4,948 matches
-
patria lor adevărată era cea cerească. Așa se explică curajul lor în fața morții, ei mergând cu picioare vesele la marea întâlnire cu Domnul vieții. Și astăzi ca și atunci, cu cât bunul creștin înaintează în viața duhovnicească, cu atât are trebuință de tot mai puține lucruri din viața aceasta și astfel e scutit de tulburarea și neliniștea de pe urma lipsurilor, a bolilor incurabile care grăbesc sfârșitul acestei caduce vieți, a suferințelor de tot felul care împiedică gustarea bucuriilor pământești etc. Α fi
Atitudinea martirilor creștini ai primelor secole în faȚa morȚii. In: Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
înseamnă tratamentul la care acesta este supus,sensul noțiunii de rol pentru viața întrun cămin se definește în general prin cei de sarcină sau atribuții prin care le are de îndeplinit mai mult sau mai puțin constant în scopul satisfacerii trebuințelor familiale,orice copil putând juca și îndeplinind în gospodărie un rol,deseori economic,de pildă, acela de a aproviziona familia cu anumite alimente (la țară putând adesea să fie și acela de a executa unele munci agricole mai ușoare,de
Importanţa colaborării şcoală - familie by Maria Covăsneanu () [Corola-publishinghouse/Science/1215_a_2208]
-
nu-și pun copiii să muncească în familie, evitând să le încredințeze oricât de mică responsabilitate sau sarcină. Exercitarea unui rol are o imensă funcționalitate formativă de educare in direcția integrării sociale,deoarece prin acesta copilul își temperează atitudinile și trebuințele egocentriste și formează un sistem de atitudini cu caracter social. COMUNICAREA Comunicarea este foarte importantă, de aceea trebuie s-o pregătim înainte și să avem grijă ca ea să se desfășoare în cele mai bune condiții. Faceți-vă timp și
Importanţa colaborării şcoală - familie by Maria Covăsneanu () [Corola-publishinghouse/Science/1215_a_2208]
-
publice acceptată deja de scriitorii creștini. Istoricul antichității târzii preia evident informația de credință de natură biblico-creștină, ca pe o lege pretinsă în mod legal în acea vreme. El se folosește chiar și de un vocabular de cult, atunci când are trebuință să vorbească despre creștinism; alături de termenul de cult îl întâlnim pe cel rit. Față de mărturiile precedente, întâlnim o schimbare importantă în evaluarea creștinismului: autorul opune superstițiilor practice ale unui împărat precum Iulian, religia creștină perfectă și simplă. Dacă în scrierile
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
politică și civilă a popoarelor. Între secolele IV-VIII au apărut două probleme deosebite: apărarea împotriva barbarilor, care pătrundeau în Imperiu din toate părțile și păstrarea civilizației latine și creștine. Pentru a-și împlini cât mai eficient această misiune, Biserica avea trebuință de forțe militare, neputând opri înaintarea vandalilor, goților și sarazinilor doar cu mitra și pastorala papilor. Serviciul militar și războiul drept contestate cândva, în fața necesității de conservare umană au devenit, după moartea lui Dioclețian (311), instrumentul dreptății divine și binele
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
i-ar fi revenit lui. Această vizită, o cerință a sufletului său, era un atestat de recunoaștere și o răsplată morală pentru credința romanilor care, dacă l-ar fi avut pe sfântul Petru în mijlocul lor, nu ar mai fi avut trebuință de o altă dovadă de recunoaștere ori de consolare apostolică. Cohors Italica, unde se afla centurionul Cornelius, nu făcea parte din I Legio Italica creată în 56 p.Chr. de împăratul Nero; era una dintre cohortele de cetățeni romani voluntari
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
cu cerințe educative speciale cu care lucrez, având ca obiectiv dezvoltarea și optimizarea comportamentală a școlarilor de clasa a III-a și a IV-a cu dificultăți de integrare. Exercițiile pe care le-am aplicat au fost În acord cu trebuințele dominante ale școlarului mic: nevoia de comunicare, de interacțiune, de relaționare interpersonală cu cei de o vârstă, de cunoaștere a propriei persoane. Ca direcții de acțiune am urmărit activarea și optimizarea capacităților de autocunoaștere, relaționare și comunicare interpersonală concomitent cu
MODALITĂȚI DE INTERVENȚIE ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR DE COMPORTAMENT LA ELEVII CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela BOHOSIEVICI, Alina VASILESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2183]
-
că exercițiul a avut un efect benefic pentru copii, finalizându-se cu reușita verbalizării poveștii de către fiecare. Pentru unii copii atât modelarea În plastilină, cât și povestirea au constituit un bun prilej de descărcare emoțională, de proiecție a propriilor nevoi, trebuințe. A cincea ședință a avut ca obiectiv abilitarea pentru o mai bună comunicare În general și cu părinții În special. Pentru atingerea obiectivului am utilizat un singur exercițiu, și anume un „exercițiu de vizualizare”, care a avut la bază două
MODALITĂȚI DE INTERVENȚIE ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR DE COMPORTAMENT LA ELEVII CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela BOHOSIEVICI, Alina VASILESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2183]
-
În acest fel au devenit proprii constructori ai personalității lor. Ei au descoperit pe cont propriu cum pot face față diferitelor situații de viață cu care se confruntă. Tehnicile expresive au răspuns nevoii de acțiune, de concret și mai ales trebuinței de joc și mișcare a școlarului mic. Ele au creat copiilor impresia că vin la aceste activități de grup să se joace, iar motivația pentru joc, deosebit de pregnantă la vârsta copilăriei, a crescut gradul de participare autentică a copiilor În
MODALITĂȚI DE INTERVENȚIE ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR DE COMPORTAMENT LA ELEVII CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela BOHOSIEVICI, Alina VASILESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2183]
-
afirmarea socială, profesională, culturală. Față de preadolescenți, adolescenții ajung la autoeducație pe măsura structurării concepției despre sine, a stabilirii legăturii cu trăsăturile personalității în consolidare, a distingerii personalității proprii de restul lumii exterioare, raportarea conștientă la propria personalitate și delimitarea de trebuințele proprii. Educatul începe să fie mai metodic față de realitate și față de propria activitate, pe care le studiază mai atent, extrage învățăminte utile pentru viață, preia procedee și tehnici de autoinstruire sau de formare morală pozitivă, transformă erorile și insuccesele în
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Autocomutarea, schimbarea intenționată a motivației, a activității, a metodelor, a stărilor afective, a gândurilor pentru evitarea de conflicte, autoapărare, autodetensionare, deconectare, inițierea altor acțiuni. • Autoimpunerea, autoordinul, autodisciplinarea dorințelor. • Autorenunțarea, resemnarea, autoregresia intenționată pentru călirea voinței, a caracterului, a trăirilor, a trebuințelor, ca mod de echilibrare psihică (stăpânire a durerii, înțelegere, autoliniștire înțeleaptă) în situații dificile, dramatice, dar găsind mijloace de compensare, comutare a interesului sau a nivelului de acțiune. Metode de educație propriu-zisă, cu valențe în autoeducație Educația intelectuală • Studiul individual
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
ale voinței duc la apariția fenomenelor de conduită greșită școlară. Dintre acestea fac parte: toleranța scăzută la frustrare, labilitate afectivă pronunțată, potențial agresiv ridicat, indiferență afectivă (absența emoțiilor altruiste și simpatetice). Sentimentul de frustrare exprimă starea de disconfort În raport cu o trebuință sau aspirație, care, din diferite motive, nu a fost satisfăcută. Oamenii În general au diferite praguri de rezistență la privare (frustrare), În funcție de cît de mult sunt dispuși să realizeze un dialog flexibil cu ceilalți, respectiv de a face schimburi de
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
Domn al Pomoraniei, Domn al Rusiei și Domnitor al multor altor țări, facem cunoscut cu această carte a noa stră fiecărui om bun, care va căuta la dânsa sau o va auzi cit indu -se, cui îi va fi de trebuință, că dăm și am dat cartea noastră iubitului nostru prieten, lui Ștefan Voievod al Țării Moldovei, spre întăritură primelor noastre cărți, cum le-am fost dat lui Petru, Roman, Ștefan și Alexandru, Voievozi ai Țării Moldovei, și le-am ținut
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
eșul lui V. Caraivan de la Șuletea, Glasul nostru de la Băsești, Înainte de la Tutova, Școlari tutoveni etc. N-am avut publicațiile citate de Gruia Novac, dar am avut un Făt-Frumos, nelongeviv, dar cu un program precis exprimat și apreciat. „Românii au trebuință astăzi să se întemeieze în patriotism și în curaj și să câștige statornicie în caracter.” Și se adaugă în continuare: „Românii astăzi sunt întemeiați în patriotism și în curaj, și au câștigat temeinicie în caracter” (efectele luptei). În ce privește statura publicației
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
să se pronunțe asupra valorii juridice a actului. D l ANDREI RĂDULESCU arată că actul este alcătu it cu formele legale. D-sa observă însă că, după Statutele noastre, Academia prelevă asupra veniturilor fondurilo r cu destinațiune specială 20% pentru trebuințele ei și 2% pentru fondul de pensiuni al funcționarilor. Acești 2% nu sunt pre văzuți în actul de donație al d lui Hamangiu, Lipsa însă se va pu tea acoperi fie luându-se din prelevările Academiei, fie din sumele premiilor
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
și documentele la care ne v om r eferi în cele ce urmează. „Onorabilului Boier Mare Postelnic și Cavaler , Do mnului Gheorghie Asachi” i se adresau autoritățile Iașului la 20 ianuarie 1851, cu următoarea adresă purtând numărul 148: Dezvăluindu-se trebuința de o marcă pentru capitala Iași, care să servească pentru toate autoritățile orășen ești , ca unele ce ele nu pot să întrebuințeze nici marca țării, nici a ținutului, și în încrederea ce Dv. ca părintele literaturii române, veți avea mai
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
trebuie să se creadă că Mesia va veni în cutare sau cutare an, tocmai pentru ca să nu demobilizeze poporul așteptându-l și nevenind; Mesia, credeau ei, „va veni când poporul va fi sau foarte corupt sau foarte curat”. Nu este deci trebuință ca poporul să se pocăiască înainte de venirea l ui. La Vaslui, sosind în ajunul serbării Ispășirii, oaspeții avură ocazia să vadă cuvioasa ceremonie, care toc mai avea loc. Pentru fiecare bărbat se tăia un cocoș și pentru fiecare femeie, a
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
descoperirea de către fiecare copil a propriei identități și Îi formează o imagine de sine pozitivă. Cadrele didactice trebuie să asigure copiilor cadrul social adecvat pentru dezvoltarea diferită pană la individualizare, să adapteze metodele la specificul fiecărui copil, la posibilitățile și trebuințele sale. Ca și cadru didactic Întotdeauna am acordat șanse egale tuturor copiilor, indiferent de proveniență, capacitate intelectuală sau diferite deficiențe. În activitatea mea didactică am Întâlnit și copii care au necesitat atenție specială, deoarece prezentau tulburări de limbaj si comportament
ACTIVITĂȚI DE EDUCAȚIE INCLUZIVĂ. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Ioana MIRCEA, Dica DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2149]
-
pentru prima dată de români. Personal, sunt mândru și totodată, o să vă rog să fiți și dumneavoastră măcar cinci secunde mândri, de isprava patriarhului Daniel, care izbutește să înalțe o mănăstire cu hotelul aferent în Ierihon, în Teritoriile Palestiniene, pentru trebuințele pelerinilor. Foc s-a făcut Teofil al III-lea, patriarhul Ierusalimului, care conduce Biserica Ortodoxă din Israel, Iordania și Teritoriile Palestiniene, foc și pară. Nici n-a stat prea mult în cumpănă și a trecut urgent și radical la represalii
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
Adepții sistemului integrat postulează ideea renunțării la clasificarea rigidă și stigmatizată pe grupe de handicap a elevilor, Înlocuind-o cu sintagma ”copii cu cerințe educaționale speciale, (C.E.S.)”, considerată ca având implicații psihopedagogice mai nuanțate. “Cerințele educative speciale exprimă trebuința fundamentală a unor copii de a li se acorda o atenție și o asistență educativă suplimentară, fară de care nu se poate vorbi În mod efectiv de egalizarea șanselor de acces la participarea școlară și socială”. Această sintagmă desemnează un
INTEGRAREA ELEVILOR CU CES ÎN ŞCOALA INCLUZIVĂ ŞI SERVICIILE EDUCAȚIONALE DE SPRIJIN OFERITE LOR. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Maria DANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2158]
-
la educație toți copiii trebuie să aibă parte de educație; asigurarea accesului real la educație prin crearea unor facilități, oportunități și condiții favorizante sau determinante, chiar pentru introducerea concretă În sfera educației a Învățământului integrat; egalizarea șanselor tuturor elevilor - necesitățile, trebuințele, aspirațiile fiecărui individ fiind de importanță egală cu ale oricărui alt semen, școala are datoria să pună la dispoziția oricărui elev resursele de care dispune. Procesul integrării școlare a copiilor cu cerințe speciale În educație presupune elaborarea și aplicarea unui
DESPRE EDUCAȚIA INTEGRATĂ A COPIILOR CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Ionela BĂRBUŞ, Carmen-Mihaela PELIN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2143]
-
te rog, fiind slab, să și pari. Dacă pîn' la expirul lunii tale Te-ntorci și locuiești la sora mea Și-ți lași jumate-alai, la mine vin'. Acum acasă nu-s și nici nu-s pregătită Cu ce-i de trebuința să te țin. LEAR: La ea-ndărăt? Cincizeci din ei să-i las? Abjur mai bine orice-acoperiș, prefer Să lupt cu dușmănia din văzduh, Să mă-nsoțesc cu lupi și cucuvăi. Al lipsei bold cumplit! La ea-ndărăt? Why, the hot-blooded
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
cu el, trebuie să te pătrunzi, să te biruiești și să te biruiești în chip practic”<footnote Daniil Sandu-Tudor, op. cit., p. 159. footnote>. Nu trebuie să ne mulțumim doar cu lectura și cu citarea textelor Sfinților Părinți, ci este de trebuință să le pătrundem și să le devenim ucenici, să ne însușim duhul lor, să dobândim mintea sfinților, inteligența patristică și logica credinței, tocmai pentru a putea face literatura patristică accesibilă omului secolului al XXI-lea și pentru a putea da
Actualitatea şi folosul învăţăturilor Sfinţilor Părinţi. In: Biserica Ortodoxă Română by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/120_a_155]
-
persoana în nevoie, în particular, și totodată pentru bunul mers al societății, în sens mai larg. "Asistența socială capătă un statut recunoscut și are și un corp de cunoștințe științifice. Ea se înscrie în rândul profesiilor care ajută satisfăcând anumite trebuințe umane. Astfel, trebuințele de natură fizică, ale corpului uman, sunt satisfăcute de către medicină; satisfacerea trebuințelor de natură afectivă revine psihologiei; atunci când vorbim de satisfacerea trebuințelor de natură intelectuală ne gândim cu precădere la educație; trebuințele spirituale, cele care transcend existența
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
în particular, și totodată pentru bunul mers al societății, în sens mai larg. "Asistența socială capătă un statut recunoscut și are și un corp de cunoștințe științifice. Ea se înscrie în rândul profesiilor care ajută satisfăcând anumite trebuințe umane. Astfel, trebuințele de natură fizică, ale corpului uman, sunt satisfăcute de către medicină; satisfacerea trebuințelor de natură afectivă revine psihologiei; atunci când vorbim de satisfacerea trebuințelor de natură intelectuală ne gândim cu precădere la educație; trebuințele spirituale, cele care transcend existența noastră pământească aduc
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]