2,347 matches
-
frunte ai țării; supunerea de bună voie față de sultan, si nu în urmă uneo confruntări armate deschise terminată cu înfrângere; încheierea unei înțelegeri de pare între cele două părți; plata unei sume de bani considerat de otomani în mod invariabil tribut ( numite fie djizye, fie kharadj); acordarea protecției de către sultan; confirmarea domniei și acrdarea unor însemne de învestitură voievodului sau trimisului acestuia. Izvoarele dovedesc cu prisosință că acceptarea tributului și a „supuenrii”, încheierea unor „legăminte” nu sunt specifice numai unui moment
Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/297279_a_298608]
-
părți; plata unei sume de bani considerat de otomani în mod invariabil tribut ( numite fie djizye, fie kharadj); acordarea protecției de către sultan; confirmarea domniei și acrdarea unor însemne de învestitură voievodului sau trimisului acestuia. Izvoarele dovedesc cu prisosință că acceptarea tributului și a „supuenrii”, încheierea unor „legăminte” nu sunt specifice numai unui moment anume. În istoriografia română s-au absolutizat textele apocrife din sec. XVII-XVIII. În realitate, nu au existat tratate care să fixeze pe termen lung relațiile dintre sultan și
Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/297279_a_298608]
-
și aveau o anumita valabilitate. Dacă nu mai existau tratate pentru a fi reglementat statutul țărilor române. Uneori, cutuma era mai puternică decât legea. Existau cutume internaționale, care au fost acceptate și în cadrul relațiilor dintre sutan și voievozii români: plata tributului în schimbul protecției, ajuotrul militar dat de vasal suzeranului sau, alinierea acțiunilor externe cu cele ale partenerului de alianță etc. Pe lângă acesta, mai era păstrate și cutume bilaterale. Între turci și valahi/moldoveni/transilvăneni existau astfel de cutume: pentru a apăra
Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/297279_a_298608]
-
oamenii Cărții” - ahl al-kitab). Exstă infideli care locuiau în Casa războiului, și cei care locuiau în Casa Islamului. A doua disjuncție există între muslim și harbi ( un inamic potențial). Termenul de harbi era identificat cu infidelul (kafir) care nu plătește tribut (djizye) statului otoman și trăiește în „Casă Războiului”. Acest atribut era aplicat locuitorilor, mărfurilor, negustorilor etc. Lumea era împărțită între aceste două zone: dar al-Islam și dar al-harb.În textele juridice clasice s-a insistat pe practicarea liberă a cultului
Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/297279_a_298608]
-
din 1787, 1828-29). Însă au existat și excepții, cun este cazul în care Camenița este atacată fără a că locuitorii să fie avertizați ( 1672). În ceea ce privește somația, aceasta presupunea invitarea nemusulmanilor de a se supune sultanului și a de a plăti tribut. Un astfel de caz are loc după 1453, cănd sultanul Mehmed ÎI le adresează cavalerilor din Rodos o astfel de somație, prin care le cere să se supună, iar în cazul în care nu fac acest lucru, nu o să beneficieze
Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/297279_a_298608]
-
cele mai vechi și strălucite civilizații ale antichității (egipteană, nubiană, axumită, feniciana, ș.a.), dar și ultimul care a devenit liber, cele mai multe țări africane dobândindu-și independența abia în ultimele decenii ale secolului al-XX-lea. - continentul care a plătit cel mai scump tribut sclaviei, dar care în prezent are cea mai puternică forță de regenerare, înregistrând cea mai ridicată pondere a tinerilor în totalul populației. Africa este singurul continent situat simetric față de Ecuator. După realizarea Canalului Suez, continentul african este înconjurat numai de
Africa () [Corola-website/Science/296607_a_297936]
-
romanii, sub conducerea lui Tettius Iullianus aveau un mic avantaj, dar vor fi nevoiți să facă pace din cauza înfrângerii lui Domițian de către Marcomani (trib germanic). Între timp, Decebal și-a refăcut armata, iar Domițian este forțat să accepte plata unui tribut anual dacilor. Astfel Roma a platit timp de peste un deceniu tribut Daciei. Traian inițiază o amplă campanie împotriva dacilor după ce devine imperator, o campanie cunoscută ca Războaiele Dacice, războaie ce vor necesita utilizarea unei treimi din efectivul întregii armate a
Dacia () [Corola-website/Science/296620_a_297949]
-
vor fi nevoiți să facă pace din cauza înfrângerii lui Domițian de către Marcomani (trib germanic). Între timp, Decebal și-a refăcut armata, iar Domițian este forțat să accepte plata unui tribut anual dacilor. Astfel Roma a platit timp de peste un deceniu tribut Daciei. Traian inițiază o amplă campanie împotriva dacilor după ce devine imperator, o campanie cunoscută ca Războaiele Dacice, războaie ce vor necesita utilizarea unei treimi din efectivul întregii armate a Imperiului Roman. Rezultatul primei campanii (101-102) a fost atacul capitalei dace
Dacia () [Corola-website/Science/296620_a_297949]
-
Petru Rareș, Tighina și Basarabia în raia turcească (în Evul Mediu Dezvoltat, după apariția țărilor române medievale, Basarabia era denumirea românească a regiunii cunoscută de Turci ca Bugeac). În secolul al XVI-lea, Principatul Moldova a fost obligat să plătească tribut la Poarta Otomană fără însă să-și piardă suzeranitatea. Devenit în vremea domniei Ecaterinei a II-a, vecin răsăritean al Moldovei, Imperiul Rus anexează (în mod fraudulos față de tratatele de drept politic aflate atunci în vigoare) prin Pacea de la București
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
Domnitorul român jură după rit răsăritean, deși regele polonez era catolic. Și boierii depuneau omagiu și semnau un act separat. Obligațiile domnitorului vasal erau sprijinul militar, să aducă sfat și să-l înștiințeze pe suzeran de pericolele externe, să plătească tribut și nu avea voie să-și schimbe suzeranul. Supușii moldoveni nu aveau drept de apel la scaunul de judecată al regelui, suzeranitatea nu era reflectată în titulatură, iar drapelul Moldovei se află între însemnele heraldice ale regilor polonezi. Suzeranul polonez
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
nu era reflectată în titulatură, iar drapelul Moldovei se află între însemnele heraldice ale regilor polonezi. Suzeranul polonez trebuia de asemenea să-și apere vasalul politic și militar. Din perspectiva otomanilor, Țările Române erau țări prietene. Condiția era plata unui tribut în funcție de valoarea estimativă a teritoriului țării (Moldova plătea un tribut mai mic decât Țară Românească, și ambele plăteau mai puțin decât alte state balcanice). În Țară Românească, s-a instituit practica investiturii, prin care se confirma alegerea domnitorului de către boieri
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
între însemnele heraldice ale regilor polonezi. Suzeranul polonez trebuia de asemenea să-și apere vasalul politic și militar. Din perspectiva otomanilor, Țările Române erau țări prietene. Condiția era plata unui tribut în funcție de valoarea estimativă a teritoriului țării (Moldova plătea un tribut mai mic decât Țară Românească, și ambele plăteau mai puțin decât alte state balcanice). În Țară Românească, s-a instituit practica investiturii, prin care se confirma alegerea domnitorului de către boieri, însă câteodată, turcii își impuneau propriul candidat. Printr-un act
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
din Ungaria sunt pașalâcuri ale Imperiului Otoman, dar Transilvania (cu voievozi maghiari), Moldova și Țara Românească (cu voievozi români) rămân Principate autonome, cu propriile lor Sfaturi, suverani, legi, armate, flote dunărene, logofeți (ambasadori) și cu religia oficială creștină: ele plătesc tribut Sultanului turc dar nu fac parte din Imperiul acestuia, cum reiese în mod greșit din multe hărți moderne ilustrând istoria Europei sau Balcanilor. În timpul domniei fiului și succesorului lui Basarab I, Nicolae Alexandru, puterea și stabilitatea au fost consolidate pe
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
Mustafa. Trupele româno-maghiare au încercat să îl impună că sultat, dar nu au reușit. Astfel, în primăvară anului 1417, datorită tentativei, trupele otomane au ocupat Dobrogea și au intrat în Țara Românească. Mircea a fost obligat să accepte plata unui tribut anual de 3000 de piese de aur și a promit să-și trimită fiul ca ostatic la Poartă și să-l sprijine pe sultan în campaniile militare. Mircea cel Bătrân a murit la 31 ianuarie 1418 și a fost înmormântat
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
de rege între anii 1424-1427, poziția lui Dan al II-lea a fost consolidată. Dar în 1429, Sigismund acceptă pacea cu turcii, influențând astfel statutul politic al Țării Românești pe plan internațional. Domnitorul trebuia să se supună și să plătească tribut față de sultan, și totodată, era supus și suzeran față de coroana maghiară. În timpul domniei lui Alexandru I Aldea, Sigismund a încercat să îi aducă cavaleri teutoni în Țară Severinului, pentru a construi fortărețe de apărare pe linia Dunării. Dorea să fie
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
1458, și-a amânat plata haraciului către sultan invocând dificultățile create de luptele cu pretendenții susținuți de unguri. După ce Mahomed al II-lea a ocuapat Trapezuntul în 1461, cererile otomane au devenit imperative. Între anii 1458-1459 a renunțat la plata tributului față de turci care se ridică la 10000 de galbeni anual. Transformarea ultimelor regiuni sârbești în 1459 și transformarea lor în pașalâc au trezit suspiciuni față de intențiile Porții. Boierii munteni s-au unit în jurul lui Vlad pentru a evita transformarea țării
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
revendicat dreptul de suzeranitate asupra Moldovei, și într-o expediție din 1451, a încercat să-l înlăture pe Bogdan. Dar acesta i-a învins. A fost însă asasinat de un alt pretendent, Petru Aron. În timpul domniei sale, a acceptat să plătească tribut turcilor. Fiu al domnitorului Bogdan al II-lea și al doamnei Oltea (care s-a călugărit la manasitrea Probota), Ștefan a intrat cu forță în istoria Moldovei la începutul lunii aprilie 1457, prin valea Siretului, în fruntea unei armate de
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
Cazimir să se alăture cruciadei. Dar polonezii nu s-au ținut de cuvânt, sprijinindu-l doar cu un corp de 3000 de ostași. Ștefan a fost nevoit să inițieze tratative cu otomanii. S-a obligat să plătească din 1486-1489 un tribut anual de 4000 de galbeni Porții. Pe fiul său Alexandru, ca garanție, l-a trimis ca ostatic la Constantinopol. Apoi, noul rege polonez, Ioan Albert, în 1492, a vrut să-l înlăture de la tron, propunându-l pe fratele său mai
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
trimise împreună cu armata turcească peste munți pentru a-l sprijini pe Ioan Zapolya. Trupele domnitorului au trebuit să asigure și escortă reginei Isabela și regelui maghiar Ioan Sigismund Zápolya la revenirea în Polonia și la reînscăunarea în fruntea principatului Transilvaniei. Tributul a fost mărit încă din timpul domniei lui Radu de la Afumați în Țara Românească și din timpul domniei lui Bogdan III în Moldova. Sultanii turci își impuneau favoriții pe tronul Țărilor Române. Puteau fi schimbați după ce intrau într-o alianța
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
A urmat după moartea sa un lung declin pentru Moldova. Iliaș Rareș a reînnoit tratatul de alianța cu Sigismund I al Poloniei și a renunțat la Pocutia. A întreprins o expediție în Transilvania cu sprijin turcesc. A refuzat să mărească tributul și a renunțat la domnie, covertindu-se la islam și devenind pașă de Silistra. Ștefan Rareș a persecutat armenii și l-a sprijinit inițial pe Ferdinand, însă a trecut de partea turcilor. A fost asasinat de boieri, din ordinul lui Castaldo
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
și Ferdinand de Habsburg au fost încoronați ca regi ai Ungariei, desfășurându-se un război civil. Ioan Zapolya s-a impus cu ajutorul nobilimii, turcilor și al lui Petru Rareș. A făcut un act de supunere solemnă față de sultan. Ungaria plătea tribut anual, iar politică externă era în conformitate cu Poarta. În 1538, Ioan Zapolya și Ferdinand de Habsburg au încheiat pacea la Oradea. În Transilvania, nobilii, în frunte cu Ștefan Mailat, voievodul Transilvaniei, au încheiat un acord secret că să-și impună voință
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
Oradea. În Transilvania, nobilii, în frunte cu Ștefan Mailat, voievodul Transilvaniei, au încheiat un acord secret că să-și impună voință la alegerea regelui după moartea lui Ioan Zapolya. Ștefan Mailat dorea să separe Transilvania de Ungaria, că să plătească tribut turcilor, la fel că și țările române. După ce s-a descoperit complotul, Ioan Zapolya a intervenit să-i pedepsească pe complotiști în Transilvania, dar a murit în timpul campaniei, la Mediaș. O parte din nobili au trecut în tabăra lui Ferdinand
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
Persia, s-au retras din Transilvania. S-au format două partide, una formată din sași îi sprijinea pe habsburg, cealaltă formată din nobili doreau revenirea reginei Isabela. A urmat o altă lupta pentru Transilvania, iar habsburgii erau dispuși să plătească tribut anual pentru Transilvania. Turcii au refuzat. Reîntors din Persia, sultanul a ordonat domnitorilor Țării Române să între în Transilvania cu armatele otomane și să-i alunge pe austrieci. Ardelenii, reuniți în dietă la Sebeșul Săsesc, au prestat jurământul de credință
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
din Ungaria. Ioan II Sigismund Zapolya a devenit regele Ungariei, cuprinzând Transilvania, Oradea și comitatele nordice din Tisa Superioară. Nobilii nu puteau să se supună austriecilor, determinați de reformele administrative tipic germane și au preferat stăpânirea otomană decât să plătească tribut. Între timp, generalul Giovanni Battista Castaldo, comandatul austriac din Transilvania, cunoscând istoria Daciei și cuceririi române, a formulat ideea unirii Transilvaniei cu Țările Române într-un nou regat al Daciei, supus casei de Habsburg. Ar fi fost conceput ca o
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
ocupată, obținând prăzi bogate de război. Muntenia era însă ruinată. Mihai a depus eforturi de reconstrucție. Nu mai putea continuă la nesfârșit lupta cu otomanii, astfel, a acceptat tratative cu Poartă, încheindu-se pacea, în schimbul acceptării suzeranității otomane și plata tributului, iar sultanul îi recunoștea domnia pe durata vieții. Pe 9 iunie 1598, la Mănăstirea Dealu, Mihai a încheiat un tratat cu Casa de Habsburg. S-a anulat tratatul cu Bahtory. Chiar și înalta Poartă a ripostat, urmând o serie de
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]