarea partidelor naționale la sistemul instituțional și
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
adecvată, permițînd o contribuție la examinarea dinamicii politicii și a schimbării politicilor partidelor europene. Putem examina coeziunea și influența europartidelor dintr-un unghi nou. În fine, este semnificativă pentru a analiza eventuala schimbare a poziționării actorilor individuali și dezvoltarea politicilor transnaționale inedite. Aceste tipuri de mecanisme se disting de tipurile de interacțiuni stabilite de Oskar Niedermayer et alii. Ne amintim că Niedermayer 448 a dezvoltat un model de analiză pentru a măsura progresia gradului de interacțiune 449. El diferențiază succesiv trei
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
a lor pune accentul aproape exclusiv pe partidele politice membre ale FEP ca variabilă independentă. Desigur, susținătorii acestei abordări nu s-au pronunțat asupra examinării empirice a influenței europartidelor. Totuși Geoffrey și Pippa Pridham s-au aplecat asupra cooperării partinice transnaționale. Ne amintim că ei au avansat ipoteza că rezultatul cooperării partinice transnaționale depinde, în principal, de partidele politice membre ale FEP450. Ei au mai propus teza potrivit căreia trei factori determină pozițiile acestor partide: factorul partinic național, cel funcțional și
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
ca variabilă independentă. Desigur, susținătorii acestei abordări nu s-au pronunțat asupra examinării empirice a influenței europartidelor. Totuși Geoffrey și Pippa Pridham s-au aplecat asupra cooperării partinice transnaționale. Ne amintim că ei au avansat ipoteza că rezultatul cooperării partinice transnaționale depinde, în principal, de partidele politice membre ale FEP450. Ei au mai propus teza potrivit căreia trei factori determină pozițiile acestor partide: factorul partinic național, cel funcțional și cel socio-politic451. În continuare, s-a pus un important accent pe impactul
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
s-a pus un important accent pe impactul ideologiei asupra conceperii unei politici comune. De exemplu, Geoffrey Pridham a examinat efectele specificităților dreptei moderate și ale conservatorilor în elaborarea pozițiilor comune. Problema este semnificativă în măsura în care determină ieșirea din cooperarea partinică transnațională, ea însăși caracterizată printr-o relație partinică triunghiulară între grupurile politice din Parlamentul European, partidele europene și cele naționale 452. Tabelul factorilor implicați, după Pridham, în cooperarea partinică transnațională Factorii implicați în cooperarea partinică transnațională Factori partinici tradiționali Factori politico-funcționali
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
pozițiilor comune. Problema este semnificativă în măsura în care determină ieșirea din cooperarea partinică transnațională, ea însăși caracterizată printr-o relație partinică triunghiulară între grupurile politice din Parlamentul European, partidele europene și cele naționale 452. Tabelul factorilor implicați, după Pridham, în cooperarea partinică transnațională Factorii implicați în cooperarea partinică transnațională Factori partinici tradiționali Factori politico-funcționali Factori socio-politici Cercetătorii au susținut apoi, succesiv, două teze divergente privitoare la rolul europartidelor în cadrul european. Problematica influenței europartidelor asupra politicilor europene a fost pentru mult timp și, în
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
determină ieșirea din cooperarea partinică transnațională, ea însăși caracterizată printr-o relație partinică triunghiulară între grupurile politice din Parlamentul European, partidele europene și cele naționale 452. Tabelul factorilor implicați, după Pridham, în cooperarea partinică transnațională Factorii implicați în cooperarea partinică transnațională Factori partinici tradiționali Factori politico-funcționali Factori socio-politici Cercetătorii au susținut apoi, succesiv, două teze divergente privitoare la rolul europartidelor în cadrul european. Problematica influenței europartidelor asupra politicilor europene a fost pentru mult timp și, în parte, rămîne și astăzi una dintre
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
în privința influenței lor asupra politicilor europene. În mod aproape binar, după Michael Newman, politologii sînt împărțiți în două tabere. De o parte, sceptici ca James May453 și Luciano Bardi 454 s-au arătat "foarte prudenți, sugerînd că programele și declarațiile transnaționale au cel mult o valoare declarativă și nu sînt capabile să orienteze acțiunile FEP"455. La fel, D.-L. Seiler, unul dintre pionierii politicilor comparate, este sceptic față de existența unui sistem de partide europene, din două motive. În primul rînd
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
a aplicat paradigma lui Stein Rokkam pentru a măsura sensul proiectelor FEP. El a considerat că, potențial, nu se manifestă numai trei clivaje (socio-economic, centru-periferie și rural-urban), ci și scenariile unor alianțe între FEP. De cealaltă parte, susținătorii unei concepții "transnaționale", precum Robert Ladrech 457, au pus accentul pe ipoteza că "partidele politice sînt forțate să dezvolte interacțiuni mai profunde cu partidele înfrățite, dat fiind că UE devine un factor mai semnificativ, iar puterea statelor-națiune se diminuează"458. Tabelul susținătorilor și
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
europene de partide asupra politicilor europene, Karl-Magnus Johansson a analizat în detaliu influența PPE și PSE nu doar asupra Consiliului European, ci și, prin extensie, asupra Conferinței Interguvernamentale 471. În acest sens, el a propus 472, în 1999, folosirea abordării transnaționale în analiza contribuției coalițiilor transnaționale la creșterea legitimității guvernării europene. Cadrul său analitic este compus, în esență, din două concepte centrale: strategia de construcție a coaliției transnaționale și "procesul politic european"473. De aceea, el a propus analizarea influenței coalițiilor
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
europene, Karl-Magnus Johansson a analizat în detaliu influența PPE și PSE nu doar asupra Consiliului European, ci și, prin extensie, asupra Conferinței Interguvernamentale 471. În acest sens, el a propus 472, în 1999, folosirea abordării transnaționale în analiza contribuției coalițiilor transnaționale la creșterea legitimității guvernării europene. Cadrul său analitic este compus, în esență, din două concepte centrale: strategia de construcție a coaliției transnaționale și "procesul politic european"473. De aceea, el a propus analizarea influenței coalițiilor transnaționale asupra agendei procesului politic
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
Interguvernamentale 471. În acest sens, el a propus 472, în 1999, folosirea abordării transnaționale în analiza contribuției coalițiilor transnaționale la creșterea legitimității guvernării europene. Cadrul său analitic este compus, în esență, din două concepte centrale: strategia de construcție a coaliției transnaționale și "procesul politic european"473. De aceea, el a propus analizarea influenței coalițiilor transnaționale asupra agendei procesului politic european, impactul acestor coaliții fiind mai remarcabil atunci cînd actorii politici stabilesc agenda politicii publice europene. Astfel, el a fost interesat de
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
în analiza contribuției coalițiilor transnaționale la creșterea legitimității guvernării europene. Cadrul său analitic este compus, în esență, din două concepte centrale: strategia de construcție a coaliției transnaționale și "procesul politic european"473. De aceea, el a propus analizarea influenței coalițiilor transnaționale asupra agendei procesului politic european, impactul acestor coaliții fiind mai remarcabil atunci cînd actorii politici stabilesc agenda politicii publice europene. Astfel, el a fost interesat de impactul acestui tip de coaliție transnațională cînd a analizat capitolul despre locurile de muncă
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
De aceea, el a propus analizarea influenței coalițiilor transnaționale asupra agendei procesului politic european, impactul acestor coaliții fiind mai remarcabil atunci cînd actorii politici stabilesc agenda politicii publice europene. Astfel, el a fost interesat de impactul acestui tip de coaliție transnațională cînd a analizat capitolul despre locurile de muncă din Tratatul de la Amsterdam. Johansson și-a sprijinit analiza, în principal, pe documente publice, interviuri și surse secundare. Karl-Magnus Johansson va schimba totuși nivelul de analiză. Cum atestă aceste studii de caz
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]