2,711 matches
-
-un muzeu cu ușile de lut/ Intrăm în sat și-avem pământ în barbă;/ Cămașa de pământ ne-o punem scut". Muzeu de sate) ori ca o colecție de icoane ale suferinței ("Înaintează iarna cu tropot de ninsoare/ De-atâta trudă iată-l însămânțat de viu/ Sub unghii fuge iarna să-l ocrotească-n floare/ Țăranu-și face-n taină din pâine un sicriu.// În lacrima-i aprinsă se leagănă un prunc/ De casa câmpului se-apropie cu teamă/ Cu răni în
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
-n taină din pâine un sicriu.// În lacrima-i aprinsă se leagănă un prunc/ De casa câmpului se-apropie cu teamă/ Cu răni în palme și pe pleoape, e năuc;/ În răstignirea nopții aude câmpia cum îl cheamă.// Împodobit de trudă, iată-l întulburat cum crește,/ Zidit de ochiul lunii, cu iarba pe obraz./ Din umeri mușcă grâul, în pleoape-i viscolește./ De frica-nsingurării el stă și-n moarte treaz" Țăranul zidit). O altă serie de cărți Neliniștea singurătății (Editura Junimea
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
savant de verbe care-l transformă, nu o dată, într-o simplă funcție a creației. Metafora centrală în multe dintre textele cuprinse în Glorie anonimă este, deloc întâmplător, cea a crucificării. Eul scriptor se lasă crucificat în numele gramaticii poetice, după ce, desigur, truda poietică îndelungată îi dă senzația urcușului unei Golgote întunecate, la capătul căreia are viziunea însoțirii cu verbe asemeni răstignite: "prin lut și cer/ prin întuneric și sânge/ văd verbe cum ies/ din gramatici pe cruce" (Văd verbe). Poetul Nicolae Panaite
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
fluture curcubeu pe umărul pământului, greu, blestem talisman, pubelă tezaur, la mărul de aur. 4. Expandată secundă, hotar deschis, la mărul de aur din Paradis". Pe parcursul lecturii, devine însă din ce în ce mai vizibil faptul că textele sunt mai mult decât rodul unei trude poietice altoite pe o erudiție de excepție. Raportul antropos-logos-cosmos este tratat adesea cu cerneală postmodernă, ceea ce înseamnă că Apocrife-le... au și un adstrat substanțial de ludic și parodic. De urmărit, spre exemplu, jocul auctorial inteligent, alternanța de registre și
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
te-nvinse noapte-așa senina) ce reamintește printr-un calc rafinat de și-n țărâna / m-arunc din Seara zilei de sărbătoare; sau războiul de țesut bătea-n ograda (Ulicioara) ce imediat ne duce cu gândul la pânză țesuta cu truda din Silviei: două exemple demonstrează îndeajuns asemănarea de natură muzicală și realistă dintre poeziile lor.6 În încheiere autorul sugerează că poetul din Modica s-ar putea înscrie pe linia tradiției ermetico-decadente cu ascendente în opera lui Pascoli și Leopardi
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
atenția mai multor exegeți de la începutul veacului trecut și nu numai. Într-un studiu din 1932 Caterina Rinaudo remarcă numeroase asemănări: ambii își găsesc inspirația în spectacolul naturii, simt fascinația infinitului, isi ațintesc privirea încordata înspre misterul universului căutând cu truda și în zadar un raspuns rațional la marile întrebări ce privesc condiția umană; ambii sunt melancolici și însingurați; la amândoi se regăsesc accentele unui pesimism dureros și, în cele din urmă, ambii dovedesc o sensibilitate deosebită în redarea imaginilor acustice
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
de a contura și transmite în prezent iluzia fericirii trecute: privind la cer, si ascultând câmpiei / pierdut cânt al broaștelor departe! (...) și-alei înmiresmate / foșneau ușor de vânt și prin pădure, / departe, chiparoșii; dinăuntru, / din casă glasuri răsunau și calmă / truda de slugi (...) tainice lumi și bucurii de taină / sârmanei mele vieți imaginându-i (Amintirile, vv. 12-24).316 Imaginile auditive cu funcție descriptiva conturează armonia naturii asimilate unei stări de fericire specifice trecutului. Vremea copilăriei este un ideal plăsmuit în amintire
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
necuprins,/ Printre iubiri de-o clipă sfărâmate dinadins./ Și ruptă-n zeci de doruri am plâns, m-am căutat [...]/Și-abia atunci când îmi atinse privirea mea de vreasc,/ Am înțeles că pentru a fi ca voi curată,/ Va trebui cu trudă să mă mai nasc o dată/ Și-acum mă nasc". (Regenerare) Ca într-un luceafăr eminescian, poeta pare să găsească, totuși, calea de reîntoarcere către copilărie, prin intermediul întrupării în oglindă sau în apă, pentru că, de fiecare dată, nostalgia reîntoarcerii o cuprinde
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
de aur"), dincolo de schematismul vieții cotidiene, pentru a se împlini, omul are nevoie de sens, are nevoie de dragoste, credință și speranță, are nevoie de vise și culori cu care să facă lumea mai frumoasă. Altminteri, la ce bun toată truda și zăbava acestei vieți? Prin economie, omul încearcă să creeze o punte de legătură între materialitatea grosieră a realului fizic și spiritualitatea inefabilă a nivelului valoric interior. Astfel, nefiindu-i la îndemînă Absolutul, el se mișcă într-un mediu prin
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
pronunțarea sentinței, "presupusa victimă") și "vino vatul", deja desemnat, deja tratat ca atare, cel puțin verbal. Mai exact, pe fondul unei confruntări între mentalitatea unei mari civilizații radiante, fostă putere colonială, și cea a unei țări relativ recent născute, cu trudă și aspră chibzuință, vînîndu-și propriii demoni rasiali, se conturează limpede polaritatea: "bărbat alb, bogat și arogant" vs. "femeie neagră, săracă și imigrantă". Hiperbola discriminării face ravagii pe ambele maluri ale Atlanticului; cine încearcă să ridice măcar semne de întrebare și
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
care luptase atât de mult să ajungă în această audiență, se străduia din răsputeri să-și scoată din capul ei, în clipa aceea atât de gol, frazele de început, cele pe care le memorase, după ce le-a alcătuit cu atâta trudă. Într-un moment de luciditate, își aminti că are tot discursul notat pe trei foi de caiet. Începu să scotocească în poșetă, dar, de emoție, mâinile îi tremurau și nu reuși decât cu mare greutate să dea de paginile pregătite
Audiența by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Imaginative/7738_a_9063]
-
din prinos și-n zilnicele rugăciuni să-l preamărească pe Hristos. să spui că veșnice grădini în ceruri eu le-am pregătit. din Edenul Sfintei-Treimi i-am prigonit fiindc-au greșit și dă-le zmirnă, pâine, pești, să-și ducă truda tot mereu. Tu mamă, spune-le că ești o rugă din cuvântul meu. ascultă-mi marele cuvânt, ce ți-l trimit din lerui...ler: când termini treaba pre pământ Maria să te-ntorci în cer... TÂLCURI îmi pun toată lipoaspirația
George Filip. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Poezii () [Corola-journal/Imaginative/87_a_63]
-
din exportul produselor agricole de bază. Ele erau recoltate doar cu cheltuieli de cazare și hrană pentru masele de militari, elevi, studenți și educatori. A fost una din presiunile dure ale "stalinismului ceaușist" asupra spiritului și corpurilor acelor generații. Din truda lor, azi nu au mai rămas decât amintirile, calificate disprețuitor ca "nostalgii" de către cei ce le-au sustras samavolnic. "Partidele istorice și-au dat și ele obolul la jefuirea țării în folosul câtorva", (19, p. 371) iar Iliescu a menajat
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
și România de mâine Ca membră cu o oarecare vechime în UE, e de dorit ca România să treacă de la starea de acomodare la faza de angajare în schimbarea condițiilor de viață ale oamenilor care trăiesc tot mai puțin prin truda zilnică și tot mai mult prin alocațiile statului "protector". La condiția de "întreținut" se adaugă situația tot mai frecvent abordată de o parte a presei autohtone și străine: trăiesc bine și foarte bine circa două sute de mii de familii (adică
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
sunt în același timp "lucrul cel mai apropiat" și "cel mai disimulat", iar pentru a le recunoaște trebuie să le dezocultăm, ele sunt de resortul hermeneuticii finitudinii. (5, ibid.) 7. Heidegger a transformat în concept ontologic nu grija înțeleasă ca trudă, amărăciune sau griji ale vieții (4, p. 78), ci termenul latin cura, luat în două sensuri: primul, strădanie temătoare; al doilea sens, îngrijire, dăruire ca proiect aruncat. (4, p. 269) Termenului "grijă" astfel definit, filosoful îi subordonează "impulsuri" precum voința
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
cenzurat, retrase premiile), Premiul UCIN 1987, Premiu la Festivalul Filmului Documentar de la Târgoviște 1988 • Palatul Cotroceni (1990), Premiul pentru film documentar la Festivalul Filmului de Artă, București, 1991 • Oare Dumnezeu a suspinat omenește? (1991), Marele premiu al UCIN, 1992 • Eminescu, truda întru cuvânt (1993), produs împreună cu Anca Damian, Premiul UCIN, 1994 • Licitație cu suflete (1997), Premiul UCIN pentru cel mai bun film documentar, 1998 • Autoportret pe o frunză de toamnă Ion Țuculescu (1999), Trofeul "7 Arte", la Festivalul Filmului despre Artă
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
căutat o realitate care să exprime aceste gânduri, să le cuprindă într-o situație concretă. M-am dus la școala de coregrafie și am făcut filmul acolo. Puteam alege pictura, puteam alege literatura, puteam alege orice alt gen artistic, efortul, truda sunt aceleași. În cazul baletului, acestea sunt fizice. Este lupta cu bătăturile, cu kilogramele, cu programul infernal, cu 7-8 ore de balet pe zi, dincolo de obligațiile școlii. Este sânge și la figurat, dar și la propriu, iar asta este mai
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
că Darwin a aprobat judecata lui Cuvier, care, în Elogiul pentru Lamarck, rostit în fața Academiei de Științe din Paris, în 1832, și-a permis observația că unii cercetători cu merite cred că o pot lua înaintea experienței construind „cu multă trudă niște edificii vaste, pe baze imaginare, asemenea acelor palate fermecate din vechile noastre romane, pe care le făceai să dispară spărgând talismanul de care depindea existența lor“. Lui Hooker, Darwin îi spunea că îl despart ceruri de nonsensul care este
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
al CDE ului să se trimită conferențiari și instructori pentru a se lămuri opinia publică asupra problemelor ce frământă ulița evreiască”. Ultimatumul de la final transmis de către Șafer celor de la Centrală este mai mult decât grăitor, cu toate fondurile strânse cu trudă de către tovarășele din „resortul feminin”: „Cerem fonduri (subl.ns.)”. Probabil, așteptându-se a primi un răspuns prin poștă, responsabilul secretar general al CDE Vaslui, își scrisese pe raport și adresa: „Vaslui, strada Ștefan cel Mare, no. 108”. o. Aprilie 1947
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
consecințele lui ulterioare, trebuie să spunem că la SJAN Vaslui există un dosar voluminos (436 de file) compus în mare parte din adrese sosite la Vaslui de pe la alte prefecturi, în care erau dați în urmărire generală fugarii strânși cu atâta trudă și migală de sovietici, ajutați cu un zel ieșit din comun de polițiștii și jandarmii români, care aproape că nu mai ascultau de dispozițiile venite de la București ci, numai de cele ale ofițerilor-delegați ruși. Prefectura Timiș-Torontal cerea „...urmărirea și arestarea
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
mai subtile: o opinie singulară, neconvingătoare și neargumentată susține Perpessicius în prefața la ediția Crai-lor din 1965, proiecînd o imagine de fiu model care a păstrat pentru părintele său "o deferență și o pietate izvorîte, mai cu seamă, din exemplul trudei literare"; Ovidiu Cotruș fixează antinomia Ion Luca-Mateiu pe coordonate ale psihologiei individuale: Între tată și fiu s-a iscat de timpuriu conflictul dintre un om cu simțul realității și un fantast. Pentru Ion Luca, pasiunea genealogistică și lectura furibundă a
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
și, așa, fiindcă m-am săturat de atâtea primejdii ale călătoriilor, de atâta bătaie de cap și de inimă ale negoțului, am venit să m-așez aci, în Valahia, la București; să mă bucur în isihie de rodul îndelungatei mele trude..."; mai mult, întreaga nuvelă dezvăluie un Caragiale "zglobiu ca un palicar, sarcastic, mistificator" așa cum îl percepe exegeza călinesciană. În legătură cu altă categorie de personaje, Șt. Cazimir descoperă o relație de simbioză pe care o dezvăluie fără ezitare: "Caragiale poartă miticismul în
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
lui erau și afinități irecuzabile și că un tainic instinct de solidaritate îl ducea spre toate formele care exprimau un sfîrșit de rasă în gesturi somptuoase. Drapat într-o rigiditate morală și una socială, dorită cu încordare și dobîndită cu trudă, conștient de labilitatea făpturii lui, de procesul încheiat în spirit al familiei lui, în care orgolios se considera nu numai punctul terminal, dar și culmea, de însăși stingerea biologică a unui neam, în descendenții lui masculini [...] psihologia lui e mai
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
privită cu circumspecție. Actul de a înlocui complet, în cadrul procesului de creație artistică, facultatea rațională cu facultatea unei apercepții superioare acesteia este pulverizat de studiul atent al manuscriselor, fapt care demonstrează, simultan, ca dimensiunea temporală a procesului, implicând talent și truda, nu poate fi anulată de declarații incendiare. În cazul lui Blake, un manuscris anluminat este completat pe masura scurgerii timpului fizic și, daca implicarea unui factor transcendent în redactarea lui nu poate fi nici acceptată, nici respinsă, este măcar prudent
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
Să gândim: care ar fi funcția în care femeia ar putea sădi mai cu folos în inima altora? Vor zice mulți: Biserica și creștinismul cer să se întoarcă femeia la cămin. Să părăsim titlurile câ știgate până acum cu atâta trudă! Să nu mai fie femeia medic, profesor, avocat, inginer, muncitor etc.? Desigur că nu! Creștinismul, prin Biserică, o face atentă pe femeie să nu uite că altarul principal în care a rânduit-o Dumnezeu și o cere și societatea este
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]