3,788 matches
-
o să-mi strice el încă un rând de sărbători, e hotărâre judecătorească personală! Și-am început să râd tare cu Vasilica, se uita lumea la noi. Însă nu știi niciodată ce surprize îți rezervă o zi nouă, începută așa de tulbure. Când am ajuns la Universul, l-am zărit printr-o ușă întredeschisă, și numai o clipă, nu, nu pe el, ci pe străinul despre care s-a vorbit atâta în ultimele zile. Sunt sigură că era el, am simțit că
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
aproape la fel ca el, Dan Kretzu. De când trecuse pragul psihologic al secolului 21, pe Dan nu-l mai interesau bradul, anul și nici vreo sărbătorire. Puține lucruri îi mai stârneau curiozitatea. Trăia, cu o oboseală necontenită, într un prezent tulbure. Era, oricum, perioada cea mai chinuitoare a anului, în care timpul devenea singura bucurie pe care i-o puteai dărui cuiva. Dan avea 43 de ani, iar viața trecuse pur și simplu pe lângă el. Avea mare nevoie de timp. Domnul
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
practici pentru crearea unei realități frumoase. Alexandra Lupu ne ajută să avem o viață frumoasă, iar sfaturile ei sunt simple și la înmâna oricui. Este important să-ți dorești să faci o schimbare, fiindcă altfel vei înota în aceleași ape tulburi, care te împiedică să-ți vezi măreția sufletului și este păcat fiindcă viața este ceea ce trăim la timpul prezent. Multumiți Universului că vă permite să vă scrieți visele pe Cer, mulțumiți apelor, pământului, norilor și zilei care se naște de
Trăieşte viaţa pe care o iubeşti! by Alexandra Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91668_a_93006]
-
încercase după 40 de ani. Ultima încurcătură, la Liverpool, îl dăduse peste cap. Pe vapor, în drum spre țară se simțise rău. Chipul din oglindă îl înspăimîntase. În barba nerasă se zăreau fire albe. Se însurase imediat, cu un sentiment tulbure de capitulare. "Nenorocita! O creatură inventată să întunece totul în jurul ei." Telefonul târâi o dată scurt și bărbatul tresări. Ridică receptorul, dar legătura se întrerupse. Se așteptase să audă glasul necunoscutei. Aprinse o țigară și trase scrumiera mai aproape. Streșinile plângeau
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
lăsară dâre însîngerate. Melania Lupu duse mâna la inimă, dîndu-și drumul să alunece. Rămase înțepenită jos, în fața ușii. Șoferul urlă răgușit: ― La o parte! Dă-te la o parte!! Apucă bătrâna de umeri încercînd s-o tragă. Scarlat gemu. Silueta tulbure a tânărului își pierdea tot mai mult conturul. În ochiul valid i se aprinse o flacără demențială: "Trebuie să-l nimeresc!" ― Ajutați-mă!! răcni șoferul. Glonțul i se înfipse în braț. Nu simți durerea. Căruntul trase încă o dată, în plin
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
Bătrâna ceru din ochi avizul lui Scarlat. Bărbatul se simțea amorțit de durere. Îi era frică să se miște, să nu scape arma. Avea impresia că totul se clatină în jurul lui. Scaunele, covoarele, sfeșnicele... În fața ochilor îi răsări o imagine tulbure: o femeie grasă, obtuză, cu conci sur, puțin sașie. Maică-sa... Scarlat își mișcă ușor buzele, rostind nedeslușit: ― De ce m-am gândit la ea? Sânt ani de zile de când n-am făcut-o. Un fior rece îi trecu prin inimă
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
bibliotecă. Mai e ceva? Scarlat arătă cadavrul șoferului. ― Fă-mi un serviciu și du-l dincolo. Mă enervează. * ― Ai întîrziat, mormăi Raul Ionescu. Stătea pe trepte, înconjurat de mucuri de țigară. Arăta obosit și descurajat, cu umerii ploștiți și ochii tulburi. Glasul părea dogit. ― Am avut treabă sus! A trebuit să car mașina ăluia în altă parte. Inginerul ridică din umeri fără chef. Nimic nu mai avea importanță acum. ― Pe urmă am cărat cadavrul în dormitor. Dascălu se așeză alături și
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
mai există ― un sentiment cert, deși inexplicabil. Chipul acela n-avea nimic dramatic, nimic care să sugereze că buclele n-au ajuns coc sur, că n-ar fi putut ajunge niciodată, că peste privirea neagră nu s-a așternut aburul tulbure, nesigur al quinquagenarilor. "Trebuie să fie prima lui soție, draga mea. A fost o femeie frumoasă. Locuința însă, hai, recunoaște, te surprinde. Te așteptai să găsești aici nichel, mochetă roșie și ororile acelea de la fondul plastic, și când colo dai
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
fetițo, trebuie să găsești! Sper că nu vrei să mă dezamăgești tocmai acum." Dascălu căscă plictisit apoi își dădu cu presupusu': ― Eu aș arunca avionul în aer. ― Nu vrei să le comunici ideea la telefon? Nucu Scarlat șopti cu privire tulbure: ― M-am convins de atâtea ori... Am trecut prin câteva situații dificile. În combinațiile cele mai bine ticluite, cele mai subtile, se strecoară totdeauna o gafa tâmpită. De asta mi-e teamă. Melaniei Lupu îi sticliră ochii: " Cred că ai
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
i s-a părut foarte gălăgios, necivilizat și murdar. Orientalii... Vorbea agitat, incoerent, incapabil să-și stăpânească emoția. Nevastă-sa ținea dinții încleștați fără să-și ia ochii de la Alexandru. Inginerul aruncă o privire circumspectă în jur. Pădurea întunecată, lacul tulbure peste care ceața plutea groasă făcîndu-l să semene cu un cazan în clocot, cerul scund, fețele sleite, golite de orice expresie, astrahanul doamnei Miga ridicol aici, capul motanului ieșind din geantă nefiresc de viu, aproape ceva monstruos pentru că nu i
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
Ojog-Brașoveanu PROLOG Femeia îmbrobodită în dantelă albă ținea pleoapele ușor coborâte. Buzele rumene zâmbeau în spatele evantaiului. Gâtul... Colonelul Werther von R. Își întoarse privirea. Gâtul alb, umflat, gâlgâind parcă a râs, a șoaptă, a țipăt nedeslușit îi crea un sentiment tulbure. Un sentiment ce nu-l încercase nici în fața trupului elegant al Olimpiei, nici în fața goliciunii caste, de argint, a zeiței lui Giorgione. Rubens cu tonele lui de carne roz îl indispunea. Degas era prea dur, Gauguin, un nerușinat... Surîse: "Goya
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
Scurtu. De când a venit nu se dezlipește de scrin. Îmi vine să... Melania Lupu duse degetul la gură: ― St, draga mea! Ar putea să ne audă. Nici mie nu-mi place... Apăsă pe comutator. Bucătăria se umplu de o lumină tulbure. Valerica Scurtu își înfipse unghiile în părul cleios. ― Scoate-l de-acolo! Nu mai suport! Bătrâna se cocoță pe un scaun și apucă o oală uriașă cu capac. O trânti cu toată puterea de ciment. Zgomotul asurzitor se prelungi câteva
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
încerca de când intrase în această locuință. Oamenii păreau ascunși în spatele unei baricade. Amabilitatea ― o amabilitate convențională ― le poleia subțire manevrele. Pentru prima oară, avea certitudinea că discuțiile nu duc nicăieri, că trebuie abordat un alt gen de anchetă. Un gând tulbure îi aduse pe buze cuvântul "complot" și Cristescu tresări, privi uimit în jur ca și cum impresia ar fi răsărit de acolo, din odaia bătrânei, ar fi generat-o un obiect, o mobilă sau altceva. Melania Lupu continua să zâmbească. Vorbea frumos
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
fulgii de zăpadă așezau mozaicuri de-o clipă. ― Da, șopti maiorul cu un zâmbet pe care și-l uitase: îmi place prima ninsoare. O coti la stânga pe Clopotarii Vechi. Călca plin de amintiri pe străzile Iașului. Absolvise aici, în anii tulburi din timpul războiului câteva clase de liceu, urmînd-o pe mătușă-sa în cea de-a doua căsătorie. O căsătorie la fel de nefericită ca și cea dintâi. Visase un trai tihnit, alături de un om cumpătat. " Am obosit, spunea rudelor. Vreau un prieten
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
ei făcuse un salt absurd. Vorbi nedeslușit: Domnule Gonish, el mi-a spus că dacă n-aș avea părul negru, aș semăna perfect cu Ganela. Negatistul se înclină cu gravitate: ― Maiestate, văd că v-ați afundat deja în aceste ape tulburi și ciudate. Aș vrea să vă îndreptați mintea îndărăt, s-o duceți mult înapoi de-a lungul istoriei Casei Isher și să vă amintiți dacă există vreun bărbat ― soț sau împărat ― a cărui imagine vizuală lipsește din arhivă? ― Cei mai mulți au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
este un alt semn că reporterul adolescent este unul dintre instrumentele prin care divinitatea acționează, neștiută, în lume. Un demon al aventurii și al interogației se află în Hergé însuși, iar banda desenată este terapia prin care se exorcizează fondul, tulbure, al îndoielilor și dramelor personale. În canonul lui Tintin, textul din 1960, Tintin au Tibet se distinge prin circumstanțele care prezidează la nașterea lui, ca și prin vocația de a fi o mise en abîme a obsesiilor artistului belgian. Voiajul
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
nu doar Rusia europeană, nu doar crucișătorul lui Eisenstein, ci și furnicarul de cuvinte, sunete și sânge care se hrănește din reverberațiile ei. Corto, marginalul marin prin exce lență, participă la această revoluție de margine de imperiu, care are explozia tulbure de resentiment consemnată de Marguerite Yourcenar în Coup de grâce. Revoluția devine război civil, iar linia de separație dintre albi și roșii este dificil de trasat. Călătoria siberiană a lui Corto Maltese este impregnată de un gust crepuscular și decadent
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
una dintre cele mai stranii povestiri ale sale. Cato Zoulou introduce în continentul fantasmatic al prozei sale grafice Sudul cutreierat de zuluși, englezi și buri, Sudul în care se află ținuturile lui Allan Quartermain. Cato Zoulou are în centru profilul tulbure și rebel al unui locotenent dagradat pentru comportament indecent, Milton Cato, după cum evocă și confruntarea dintre civilizațiile care își dispută întinsele teritorii peste care navighează coloanele de căruțe și bandiții solitari. Cronică a războiului anglo-bur de la 1879, textul lui Pratt
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
șapte frontoane, Vara indiană mizează pe combinația ficțională și grafică de sexualitate, energie demonică, păcat și promisiune a mântuirii. Cele trei comunități care trăiesc în acest colț de eden promis pelerinilor (triburile indiene, drept-credincioșii ipocriți din New Canaan și familia tulbure și pătimașă a femeii însemnate cu fierul roșu) sunt unite într-o relație în care se strecoară violența, neîncrederea și incomunicabilitatea. Nimic paradisiac în acest univers care se mișcă sub impactul forțelor tectonice ale instinctului. Gestul care va fi punctul
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
templă siluetele din spânzurătoare, ridicate de vântul largului, ca un semn al ordinii care a triumfat. Ca și în alte istorii visate de Pratt, ultima pagină este prima dintr-o carte care își așteaptă facerea. Silueta lui Browne, martorul acestei tulburi povești de dragoste și de moarte, se confundă cu decorul miraculos al unui univers ce își păstrează misterul. Mărturisirea fostului tambur lasă întredeschisă o altă poartă ce comunică cu domeniile vaste și impenetrabile ale imaginației. * L’homme de papier este
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
a părăsit niciodată trupul, bine ascunsă în cutele conștinței sale, de unde urca către suprafață dominând și desfigurând. În acele zile, Steiner nu mai era decât o epavă ce murmura cuvinte neînțelese, un erudit care se clătina pe picioare, cu privirea tulbure în care nu se mai regăsea nimic din geniul său. Rădăcinile acestei rătăciri în care Steiner se cufunda ca într-un ritual nu erau dezvăluite nimănui, nici măcar lui Corto. Marinarul cu cercel în ureche aștepta răbdător ca întunericul din mintea
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
i se face dor de deșertul în care Cush și Shamael viețuiesc în preajma spiritelor și ceva din mireasma Africii ajunge până la el. Da, poate că acesta este semnul pe care l-a așteptat atâta vreme. Veștile din Africa sunt la fel de tulburi ca și cele din Spania. Undeva, dincolo de marginile imperiilor, mullahul pe care Cush îl evocă ca pe un spirit răzbunător luptă mai departe și armele lui Corto ar întări aceasta luptă pe care Cush o duce alături de duhurile de dinainte de
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
șterpeli bani picați din senin sau de-ale mâncării. Mai erau și unii despre care cu greu ți-ai fi dat seama ce căutau printre ceilalți, cum de nimeriseră într-un asemenea loc? Și totuși fiecare își avea povestea lui tulbure și apăsătoare ca o mahmureală după o beție grea. Ocnașii vorbeau foarte puțin de trecutul lor; nu numai că nu le plăcea să și-l povestească, dar căutau, pare-se, nici să nu se gândească la ce a fost. (...) ucigași
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
să-mi atragă nimeni atenția, am priceput singur că puteam să fiu prost crescut față de Dumnezeu fără să pățesc ceva, pe când orice neisprăvit mă putea snopi în bătaie dacă era mai zdravăn decât mine sau reprezenta o autoritate. În mod tulbure, am mirosit că insolențele cele mai puțin riscante sânt cele metafizice. Apoi m-am liniștit singur, pentru ca, brusc, simpla presupunere că s-ar fi putut să am alt tată, un preot. să mă tulbure. M-am revoltat, dar în revolta
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
chiar frumoasă. Purta o rochie de cânepă aspră cu nasturii desfăcuți la piept, încît i se zăreau umerii și sânii, ce fuseseră odată pietroși, cu siguranță, dar cu timpul își mai pierduseră din obrăznicie, fără să-și piardă și provocarea tulbure pe care o aruncau bărbaților. Tăceam stânjenit. Vroiam să-i cer din nou scuze, îmi căutam cuvintele, ea aștepta și, văzîndu-mă încurcat, mi-a zâmbit. Ea sau destinul care vroia să mă scoată din încurcătură. Zâmbetul Martei m-a făcut
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]