3,565 matches
-
babă. Își aduse aminte însă că și ei au câini și se întoarse înapoi. Era o cățea albă, șchioapă de când o împușcase într-o noapte jandarmii, și atât de rea că o țineau ziua legată ca să nu muște pe vreun trecător. Până să deznoade el sfoara, Ioana se înapoia cu oalele pline. Copilul o interpelă, urmînd-o în ogradă: ― Ne lași să ne jucăm cu câinii matale și cu cățeaua noastră?... Ai?... Ne lași? Baba nu răspunse. Băiețelul se obișnuise la ea
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
de sensibil la onoarea familiei lui, ar fi în stare să tragă și cu revolverul! Tânărul Herdelea înțelegea ce răspuns așteaptă gazda lui, dar nu-l putea da. Declară că el iubește pe Tanța, că iubirea lor nu e ceva trecător și pe urmă se pierdu în bolboroseli despre nesiguranța situației lui, despre speranțele viitorului, când se va putea pecetlui dragostea... Observă totuși că doamna Alexandrescu nu insistă cum se temuse dânsul. Pe ea o interesa Jenică în primul rând. Și
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
Plutonierul, în fruntea celor patru jandarmi, se apropia cu pași rari, cu o figură deschisă și puțin surâzătoare, ca să le arate că nu vine cu intenții dușmănoase. Țăranii tăceau și îi priveau parcă cu indiferența cu care privesc îndeobște pe trecătorii străini. Numai când jandarmii ajunseră la doi pași, le făcură atâta loc cât să se strecoare prin mulțime. Boiangiu întrebă în glumă: ― Da ce, băieți, nu ne lăsați să trecem? ― Apoi ce să mai treceți, că arde el și singur
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
vin din pahar, lăudându-l. Seara, când a ajuns la Bacău, s-a pus pe băut. A doua zi, când sa dus la WC-u a văzut că urina îi este roșie. S-a speriat, dar a crezut că-i ceva trecător. Dar peste zi urina îi ieșea tot roșie. Seara a băut din nou din vin și a doua zi urina tot roșie. Îmi telefonează și mă întreabă ce fel de vin i-am dat și i-am răspuns: „Vinul care
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
oprim în fața casei, ne întîmpină niște saci negri de plastic din care cîinele unor vecini împrăștie gunoiul pe tot trotuarul. „Cine dracu’ o fi făcut treaba asta ?”, mă enervez eu, încă neadaptat la cotidianul bucureștean. „Zingarii !”, îmi răspunde, ironic, un trecător. Iată că am găsit și explicația. Doar că în cartier nu mai sînt țigani... - Mulți, prea mulți politicieni. Cînd intrăm în casă, după ce lăsăm bagajele pe unde apucăm și facem un duș, deschidem televizorul să aflăm ce s-a mai
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
-o de la tatăl său. În dreapta mea, pe perete, soția mea a bricolat un caleidoscop de fotografii de familie. Sau poate nu... Sînt poze vechi, majoritatea sepia, frumoase, zîmbitoare, trecute. Recunosc doar două-trei personaje. Restul sînt fie rude necunoscute, fie cine știe ce trecători prin viața alor mei. Dar ce contează, este un tablou de rudenie în căutarea unui autor ! Îmi dau seama brusc de analogia cu Muzeul Țăranului Român. Bernea nu a pus în scenă viața țăranilor din România, ci rudenia lor spirituală
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
care-l urmau că și ei vor trebui să facă față pericolului biciuirii (cf. Mt 10,17; 23,34). Confirmând starea de slăbiciune în care se afla Isus imediat după biciuire, Mc 15,21 relatează că romanii „au constrâns un trecător, un oarecare Simon din Cirene, care venea de la câmp, tatăl lui Alexandru și al lui Rufus, să ducă crucea lui Isus”. Autenticitatea acestei scene este susținută de observația că Isus i-a învățat din timp pe ucenicii săi să fie
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
ar fi adunat ceva pământ și ar fi acoperit cadavrul. Și atunci, chiar dacă ar fi fost cei mai cruzi oameni, ce puteau să facă mai mult decât să-l arunce neîngropat și să plece pe drumul lor, și, poate, vreunui trecător i-ar fi stat în cale și privindu-l, atins de milă pentru firea noastră comună, s-ar fi gândit că este de datoria sa să-l îngroape (De Josepho 25). Iacob pune capăt plângerii spunând că nu a trăit
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
lui Dumnezeu. Să nu întinezi pământul tău pe care Domnul Dumnezeul tău ți-l dă ca moștenire” (Dt 21,22-23). Și Ezechiel afirmă același lucru: „Vor pune deoparte oameni care să treacă continuu prin țară și să-i îngroape împreună cu trecătorii pe cei care au rămas pe suprafața pământului ca să-l purifice. [...] Și vor purifica țara” (Ez 39,14.16). Această tradiție a rămas actuală la trecerea dintre ere, după cum se observă în modul cum o elaborează Sulul Templului, unul dintre
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
liniștea cartierului periferic, ne-am simțit tot drumul vizați de-o privire parcă dizolvată în tot ce ne înconjura, în stratul orbitor, fluorescent, de zăpadă depus peste tot, în vitrinele împodobite cu brăduți și stele de hârtie argintie, în rarii trecători încărcați de pachete și copiii înfofoliți, cu fularele peste nas și gură. Câte o femeie îmbujorată de frigul umed, zgribulită în haina de blană, își trăgea prietenul sau soțul în fața vitrinelor cu cizme și cu eșarfe, care puneau pe fața
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
e Proust. E straniu că am avut, ca adolescent, toate experiențele aparent atât de particulare, de irepetabile, ale unor scriitori: cunosc efectul madlenei lui Proust - anumite bomboane discoidale, roze și buretoase, foarte parfumate, sau sclipirea unei insigne pe pieptul unui trecător m-au făcut de câteva ori să simt puternic emoția reamintirii unor locuri, a reconstruirii unei atmosfere; cunosc senzația de leșin care îl încerca pe Blecher în locuri virane; am avut tot complexul de manifestări kafkiene: recunoașteri false, jamais-vu și
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
privit acest spectacol de deasupra acoperișurilor. Curând, globul de chihlimbar rămase luminat doar pe jumătate, iar apoi umbra se întinse, lăsând să mai scânteieze doar un corn din ce în ce mai subțire; în acest timp, prin piața Galați treceau taxiuri și autobuze, circulau trecători, dar nimeni nu ni se alătura ca să privească luna, care începu curând să crească din nou până ce, în vreun sfert de oră, redeveni globul perfect dinainte. Mai târziu, totul ni s-a părut un vis al amândurora, inexplicabil. Duminicile, Gina
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
Mi se pare neinteresant, de altfel sânt și în criză de timp, așa că părăsesc garsoniera, ies pe ușa blocului și mă târăsc, hidos, translucid, cu labele mele păroase ocupând tot trotuarul, pe ulițele gloduroase, întunecate, ninse din preajma blocului ei. Câțiva trecători se plimbă încoace și-ncolo prin înserare, dar el nu e. Merg mai departe, dau de șosea și cobor de-a lungul ei, pândind fiecare autobuz care, roșu și greoi ca un cărăbuș, înaintează printre nămeți, murdar până la geamuri de
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
și tine, se plimba, cu coada între picioare, o potaie. Blana gălbuie era presărată cu zăpadă, iar firele de pe picioarele din spate se prinseseră în țurțuri unele de altele. Avea botul negru și se uita țintă în ochii câte unui trecător. Se învîrtea de colo-colo, dar numai către mijlocul străzii. Părea înțepenit de frig. Și brusc, o mașină a apărut din aerul întunecat și l-a izbit din plin, făcând un zgomot ca de tobă lovită cu ceva greu: zdup! Incredibil
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
începuserăm să fim îngrijorate; fără formația completă jocul nostru nu avea nici un sens. Până la urmă ne-am hotărât să mergem toate la ea. Am ieșit în stradă și, pentru prima oară de când jucam Reginele, ni s-a întîmplat să întîlnim trecători sau oameni ieșiți pe la porți, căci era aproape ora unsprezece. Se holbau după noi și chiar, mahalagioaicele, ne făceau în toate felurile, căci eram ca niște paparude. Băieții de vârsta noastră și chiar țângăii de câțiva anișori, murdari ca naiba
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
unei tentații care te îmbolnăvește. Când ne gândim la alcool mintea ne arată imaginea acelor oameni care-l consumă în mod abuziv și ajung să uite tot ce au făcut după consum sau chiar să fie văzuți la pământ de trecători. Un pahar cu vin sau cu alte tipuri de băuturi alcoolice, nu rănește pe nimeni. Dacă cerem mai mult și mai mult în fiecare zi, ajungem la dependență. Unii oameni se aleg dintr-o mică beție cu o întâmplare hazlie
O lume în culori. In: Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by Andronic Andreea, Zaharia Ana-Maria () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_1988]
-
brațele viciilor pentru a-ți face viața mai ușoară... nu vei reuși. Pe moment, vei uita de probleme și de griji pentru că intervine așa-zisa "plăcere de moment”, însă, ce-ți va aduce ziua următoare e dezastruos. Asemeni ție, un trecător prin viață, îți spun că vei avea nevoie de multă încredere în tine pentru a putea face față acestui cerc vicios. Nu te împiedica de micile pietricele, vei învață să treci peste obstacole. Degeaba încerci să pavezi șoselele acestei vieți
Dragă trecător prin viaţă. In: Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by Trifu Robert Vladimir, Bota Claudia () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_2009]
-
în picioare de vicii. Nu-ți vinde sufletul lucrurilor slabe! Îți doresc cu multă încredere succes în lupta cu tentațiile, știu că vei birui, pune-ți doar nădejdea în Cel ce te-a creat. Cu sinceritate și încredere,un alt trecător prin viață
Dragă trecător prin viaţă. In: Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by Trifu Robert Vladimir, Bota Claudia () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_2009]
-
în acea clipă îl asurzi un trăsnet nesfârșit, izbucnit parcă din toate părțile deodată, și înțelese, dar fără să simtă că se cufundă pierzîndu-se într-o albă, suprafirească incandescență... - Sunt nebuni! se auzi exclamând când dădu cu ochii de câțiva trecători zgribuliți, ascunși sub umbrele. Ce i-a apucat? Nedumerit, întoarse capul ca să-i urmărească. Atunci Marina îl cuprinse în brațe și-l sărută pe amândoi obrajii. Lui Ieronim i se păru că întîlnește pentru întîia oară această femeie tânără, neînchipuit
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
Ce fel de ziare? întrebă Pantelimon. - Ziarul nostru cel mai popular: Scânteia. Îl citesc în fiecare zi. Scânteia de azi dimineață am citit-o de la primul la ultimul rând. - Ei și? îl întrerupse nervos Pantelimon, dîndu-și seama că mai mulți trecători se opriseră lângă ei și-i ascultau. Am citit-o și eu, și tot de la primul la ultimul rând... - Da, dar ziarul de care vă vorbesc mă asigura că suntem în mai 1966! - Poate o fi fost un număr vechi
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
în stradă, Pantelimon cercetă neliniștit cerul. Își ridică gulerul mac-ferlanului, își înfundă bascul până la urechi și porni cu pas repede. Dar peste câteva minute ploaia se înteți și fu nevoit să-și deschidă umbrela. Se prefăcea că nu remarcă zâmbetele trecătorilor, întorcînd capul ca să-l privească, aproape alergând zgribulit sub jumătatea de umbrelă - dar știa că roșise. Ajuns la câteva case de numărul 4 se hotărî brusc și închise umbrela. - Ești ud leoarcă, tovarășe, exclamă Năstase când îl văzu intrând. Să
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
cuvinte scurte: ac, cuc, bou, om, pană, bale... A treia noapte avu un vis pe care și-l reaminti întreg. Se reîntorsese pe neașteptate în Piatra Neamț și se îndrepta spre liceu. Dar cu cât se apropia, cu atât creștea numărul trecătorilor. Recunoscu, în jurul lui, pe trotuar, mulți din foștii lui elevi, așa cum îi văzuse când se despărțise de ei, cu 10 ,20 sau 25 de ani mai înainte. Apucă pe unul de braț: Dar unde vă îmbulziți toți, Teodorescule?" îl întrebă
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
văzut câtă exagerare cuprind spusele lui, el fiind în genere tipul de om orbit de partizanatul politic. Tot astăzi fusese de față la altă scenă : trecând regele cu automobilul prin centru, i s-a făcut o manifestație spontană de simpatie. Trecătorii, în plus cei de prin prăvălii, chiar edecurile care nu se lasă a părăsi crâșmele și se mulțumesc cu o limonadă cu lămâie și Vichy, au ieșit toți, ovaționându-l, agitând pălăriile, strigând : Trăiască armata română ! Comparase spectacolul cu cel
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
când continui a mi-o imagina, ca și până acum, inocentă. Dar ce face mai insuportabil totul este inevitabila vulgaritate a situației și a oamenilor, ce se varsă și asupra mea, ca un lighean de lături pe care îl primești, trecător nevinovat, de la cine știe ce fereastră de mansardă. Sufăr, fiindu mi silă de mine cu mult mai mult decât de ceilalți, fiind totuși conștient că prin slăbiciunea mea întrețin trivialul conflict. Dovada : în ciuda hotărârii luate, când, după dejun, ea mi-a adre
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
loc gol, curățit de moloz - ca o gură știrbă, după o extracție. Și pe acel maidan nou apărut ardeau lumânări înfipte în pământul proaspăt afânat, puse în formă de cruce. Ici și colo, ulcele de lut, cu dalii și cârciumărese. Trecătorii căpătau deodată o expresie obtuză și îngrozită, probabil la fel cu a mea, ce rămăsesem în loc, pironit, intuind că nu pe lângă un loc gol treceam, ci pe lângă morminte. Deodată a oprit o trăsură, o doamnă elegantă a coborât și s-
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]