2,172 matches
-
din Epistola Sf. Ap. Iacov nu arată numai o boală trupească, ci și o boală sufletească, iar Sf. Maslu se face spre „iertarea păcatelor” și spre „mântuire”. în Taina Sf. Maslu cerem de la Dumnezeu iertare și vindecare pentru toate simțurile trupești și sufletești ale celui ce i se face Sf. Maslu: „Treci cu vederea, ca un Dumnezeu, care nu ține minte răul, toate păcatele lui. Izbăvește-l pe el de munca de veci. Gura lui o umple de lauda Ta. Buzele
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
de către un sobor de șapte preoți sau să fie cel puțin trei. Rugăciunile înălțătoare sunt cu rost curățitor al sufletului și al trupului, pentru a lumina privirile, a întemeia și împlini speranțe, a vindeca bolile, a întări puterile sufletești și trupești ale credincioșilor, pentru a primi putere și nădejde în lupta cu necazurile, cu durerile și cu suferințele până la moarte. Taina Sf. Maslu lucrează până la rădăcinile ascunse ale suferințelor provocate de păcate, pe care numai Dumnezeiescul Har le spală. Aici harul
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
poruncile dumnezeiești. Prin rugăciune primim puterea de a lupta cu păcatul și a trăi o viață duhovnicească. O credință vie și lucrătoare a dat naștere la o viață creștină, în iubire față de Dumnezeu și de aproapele, în curățenie sufletească și trupească, activă în rugăciune și fapte bune. Toate slujbele de binecuvântare a momentelor importante ale vieții subliniază legătura între rugăciune și muncă, între cult și cultură, de aceea se spune în popor „totdeauna lucrul tău să-l începi cu Dumnezeu”. Omul
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
și Dumnezeu se va sălășlui în adâncul inimii lui, rămânând acolo pentru totdeauna. Dumnezeu este Tatăl nostru și în ordine naturală, deoarece, făcându-l pe om, i-a suflat în față, din Sine, suflare de viață. O suflare care nu este trupească, ci duhovnicească, și care nu încetează să dea viață tuturor oamenilor. Suntem înrudiți cu Dumnezeu prin asemănare. Sf. Ap. Pavel n-a pregetat să apeleze la ea pentru a-i lămuri pe atenieni, reamintindu-le spusele unuia dintre cărturarii lor
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
împărăția lui Dumnezeu creștinul care nu se leagă de lucrurile văzute și nu dă cinstire deosebită bunurilor acestei vieți, ci dorește bunurile viitoare. Hristos ne învață să ne rugăm spunând „Vie împărăția Ta”, deoarece, aflându-ne noi asaltați de patimi trupești și fiind supuși ispitelor acestui veac, ne dorim să vină iarăși Mântuitorul Iisus Hristos și să ne dăruiască împărăția și viața veșnică. Fericitul Augustin se întreabă: „Cui îi adresăm aceste cuvinte: Vie împărăția Ta?” Dumnezeu este împărat din vecii vecilor
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
perfectibilității morale creștine. A patra cerere este „Pâinea noastră cea spre ființă dă-ne-o nouă astăzi”. Prin această cerere, rugăm pe Dumnezeu să ne dea tot ceea ce este necesar și de folos pentru viața de fiecare zi, adică hrană trupească și sufletească. Pâinea este un aliment care, alături de apă, ne poate asigura viața cea de toate zilele. De aceea Mântuitorul a luat-o ca simbol, ca element necesar vieții noastre trupești. Pâinea se dobândește prin muncă. Dar noi spunem „pâinea
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
de folos pentru viața de fiecare zi, adică hrană trupească și sufletească. Pâinea este un aliment care, alături de apă, ne poate asigura viața cea de toate zilele. De aceea Mântuitorul a luat-o ca simbol, ca element necesar vieții noastre trupești. Pâinea se dobândește prin muncă. Dar noi spunem „pâinea noastră”, nu „pâinea mea”, pentru că cerem pâine pentru toți, adică pentru cei care sunt lipsiți de posibilitatea de a munci, cum sunt cei bolnavi, imfirmi, bătrâni, invalizi sau alți oameni care
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
în trupul Domnului și ne asigură existența veșnică. La a patra cerere, rugăciunea capătă o altă înfățișare. Acum vin la rând cererile aflate într-o relație inevitabilă cu viața de acum. Ca ființe mărginite ce suntem, avem nevoie de hrană trupească, dar și de hrană sufletească. Noi, oamenii, cădem adesea, din neputință, și de aceea avem nevoie de mărturisirea păcatelor și de iertare; ca unii ce suntem înconjurați de ispite și defăimați de vicleanul vrăjmaș, avem nevoie de protecție și de
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
având drept scop ca Tatăl nostru Cel Ceresc să așeze evenimentele existenței noastre spirituale și materiale pe un făgaș prielnic unei viețuiri duhovnicești. Pâinea pentru care ne rugăm în cea de-a patra cerere este pâinea materială, trebuincioasă susținerii vieții trupești. S-ar mai putea înțelege, însă, că cerem prin aceasta și alte lucruri de trebuință, fără de care n-am putea trăi, cum ar fi îmbrăcămintea sau adăpostul. Dar fiindcă sufletul are nevoie de hrană sufletească, pentru întreținerea vieții duhovnicești, am
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
va afla cu mult mai prejos decât acea a îngerilor. Mulțumindu- se cu puțin, îi va imita pe îngeri, care nu au nevoie de nimic. De aceea, ni se poruncește să cerem numai ceea ce este de ajuns pentru întreținerea condiției trupești, spunând către Dumnezeu: Dă-ne pâinea noastră.” Să învățăm deci, din această povață, ceea ce se cuvine să cerem pentru ziua de astăzi și pentru cele ce îi vor urma. Pâinea este o necesitate a zilei de astăzi. împărăția cerurilor este
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
ziua de astăzi și pentru cele ce îi vor urma. Pâinea este o necesitate a zilei de astăzi. împărăția cerurilor este o fericire pe care o așteptăm cu nădejde și credință. Vorbind despre pâine, Scriptura înțelege prin ea o necesitate trupească. Cerând-o, rugătorul să înțeleagă limpede că grija lui trebuie să se limiteze la o singură zi. Dacă cerem bunuri de ordin spiritual, este de înțeles că cererea are în vedere ceva cu o existență permanentă și infinită. Asupra acestor
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
îndrepta asupra semănăturilor tale, sau a copilului, sau a soției, sau a casei, sau a robilor și roabelor tale, sau a vitelor, sau, cel mult, dacă îi va fî îngăduit și va avea putere să o facă, împotriva ființei tale trupești. Gândește-te: pot fi acestea mai distrugătoare decât vătămarea pe care o aduci ssufletului tău, refuzând iertarea? Străduiți-vă, rogu-vă, iubiții mei, să ajungeți la desăvârșire! „Tatăl nostru este Dumnezeu iar mama noastră este Biserica. Deci suntem frați, de aceea
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
pentru bunătate, toată făptura lumii și pe cea mai presus de lume dintru neființă ai adus-o și cu purtarea de grijă o și stăpânești; Care, după alte nespuse faceri de bine ale Tale față de neamul omenesc, pentru neputința trupească, ne-ai dăruit nouă pocăință până în clipa morții; nu ne lăsa pe noi, ticăloșii, să murim în faptele noastre cele rele, nici pe începătorul răutății și pizmuitorul și pierzătorul să-și râdă de noi. Că știi, îndurate, câtă pizmuire
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
de argint, cu desfrânarea, cu mânia, cu scumpetea, cu mâncarea cea fără de saț, cu beția, cu multă vorbire, cu gândurile cele rele și viclene, cu obiceiurile cele rele și cu aprinderea spre desfrânare, având osebită voire spre toată pofta cea trupească. O, rea voire a mea, pe care nici dobitoacele cele necuvântătoare nu o au! Dar cum vei putea să cauți spre mine sau să te apropii de mine, cel necurat ca un câine? Sau cum voi putea să-mi cer
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
noi de toate poftele cele rele, și de întunecata și cea de noapte patimă a dulceții patimilor, stinge săgețile vicleanului cele aprinse, cele pornite asupra noastră cu vicleșug. Zburdările trupului nostru le potolește și tot gândul nostru cel pământesc și trupesc îl adormi. Și ne dăruiește nouă, Dumnezeule, minte deșteaptă, cuget curat, inimă trează, somn ușor și de toată nălucirea satanei nestrămutat. Scoală-ne pe noi în vremea rugăciunii, întăriți întru poruncile Tale și pomenirea judecăților Tale întru noi nestricată avându
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
bunătății Tale, iartă-ne pe noi, Doamne, după mulțimea milei Tale și ne mântuiește pentru sfânt numele Tău, că s-au stins întru deșertăciuni zilele noastre. Scoate-ne din mâna potrivnicului, iartă nouă păcatele noastre și omoară gândul nostru cel trupesc. Ca lepădând pe omul cel vechi, întru cel nou să ne îmbrăcăm și ție să viețuim, Stăpânului nostru și Făcătorului de bine. Și așa urmând poruncilor Tale, la odihna cea veșnică să ajungem, unde este locașul tuturor celor ce se
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
rândul lor, ne înfrumusețează și pe noi, ca destine unice/exemplare. Plecând de la aceste premise și principale opțiuni, descoperim faptul că în lume există mai multe tipuri de frumusețe: frumusețea fizică/corporală, frumusețea caracterial-comportamental-individuală și frumusețea relațională. Frumusețea fizică/exterioară/trupească Este acel tip de frumusețe ce ține de înzestrarea noastră naturală/nativă. El este, de asemenea, cel mai cultivat, cel mai mediatizat în societatea (occidentală) de hiperconsum. În măsura în care joacă un rol hotărâtor pentru obținerea succesului profesional, managerial, financiar, public, acest
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
o exclusivă preocupare zilnică. În atare circumstanțe, îngrijirea și întreținerea ei absorb foarte multă energie, mult timp și mulți bani. Precum o știm cei mai mulți dintre noi, frumusețea fizică este cel mai trecător tip de frumusețe. El se degradează odată cu îmbătrânirea trupească. Pentru a o îngriji și a o întreține, frumusețea exterioară presupune atingerea și respectarea anumitor proporții corporale, o anumită greutate. De asemenea, implică un anumit tip de machiaj, anumite accesorii, grija pentru un anumit tip de vestimentație, de coafură, de
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
la îmbolnăvirea noastră fizică (idem) și la o inevitabilă deteriorare a relației interpersonale. Prin urmare, și între altele, decizia de a ierta și de a trece peste greșeala celuilalt este un mod excelent de a ne proteja sănătatea mentală, emoțională, trupească și de a ne deschide mintea și inima către ceea ce ne așteaptă mai departe, ca destin comun. În aceste circumstanțe, a fi iertător nu înseamnă: • să renunțăm la comunicarea civilizată a sentimentului de mânie, de tulburare, de dezamăgire; • să permitem
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
să ia forma pe care vrea s-o ia și să ne asumăm orice risc este necesar" (p. 238). Dragostea poate fi una împărtășită sau una neîmpărtășită. Ea poate dura sufletește cât durăm trupește sau se poate destrăma (înaintea destrămării trupești). Dragostea împărtășită înseamnă pur și simplu că "într-un anumit moment partenerii se iubesc, sunt atrași unul de altul și vor să rămână împreună. Pentru ei, parteneriatul lor este plăcut, satisfăcător și de dorit" (Bauman, May, 2008, p. 136). Cu
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
la Universitatea din București, fost ministru de instrucție. Statutul pentru funcționarea căminelor culturale” publicat în Monitorul oficial nr.108 din 14 mai 1935, ca și Regulamentul dezvoltător al statutului arătau: „Scopul căminului cultural este să ajute la 1) întărirea sănătății trupești; 2) îndrumarea muncii către o mai bună producție; 3) înălțarea sufletului în obștia satelor (sau în „despărțământul parohial orășenesc”). Scriind despre cele de mai sus D. Popadopol în lucrarea „Căminul cultural și rostul lui social”, tip. „Datina” T. Severin, 1938
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
prin diferențierea sau comparația sa cu trupul biologic al persoanei. La fel, este destul de greu a-l defini sau considera ca pe ceva exclusiv „interior persoanei”, ca opus „lumii externe”. Sufletul este mai mult chiar decât realitatea vie a existenței trupești și temporale a persoanei umane. Dacă vom încerca să stabilim granițele psihicului, ale Eului, va fi destul de greu să le fixăm atât în raport cu „interioritatea”, cât și cu „limitele externe” ale trupului fizic al persoanei. Psihicul nu este doar ceva care
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
confruntare nemijlocită cu existența unui altul, cu un „Tu” pe care o resimte un „Eu”. Existența psihică este în mod primar realitatea ta însăți. Evenimentul întâlnirii este însăși realitatea propriu-zisă. „Existența sufletească” este determinată, după H. Tellenbach, de următoarele aspecte: „trupesc”, „lumesc”, „temporal”, „întâlnire” și „limbaj”. Unitatea acestor aspecte rezidă în conceperea psihicului ca pe o realitate bine conturată a existenței în lume a persoanei umane. Să analizăm aceste aspecte ale vieții sufletești. 1) Trupescul (Leiblichkeit) Existența (Dasein) umană în lume
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
după H. Tellenbach, de următoarele aspecte: „trupesc”, „lumesc”, „temporal”, „întâlnire” și „limbaj”. Unitatea acestor aspecte rezidă în conceperea psihicului ca pe o realitate bine conturată a existenței în lume a persoanei umane. Să analizăm aceste aspecte ale vieții sufletești. 1) Trupescul (Leiblichkeit) Existența (Dasein) umană în lume înseamnă, în primul rând, o existență trupească (Leib-sein). Datorită realității noastre trupești, „noi suntem în lume” (In-der-Welt-sein). Dacă „psyché”-ul nostru este realitatea existenței noastre în lume, atunci existența sufletească este identică sau identificabilă
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
acestor aspecte rezidă în conceperea psihicului ca pe o realitate bine conturată a existenței în lume a persoanei umane. Să analizăm aceste aspecte ale vieții sufletești. 1) Trupescul (Leiblichkeit) Existența (Dasein) umană în lume înseamnă, în primul rând, o existență trupească (Leib-sein). Datorită realității noastre trupești, „noi suntem în lume” (In-der-Welt-sein). Dacă „psyché”-ul nostru este realitatea existenței noastre în lume, atunci existența sufletească este identică sau identificabilă, cu trupescul. Că este așa ne-o dovedește și corelația psihosomatică a tipurilor
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]