7,958 matches
-
tranșat corpul monstrului și-a aruncat bucățile peste tot pământul și oriunde ajungea câte-o bucată, un alt trib se năștea. Când Coiotul a stors sângele viteaz din inima monstrului, în lume s-a zămislit cel mai nobil dintre toate triburile: Nez Percé. De aici începe ținutul primitiv, a spus Zach. Serviciul Forestier a ars majoritatea vechilor cabane. Și nimic altceva nu mai poate fi construit. Jina și-a închipuit că tot spațiul respectiv era numai al lor, că n-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
la merçi infiniment madame pe care mi-l spuneau chelnerii când ceream simplement de l’eau și mai ales la occidentalul acela gol, cu telecomanda în mână. Cu spatele la viața lor de laborator artificial și la istoria lor călduță. Și spuneam tribului meu (în cazul de față, albanezului), asemenea lui Vineri din acel fascinant film, Omul Vineri, cu Peter O’Toole: „Nu Petrit, de fapt n-au înțeles nimic!”. Mircea: Vestu’ și restu’ Geografia este o disciplină profund ideologică, egalitaristă. Ea ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
mai defulează omul. Femeilor lor li s-au așezat bine gărgăunii emancipării în cap. Le e frică și li se cam înmoaie mâna, că protestează și îi bagă la gherlă. Atunci, ce să facă? Mai dau câte o raită la triburile de retardați, mostly eastern. Își racolează câte o băștinașă care pică pe spate că devine occidentală și scapă de sărăcie. Decât să te bată măr un conațional, practic pe gratis, și să mai și trăsnească a șliboviță, parcă e mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
neam cu arbore genealogic cunoscut și nici nu îmi plac entitățile metafizic-colectiviste. În lumea asta americană, cu rădăcini proaspete și oameni de peste tot, nu mă simt nici străină, nici intrusă. Și am mereu sentimentul că sunt o persoană, nu un trib. Că ceea ce sunt în ochii lor depinde de mine. Că mă decupează sau, dacă nu mă decupează, mă leagă de Evropa sau de estul ei. Am început ziua de azi aproape cu o prostie, cu relecturarea Sinegrafiei, adică, pe scurt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
decât ca să-i hrănim. —Ho, goangelor! strigă Mitrea Pescăruș, ca și cum ar fi înțeles problema. O înțelesese, deoarece avea argumente. Unul din argumente era alt maldăr de stuf; celelalte argumente erau combinațiile verbale pe care, tot de la Gange, Oxus și Nil, triburile rudarilor și breasla pescarilor le-au potrivit cu iscusință contra acestor dușmani. Țânțarii s-au retras pentru puțină vreme. Puteau s-aștepte; aveau înaintea lor mileniile și seriile altor pescari cu undița. —Acuma să mă duc s-aduc mâncarea, a zis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
lui scria Dog este copilotul meu. Citea o carte numită Misterul de pe Sirius și m-a pus naiba să-l întreb despre ce e vorba. Acum cinci mii de ani, ființe extraterestre amfibii au venit pe Pământ și au învățat triburile Dogon din vestul Africii tainele universului, inclusiv existența unei stele-pereche a lui Sirius, o stea atât de densă încât e invizibilă de fapt... —Mulțam! Mi-ajunge! OK, crezi că Prințesa Diana lucrează la un popas pentru camioane în New Mexico
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
Africanul, dar eu nu mă trag nici din Africa, nici din Europa și nici din Arabia. Mi se mai spune și Granadinul 1, Fasiotul 2, Zayyati 3, numai că eu nu vin din nici o țară, din nici o cetate, din nici un trib. Sunt fiul drumurilor, patria mea e caravana, iar viața mea, cea mai neașteptată dintre pribegii. Încheieturile mâinilor mele au cunoscut pe rând mângâierea mătăsii și asprimea lânii, aurul prinților și lanțurile robilor. Degetele mele au înlăturat mii de văluri, buzele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
eu; în Maghreb, nimeni nu știe că mă numesc astăzi Leon sau Giovanni-Leone de Medici, nimeni nu m-a poreclit vreodată Africanul; acolo, eu eram Hassan, fiul lui Mohamed al-Wazzan, iar în actele oficiale mai era adăugat „al-Zayyati“, după numele tribului de baștină, „al-Gharnati“, Granadinul, iar când plecam departe de Fès, mă chemau și cu numele de „al-Fassi“, referire la prima mea patrie adoptivă, care nu a fost și cea din urmă. În calitate de măsurător, tata ar fi putut prelua din mărfurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
mă așteptam ca, în locuri atât de înalte, cu climă atât de aspră, să dau peste oameni așa de bine înveșmântați și, mai cu seamă, așa de cultivați. Există îndeosebi, pe unul dintre munții cu clima cea mai rece, un trib numit Mestasa a cărui principală activitate este aceea de a recopia, cu cea mai frumoasă scriere, un mare număr de cărți și de a le vinde mai apoi în Maghreb și mai departe. Un bătrân neguțător genovez stabilit la Fès
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
o plătești scump chiar atunci când nu mai e în stare s-o exercite. Când trăiești departe de orașe, dar la câmpie sau pe dealuri, poți scăpa de sultan, de soldații sau strângătorii lui de biruri; dar te afli la cheremul triburilor de jefuitori nomazi, arabi și câteodată berberi, care mișună prin țară, astfel că nu poți niciodată înălța un zid fără să te temi că-l vei vedea curând dărâmat. Când trăiești într-un loc inaccesibil, departe de drumuri, te afli
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
era pentru a se lăsa în grija Ziditorului sau pentru a observa zborul unei păsări de pradă. Următoarea noastră etapă a fost în munții Ziz, numiți astfel deoarece un râu cu acest nume izvorăște de acolo. Locuitorii regiunii aparțin unui trib berber de temut, Zanaga. Sunt oameni robuști; poartă o tunică din lână pusă direct pe piele și își înfășoară în jurul gambelor niște cârpe care le servesc drept nădragi; și vara, și iarna umblă cu capul descoperit. Nu-i pot totuși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
fortificat din apropierea ruinelor fostei Segelmesse. Principala lor preocupare este de a face zile fripte clanului care locuiește în satul vecin. Se dovedesc nemiloși unii cu alții, mergând până la distrugerea canalizărilor de apă, la tăierea palmierilor la nivelul solului, la ațâțarea triburilor nomade pentru a le face să devasteze pământurile și casele adversarilor, astfel încât am impresia că-și merită soarta. Prevăzuserăm să rămânem trei zile pe teritoriul Segelmessei, pentru odihna oamenilor și a animalelor, procurarea de merinde și repararea câtorva ustensile; era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
atunci când Mariam o să evadeze; cea mai mare este pentru noi, ca să avem din ce trăi mai bine de un an, cu ajutorul Celui-de-Sus. Urmau să plece spre Rif, nădăjduind să se așeze pentru câtăva vreme pe muntele ce aparținea celor din tribul Beni Walid, oamenii cei mai viteji și cei mai mărinimoși din întreg regatul. Și foarte bogați totodată, căci, deși pământul lor e roditor, ei refuză să plătească un dirham ca bir. Cel care este pe nedrept alungat din Fès știe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
salutat făcând un gest elegant cu capul și s-a prezentat în calitate de șef ales al orașului. Mi-a explicat că Tefza trăise până atunci ca republică, fiind cârmuită de un sfat al cetățenilor de vază, fără protecția nici unui sultan sau trib nomad, neplătind nici dări, nici răscumpărări, și asigurându-și prosperitatea datorită vânzării burnuzurilor din lână, prețuite în lumea întreagă. Însă, de când izbucnise un conflict sângeros între două clanuri rivale, luptele și răfuielile ucigașe se înmulțiseră în asemenea măsură încât, spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
M-am străduit să adopt un ton vesel, cel pe care și ea îl folosea de obicei: — De unde știi că n-ai să-mi dăruiești un băiat frumos la viitorul ramadan? N-a zâmbit. — Încă dinainte de a fi puberă, prezicătorul tribului meu a spus că nu voi fi niciodată însărcinată. Nu l-am crezut, dar sunt cu tine de cinci ani și ai avut copil de la o alta. Lipsit de argumente, am tras-o spre mine; s-a desprins cu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
la o asemenea retragere somptuoasă, am lansat eu mulțumit. Ea se arătă îngrijorată. — Nu se cuvine să sfidezi hotărârile Soartei. Nu trebuie să nesocotești vitregia ei. Am dat din umeri, nicidecum impresionat. — N-am jurat eu că te readuc la tribul tău? Vei fi acolo peste o lună. Asta doar dacă nu vrei să mă însoțești la Tombuctu, apoi în Egipt. În chip de răspuns, s-a mulțumit să spună un „Inchallah!“1 enigmatic și neliniștit. Patru zile mai târziu treceam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
peisajul pe care Hiba îl cuprindea într-un gest absolut: un câmp de arbuști de indigo, pe malurile fluviului Dara, la intrarea în satul în care se născuse. Niște ștrengari dădeau deja fuga în întâmpinarea noastră. A apărut apoi șeful tribului, un om cu pielea neagră, trăsături fine și barbă albă ca un colier în jurul chipului, care a recunoscut-o pe dată pe soața mea, în pofida celor zece ani scurși, și care a strâns-o la piept. Mi se adresă în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
surprindere câtă delectare, la o scenă foarte ciudată. Intrasem cu Hiba și cu unchiul ei în casa acestuia și stăteam într-o încăpere joasă, dar alungită, pe un covor din lână în jurul căruia se așezaseră vreo douăzeci de persoane, bătrânii tribului, cu chipuri deloc bucuroase de regăsirea pe care erau chemați s-o sărbătorească. Hiba începu să vorbească. Mă descrise ca pe un important personaj din Fès, versat în cunoașterea Legii și a literaturii, povesti în ce împrejurări îmi fusese dăruită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
mă vândă vreunui negustor aflat în trecere, omul acesta a ținut să mă readucă în satul meu. I-am jurat că n-o să-i pară rău. Cu o insolență de nespus, se adresă unuia dintre acei oameni de vază ai tribului: — Tu, Abdallah, cât ai fi în stare să plătești ca să mă răscumperi? — Valoarea ta e mai presus de mijloacele mele, răspunse el rușinat. Pot totuși să contribui cu zece dinari. Își plimbă privirea peste cei de față, căutându-și următoarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
rușinat. Pot totuși să contribui cu zece dinari. Își plimbă privirea peste cei de față, căutându-și următoarea pradă: — Dar tu, Ahmed? Numitul Ahmed îl măsură pe Abdallah cu dispreț, după care rosti tare: — Treizeci de dinari, ca să spăl onoarea tribului. Și astfel dădu ocol încăperii, folosindu-se cu ingeniozitate de geloziile și certurile dintre familii sau clanuri, căpătând de fiecare dată o contribuție tot mai însemnată. În mintea mea, cifrele se adunau. Cei doi dinari ai mei amărâți se făcură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
căpătând de fiecare dată o contribuție tot mai însemnată. În mintea mea, cifrele se adunau. Cei doi dinari ai mei amărâți se făcură doisprezece, patruzeci și doi, nouăzeci și doi... Ultimul solicitat a fost unchiul Hibei, care, în calitate de șef de trib, era nevoit să-și justifice rangul urcând mai sus decât cel mai mărinimos dintre cei aflați în subordinea sa. — Două sute de dinari! le aruncă el mândru celor din jur. Nu-mi credeam urechilor, dar seara, când stăteam lungit în camera
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
justifice rangul urcând mai sus decât cel mai mărinimos dintre cei aflați în subordinea sa. — Două sute de dinari! le aruncă el mândru celor din jur. Nu-mi credeam urechilor, dar seara, când stăteam lungit în camera unde mă poftise șeful tribului să-mi petrec noaptea, Hiba veni să mă vadă aducând întreaga sumă, adică mai mult de o mie opt sute de dinari. — Pe Dumnezeul care te-a făcut așa frumoasă, Hiba, fă-mă să pricep! De-a ce te joci? Cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
mie? — Ca să mă răscumpere! — Știi bine că ar putea să-ți obțină libertatea fără să scoată o para din buzunar! — Și ca să-și răscumpere greșeala. Cum continuam să nu pricep nimic, consimți în sfârșit să-mi explice: — Vreme de generații, tribul meu ducea un trai nomad la apus de Sahara, până când bunicul meu, momit de câștig, a început să cultive indigo și să facă negoț. Satul ăsta câștigă astfel mult mai mulți bani decât are nevoie să cheltuiască, iar în pământul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
prin minte să se slujească de ele. Au dat cu toții bir cu fugiții, lăsându-i fiecăruia dintre cei patru călăreți posibilitatea s-o captureze pe fata pe care pusese ochii. În cursul ciudatei ceremonii la care tocmai ai asistat, bătrânii tribului n-au făcut altceva decât să-și plătească datoria, să repare lașitatea lor și a fiilor lor. Își puse capul pe umărul meu: — Banii ăștia îi poți lua fără nici o rușine și fără remușcări. Nici un alt bărbat nu-i merită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
fusese primit cu onoruri. I se puseseră la dispoziție un palat și servitori și se spunea că se pregătea pe atunci să provoace o răscoală împotriva unchiului său, cu sprijinul imperiului mameluk, a sufiului din Persia și a unor puternice triburi turcești din chiar inima Anatoliei. Oare coaliția asta ar fi putut să-i vină de hac lui Selim? Nu se va ști niciodată: la patru luni de la sosire, Aladin era doborât de ciumă. Nu împlinise încă douăzeci și cinci de ani și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]