22,253 matches
-
Se așteaptă, În baza modelului acțiunii rațional utilitariste, ca celălalt să acționeze oportunist și Încearcă să contracareze acest lucru printr-o strategie la rândul ei oportunistă. Ei se află Într-o situație de neîncredere reciprocă ce conduce la soluții de tranzacționare (cooperare) suboptimale. Diferența de utilitate până la soluția optimă este denumită În cadrul teoriei lui O.E. Williamson cost tranzacțional, fiind astfel transformat Într-un cost obiectiv, inerent tuturor tranzacțiilor economice și nu numai. Realizarea tranzacțiilor presupune un cadru instituțional organizat care
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
costuri tranzacționale diferite. Economia clasică presupunea schimbul pe piață al resurselor limitate astfel Încât acestea să aibă Întrebuințarea optimă, dar asumând costul tranzacțional zero. O economie a costurilor tranzacționale presupune alegerea cadrului instituțional care să realizeze alocarea optimă minimizând pierderile datorate tranzacționării. Problema este Însă aceea a felului În care sunt activate mecanismele care produc aceste configurații instituționale. În timp ce O.E. Williamson afirmă că instituțiile sunt „rezultatul firesc” al economisirii costurilor tranzacționale (apar logic, În virtutea consecințelor lor) avansând un soi de „funcționalism
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
Williamson și-a nuanțat teoria postulând doar relația de corelație Între tranzacții și structuri instituționale și renunțând implicit la cea de cauzalitate. În concepția sa, o economie a costurilor tranzacționale presupune: Identificarea factorilor microanalitici responsabili de diferențele Între costurile de tranzacționare ale diferitelor tranzacții. Asocierea tranzacțiilor cu structuri de guvernare. Decelarea și respectarea caracteristicilor procesuale inter-temporale ale organizării economice. În ceea ce privește factorii microanalitici, Williamson identifică următoarele: Asumpții behavioriste: raționalitatea limitată și oportunismul actorilor. Dimensiunile tranzacției: frecvența, gradul și tipul de incertitudine și
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
presiunilor sociale către eficiență. În acele situații Însă În care apar condițiile de specificitate și putere asimetrică evocate anterior, costurile tranzacționale anulează avantajul pieței, făcând organizația o instituție socialmente mai eficientă. Pe de altă parte Însă, există și situații de tranzacționare ce se află la granița instituționalizării În organizații. Formele hibrid de organizare social-economică sunt situații În care apar condițiile de specificitate menționate anterior, există o dependență non-trivială Între actori ce determină partenerii să se angajeze În schimburi reciproce de lungă
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
asemănare. Răspunsurile oferite de Williamson (1981a, 1981b) și Coase (1937, 1960) se bazează pe capacitatea discriminatorie a costurilor tranzacționale În situații sociale diferite; Williamson (1993) spune că eficiența unuia sau altuia din modurile de organizare identificate, În reducerea costurilor de tranzacționare, variază sistematic cu atributele tranzacțiilor. I O.E. Williamson (1991, 1993) realizează o analiză comparativă a costurilor celor trei forme generice de organizare economică - piețe, organizații, forme hibrid de organizare (rețelele de relații) - În funcție de condiția de specificitate a investiției, dar
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
Înțelegere și reciprocitate Între parteneri. Un astfel de contract s-ar aplica tranzacțiilor În care părțile mențin autonomia, dar sunt dependente bilateral Într-o manieră netrivială. El facilitează adaptarea reciprocă și continuitatea În cazul consecințelor neanticipate apărute În timpul procesului de tranzacționare; astfel, contractul reprezintă doar un cadru formal, instituțional, pentru cooperări de lungă durată, iar reciprocitatea joacă un rol important, deoarece angajamentele părților depășesc cadrul relațiilor formal negociate. Formele hibride de organizare sunt bazate pe astfel de contracte cadru. Într-un
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
unor exonerări repetate de la litera contractului, performanța sa mai slabă să nu conducă necesar partenerul către opțiunea „abandonului”). Astfel, reducerea oportunismului prin implicarea schimburilor În relații de durată induce reducerea stimulentelor pentru performanță. Costul de oportunitate față de cea mai bună tranzacționare alternativă pe piață crește, iar relația devine ineficientă. De asemenea, pe măsură ce perturbările au consecințe tot mai importante, afectând În mod discriminatoriu părțile și, prin exonerarea performanței, facilitează „exploatarea” relației de către unul dintre parteneri, contractele neoclasice devin tot mai tensionate, iar
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
de insulizare față de piață devine ridicat: informațiile circulă doar intern, inovațiile sunt blocate, iar partenerii pot deveni necompetitivi. Stimulentele economice pot fi serios frânate de imperative sociale, reproducând-se astfel Întreprinderi economic necompetitive; În acest caz, costurile de oportunitate ale tranzacționării În interiorul rețelei față de tranzacționarea pe piață cresc. De asemenea, atunci când aranjamente instituționale „raționalizează” piața și competiția, fracturând legăturile sociale, rețelele de relații pot deveni instabile, stimulând partenerii să abandoneze relația și să producă astfel „rupturi” de Încredere: partenerii care au
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
devine ridicat: informațiile circulă doar intern, inovațiile sunt blocate, iar partenerii pot deveni necompetitivi. Stimulentele economice pot fi serios frânate de imperative sociale, reproducând-se astfel Întreprinderi economic necompetitive; În acest caz, costurile de oportunitate ale tranzacționării În interiorul rețelei față de tranzacționarea pe piață cresc. De asemenea, atunci când aranjamente instituționale „raționalizează” piața și competiția, fracturând legăturile sociale, rețelele de relații pot deveni instabile, stimulând partenerii să abandoneze relația și să producă astfel „rupturi” de Încredere: partenerii care au investit mai mult În
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
tranzacționale. Alegerea ar fi astfel rezultatul unei analize de tip cost - beneficiu. Atunci când atributele tranzacțiilor (frecvența, gradul și tipul de incertitudine și situația de specificitate a investiției) incumbă costuri mari În cazul evenimentelor imprevizibile (incluzând aici costul pierderii oportunității de tranzacționare și nerealizarea beneficiilor mutuale), integrarea ierarhică În organizații va fi superioară (ca randament economic) formei hibride și aceasta, la rândul ei, contractului comercial clasic. O astfel de abordare consideră instituțiile ca temeiuri ale cooperării, dar care sunt În același timp
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
instituționale diferite, În contexte diferite. În cazul organizațiilor, Învestirea managerului cu autoritate prin integrarea ierarhică a tranzacțiilor diminuează incidența oportunismului În condițiile dependenței bilaterale generate de tranzacțiile având un pronunțat caracter de procesualitate. În același fel, dar În contexte de tranzacționare diferite, acționează și angajamentul reciproc al partenerilor În relațiile pe termen lung, În cadre contractuale adecvate, manifest În formele hibride de organizare. Adoptând o perspectivă legalist-funcționalistă, Williamson consideră că instituțiile cele mai eficiente pentru gestionarea fiecărei tranzacții se selectează de la
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
eficientă decât firma având un unic proprietar - manager. În linii principale, se argumentează că, În cazul managerului - acționar majoritar firma ar trebui să apeleze la finanțarea externă, prin credit, pentru a se dezvolta ceea ce ar implica costuri mai mari de tranzacționare a capitalului decât În cazul firmei cu o structură de capital diversificată În care managerul este cel mult un acționar minoritar. Un motiv ar fi acela că, În primul caz, managerul devine agentul creditorilor, iar băncile dispun de mai puține
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
care nu avuseseră legături directe, dar Împărtășeau un partener comun care acționează ca du-te-vino (go between) Între cei doi parteneri. Legăturile slabe sunt „punți” și astfel contribuie la cuplarea și expansiunea rețelelor evitând enclavizarea și favorizând flexibilitatea cognitivă. „Supraimplicarea” presupune tranzacționarea repetată și exclusivă cu aceeași parteneri, insularizarea rețelei față de piață și rigidizarea structurii acesteia. Supraimplicarea duce, de asemenea, la izomorfism și scăderea diversității În rețea, ceea ce, apropie tot mai mult de integrarea organizațională. Creșterea capacității de coordonare internă a rețelei
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
Vă disputați aceiași clienți? Manager: De multe ori nu ne disputăm, chiar lucrăm cu aceiași clienți În mai multe firme. Astfel, menținerea relațiilor implicate este investiția În capital social a ambelor părți și pare a fi funcțională În condițiile de tranzacționare menționate În care există amenințarea unui conflict. Această strategie este foarte răspândită În rândul firmelor percepute ca dominante, fiind chiar instituționalizată ca un model de succes pentru ceilalți actori, constituindu-se Într-o logică a câmpului. Pe de o parte
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
dincolo de granițele naționale. Politica va deveni atunci în parte o competiție pentru atractivitate, legitimitate și credibilitate. Capacitatea de a împărți cu alții informații și de a fi crezut devine o importantă sursă de atractivitate și putere. Comportamente Principalele mijloace de tranzacționare Politici guvernamentale Puterea militară constrângere descurajare protejare amenințări forță diplomație coercitivă război alianță Puterea economică stimulare constrângere plăți sancțiuni sprijin mită sancțiune Puterea blândă atractivitate stabilirea agendei valori cultură politici instituții diplomație publică diplomație bilaterală și multilaterală Trei tipuri de
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
imposibilitatea tehnicilor de excludere a unui individ de la consumul bunurilor publice (caracterul de non-excludere tehnică); b) nu este de dorit excluderea unui individ de la consumul bunurilor publice datorită rațiunilor economice sau sociale (cum ar fi deciziile publice), costurile ridicate de tranzacționare sau costurile marginale zero ale consumului adițional în cazul bunurilor non-rivale. Apărarea națională este deseori folosită ca exemplu de bun public pur. Este tehnic imposibil să excluzi pe un cetățean al țării să fie aparat. Există unele bunuri care pot
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
aprobată de Comisia Națională de Valori Mobiliare ori să fie prevăzută în regulile fondului sau în actele constitutive ale societății de investiții, aprobate de Comisia Națională de Valori Mobiliare; valori mobiliare nou-emise, cu condiția ca ele să fie admise la tranzacționare într-un termen de maximum un an de la emisiune, într-o bursă sau pe o altă piață reglementată care operează regulat; titluri de participare ale organismului de plasament colectiv în valori mobiliare și/sau ale altui organism de plasament colectiv
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
care poate fi precis determinată în orice moment, cu condiția ca emisiunea sau emitentul să se supună reglementărilor referitoare la protecția investitorilor și a economiilor acestora; alte valori mobiliare și instrumente ale pieței monetare, cum sunt valorile mobiliare neadmise la tranzacționare pe o piață reglementată, efectele de comerț; valută, achiziționată pe piața internă, liber convertibilă, conform criteriilor BNR; active imobiliare. 5.2. Prezentarea Societății de Investiții Financiare Banat-Crișana SA și a societății IAMU SA În anul 1996, în baza Legii nr.
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
servicii de investiții financiare, societățile de administrare a investițiilor, organismele de plasament colectiv, depozitari centrali, casele de compensare și operatori de piață/sistem autorizați/avizați de Comisia Națională a Valorilor Mobiliare; societățile comerciale ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată; societățile/companiile naționale; societățile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat; regiile autonome; persoanele juridice care aparțin unui grup de societăți și intră în perimetrul de consolidare al unei societăți-mamă cu sediul în România, care
AUDIT FINANCIAR Misiuni de asigurare și servicii conexe by Horia NEAMŢU, Aureliana-Geta ROMAN, Eugeniu ŢURLEA () [Corola-publishinghouse/Science/187_a_181]
-
de entități economice întocmesc situații financiare anuale care cuprind: - bilanțul; - contul de profit și pierdere; - situația modificărilor capitalului propriu; - situația fluxurilor de numerar; - notele explicative la situațiile financiare anuale. Art. 6 . Societățile comerciale ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată, astfel cum este definită de legislația în vigoare privind piața de capital, întocmesc situații financiare anuale cu cinci componente, așa cum acestea sunt prevăzute la art. 3 alin. (1), indiferent de totalul activelor, cifra de afaceri netă
AUDIT FINANCIAR Misiuni de asigurare și servicii conexe by Horia NEAMŢU, Aureliana-Geta ROMAN, Eugeniu ŢURLEA () [Corola-publishinghouse/Science/187_a_181]
-
de capital pe care se tranzacționează un singur activ (acțiune), al cărui preț este pt, numărul de agenți care participă la tranzacții fiind N. Tranzacțiile se efectuează la momentele de timp discrete t = 0, 1, 2, ... care reprezintă „zile de tranzacționare”. În fiecare moment de timp, toți agenții de pe piață primesc noutăți publice despre performanțele activului mobil tranzacționat și, utilizând criterii subiective, apreciază dacă aceste noutăți sunt semnificative. Dacă noutățile primite sunt apreciate ca fiind semnificative de către agent, atunci acesta plasează
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
fiind semnificative de către agent, atunci acesta plasează ordine de cumpărare sau de vânzare, depinzând de faptul că noutățile primite sunt optimiste sau, respectiv, pesimiste. Prețurile pt cresc sau scad în funcție de mărimea cererii în exces formată pe piață. a) Regulile de tranzacționare pe piață În fiecare perioadă de tranzacționare t, agenții pot trimite ordine de cumpărare sau de vânzare pe piață pentru o unitate de activ. Notăm cu φi(t) cererea de activ a agentului i, și avem φi(t) = 1 pentru
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
ordine de cumpărare sau de vânzare, depinzând de faptul că noutățile primite sunt optimiste sau, respectiv, pesimiste. Prețurile pt cresc sau scad în funcție de mărimea cererii în exces formată pe piață. a) Regulile de tranzacționare pe piață În fiecare perioadă de tranzacționare t, agenții pot trimite ordine de cumpărare sau de vânzare pe piață pentru o unitate de activ. Notăm cu φi(t) cererea de activ a agentului i, și avem φi(t) = 1 pentru un ordin de cumpărare și φi(t
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
viitor rt și fiecare agent trebuie să decidă dacă informația primită prin intermediul lui εt este semnificativă, caz în care el va plasa ordinul de vânzare sau de cumpărare în acord cu semnificația lui εt (prognoză optimistă sau pesimistă). Regula de tranzacționare a fiecărui agent de pe piață i = 1, 2, ..., N este dată utilizând un prag decizional (variabil în timp) θi(t). Pragul θi(t) poate fi considerat ca reprezentând viziunea agenților asupra volatilității de pe piață. Comparând semnalul cu pragul decizional, agenții
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
timp) θi(t). Pragul θi(t) poate fi considerat ca reprezentând viziunea agenților asupra volatilității de pe piață. Comparând semnalul cu pragul decizional, agenții decid dacă noutățile sunt suficient de semnificative pentru a genera o tranzacție (|εt| > θi(t)), Regula de tranzacționare poate fi privită ca o sinteză a comportamentului de prag al agentului; fără suficiente stimulente din exterior, un agent rămâne inactiv și doar dacă semnalul extern este peste un anumit prag, agentul va reacționa. Cererea corespunzătoare generată de agent este
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]