7,796 matches
-
versuri Romanițe al directorului revistei și, folosind recenzia ca pretext, întreprinde o trecere în revistă cuprinzătoare a situației literaturii naționale, urmărind mai ales principalele curente literare (romantism, simbolism ș.a.). Lui C. Dobrogeanu-Gherea i s-a republicat aici studiul dedicat scriitorului ucrainean Taraș Șevcenko, iar Panait Mușoiu colaborează cu două traduceri din Leopardi. R.Z.
POVESTEA VIEŢII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288991_a_290320]
-
următori R. ilustrându-se prin numeroase contribuții în domeniul folclorului și etnografiei, prin cercetări de comparatistică, istorie literară și lingvistică. Studiile și articolele sale sunt răspândite în reviste românești („Romanoslavica”, „Analele Universității București”, „Cahiers roumains d’études littéraires”, „Luceafărul”, „Curierul ucrainean”, „Folclor literar”, „Revista de folclor”, „Vilne slovo”, „Universalia” ș.a.) și de peste hotare („Bălgarski folklor” - Sofia, „Demos” - Berlin, „Pagine di ucrainistica europea. Slavica” - Alessandria, Italia). Între 1994 și 1996 s-a numărat printre colaboratorii postului de Radio România Internațional. Este membru
REBUSAPCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289162_a_290491]
-
precum și al unor societăți științifice de peste hotare (Société Scientifique Sevcenko de la Paris, The International School of Ukrainian Studies din Kiev). Folclorist și comparatist reputat, cu concluzii acceptate în exegetica românească și străină, bun cunoscător (culegător și editor) al culturii populare ucrainene și al literaturii orale a ucrainenilor din România, R. investighează faptul folcloric din perspectivă semiotică, începând chiar cu teza de doctorat consacrată colindelor. E un unghi de vedere deosebit de fertil, calitate ce poate fi constatată în cartea Narodjennia symvolu. Aspekty
REBUSAPCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289162_a_290491]
-
și a relațiilor dintre specii. Odată intrat în acest „unghi” de investigație, R. detectează funcționarea unor „universalii” simbolice, de origine populară, cu valoare dată de simboluri și stereotipii în literatura scrisă în epocile culturale vechi. Mai multe contribuții din „Curierul ucrainean” și din „Naș holos” dezvăluie atenția cercetătorului față de vechea „oralitate” cu reflexe în epopeile antice. Acest tip de abordare, exersat pe texte de mare strălucire ale literaturii universale, descoperă deschideri interesante în instrumentarul celui care în primele sale contribuții subliniase
REBUSAPCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289162_a_290491]
-
a altora ce țin de cercetarea receptării. Același țel e urmărit și în convorbirile cu tălmăcitori reputați, ca poetul Andrii Miastkivski, profesorul universitar Stanislav Semcinski sau cercetătoarea Tamara Nosenko. De menționat și faptul că pentru R. studierea literaturii de expresie ucraineană din România reprezintă un spațiu de interes (incluzând valorificarea textelor mai vechi), ca și preocuparea pentru stimularea „purtătorilor” ei, mai cu seamă a celor tineri. SCRIERI: Narodjennia symvolu. Aspekty vzaemodii obrjadu ta obrjadovoi poezii [Nașterea simbolului. Aspecte ale interacțiunii dintre
REBUSAPCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289162_a_290491]
-
mai vechi), ca și preocuparea pentru stimularea „purtătorilor” ei, mai cu seamă a celor tineri. SCRIERI: Narodjennia symvolu. Aspekty vzaemodii obrjadu ta obrjadovoi poezii [Nașterea simbolului. Aspecte ale interacțiunii dintre rit și poezia rituală], București, 1975; Curs de folclor literar ucrainean, București, 1977; Individualitatea clasicilor. Impresii asupra receptării literare româno-ucrainene, București, 1997. Ediții: Narodni spivanky [Cântece populare], București, 1969; Oi, u sadu vynohradu [Hei, în vie-n razachie], București, 1971; Vidhomony vikiv [Ecourile veacurilor], București, 1974; Dorobok pokolin [Prinosul generațiilor], București
REBUSAPCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289162_a_290491]
-
au reprezentat nu doar o limpezire de doctrină, ci și un moment al colaborării teologice greco-româno-slave. În 1645, fără a accepta modificările teologale aduse de Meletie Sirigul în versiunea sa neogreacă, M. își tipărește lucrarea în polonă și în slavona ucraineană (sub titlul de Catehismul cel mic). Operă de mare circulație, Mărturisirea ortodoxă a fost citată și de catolicul port-royalist Antoine Arnauld în disputele dintre catolici și protestanți. La mănăstirea Snagov s-a tipărit, în 1699, sub îngrijirea lui Antim Ivireanul
MOVILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288264_a_289593]
-
în Moldova, unde își agonisise o moșie la Milești, în ținutul Vasluiului -, a fost plină de „drumuri” făcute pe îndelete sau sub semnul precipitării. S-a numărat întâi printre elevii Colegiului de la „Trei Ierarhi”, înființat de Vasile Lupu, unde profesorii ucraineni (latinofoni) trimiși de Petru Movilă fuseseră înlocuiți cu dascăli greci, dar programul didactic rămăsese cel instaurat la fondare după modelul colegiului din Kiev. Studiile la Constantinopol, la Înalta Școală a Patriarhiei, unde îi va avea colegi pe Dosithei Nottaras (cel
MILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288140_a_289469]
-
propune o ingenioasă utilizare a emblematicii în didactică. Emblemele dau originalitate și Cărții despre cele nouă muze și despre cele șapte arte liberale, pentru care nu trebuie neapărat căutate surse occidentale, căci tema avea o veche tradiție în poezia panegiristică ucraineană din prima jumătate a secolului al XVII-lea. Interesul arătat în acest context literaturii oraculare în genere, oracolelor sibilinice în particular capătă motivări suficiente. Sibilele pătrund, firesc, în texte ce brodează pe marginea unor miracole, profețiile lor se autonomizează, motivul
MILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288140_a_289469]
-
probabil, o „recapitulare” în slavonă a conținutului scrierii despre Varlaam și Ioasaf, impun prin noutate. Texte eminamente laice, alcătuind o poezie emblematică sui-generis, ele își găsesc corespondente în toate literaturile europene și, mai aproape de noi, în scrisul baroc polon și ucrainean. Mai mult, versurile imprimate în 1647 (semnate de N. ) și cele ce apar în Triodul Penticostar (atribuite lui) depășesc chiar tiparele compunerilor consacrate emblemei voievodale și afișează o factură complet diferită. Anticipând compunerea din Triod Penticostar, stihurile slavone din Carte
NASTUREL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288357_a_289686]
-
îngr. și pref. Cornel Regman, Cluj-Napoca, 1997. Traduceri: L. N. Tolstoi, Hagi-Murad, București, 1955 (în colaborare cu Mihail Calmâcu); M. Koțiubinski, Așa e scris în cartea vieții, București, 1955 (în colaborare cu V. Vasiliu); E.P. Kiriliuk, Taras Șevcenko, marele poet ucrainean democrat-revoluționar, București, 1955 (în colaborare cu Eleonora Mircea); V. E. Evgheniev-Maximov, Drumul de creație al lui N.A. Nekrasov, București, 1956 (în colaborare cu N. Stoian și D. Năstase); Howard Fast, Tony și portița fermecată, București, 1956 (în colaborare cu Andrei
NEGOIŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288404_a_289733]
-
se disting, totuși, printr-o bogată informație și un comentariu critic nu o dată pertinent. P. este și coautor al lucrării Relații literare moldo - ruso - ucrainene (1978-1982), tributară exagerării influenței unilaterale și, în multe privințe, forțate a factorilor culturali rusești și ucraineni asupra literaturii din Basarabia. Cercetător pasionat, P. a depistat în periodice numeroase materiale de interes istorico-literar, pe care le-a folosit în studierea scrierilor lui Alexie Mateevici. SCRIERI: Relații literare moldo-ruso-ucraine (în colaborare), I-III, Chișinău, 1978-1982. Ediții: Alexie Mateevici
PANZARU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288662_a_289991]
-
și cu scrupule științifice”. Sunt însă apreciate broșurile Izvorul vieții și Lupii ale lui Pavel Crușevanu („român basarabean de limbă rusă”) în traducerea lui Alexis Nour, care „deocamdată e poate singurul care să mai subțieze ignoranța noastră în literatura poloneză, ucraineană și chiar rusească”. A.-M.B.
MOLDOVA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288221_a_289550]
-
și exclus din partid deoarece refuzase să susțină lozincile cominterniste privind „autodeterminarea și secesiunea”. La Congresul al IV-lea al PCdR, Secretar General al partidului a fost numit, prin decizia Cominternului, Vitali Holostenko-Barbu, membru al Comitetului Central al Partidului Comunist Ucrainean. În intervalul 1928-1929, PCdR a fost condus de un Birou Politic care activa În țară și era format din Vasile Luca, Dori Goldstein și Alexandru Nicolschi și de un altul În afara țării care Îi includea pe Vitali Holostenko-Barbu și Ion
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
devină extrem de influente În aparatul de partid, În anii ce au urmat celui de al Doilea Război Mondial, s-au numărat: Vasile Luca, activist sindical de origine maghiară care a adoptat cetățenia sovietică și a fost membru al Sovietului Suprem Ucrainean Între 1940 și 1941; Dumitru Coliu - bulgar de origine, a lucrat ca muncitor În perioada 1922-1935, iar din 1935 a intrat În PCdR Constanța ca lucrător cu munca politică. În anii 1940-1945 a emigrat În Uniunea Sovietică, iar ulterior, după
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
nucleul epic al primelor sale cărți, va fi aceea a întâiului război mondial. În preajma ocupării Bucureștilor, însoțit de familie, ia calea refugiului. De la Iași, poate cu însărcinări de serviciu, trece Prutul și Nistrul, plecând la Aleșa, o suburbie a orașului ucrainean Kerson. Aici îl vor prinde evenimentele din octombrie 1917. Revenit în țară, probabil la începutul anului 1918, locuiește scurt timp la Iași, apoi se întoarce la București. A. debutează relativ devreme, la șaptesprezece ani, în „Pagini literare”. În aprilie 1899
ARDELEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285430_a_286759]
-
Budae, a cărei activitate modernă începe cu anul 1777 (reluând pe aceea a tipografiei ce ființase aici din secolul al XVI-lea), tipărește cărți și în limba ebraică, așa cum o face în maghiară, germană, greacă, rusă, română, sârbă, croată, bulgară, ucraineană. Titlurile cuprinse în Index Librorum Selectorum arată preocuparea constantă pentru cultura, religia și istoria lui Israel. Buda fusese în acei ani un oraș al convergențelor așa cum fusese Ragusa cu două secole în urmă. Reglementările introduse de Casa de Habsburg sunt
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
dicționarele merită o atenție specială, ele evidențiind valențele tipografiei. Să amintim câteva: gramatica slovacă a lui Anton Bernolak; gramatica limbii române a lui Gheorghe Șincai; gramatica limbii maghiare a lui Verseghy Ferenc; gramatica limbii sloveno-sârbe a lui Mrazović; gramatica limbii ucraineene a lui M. Lutskay; gramatica limbii bulgare de Christaki Pavlović Dupnicanin. Apoi: Lexicon Budense, un mare dicționar român-latin-maghiar-german, al cărui principal redactor este Petru Maior; un dicționar slovac-ceh-german-maghiar a lui Anton Bernolak; un dicționar latin-italian-ilir (croat) a lui Joachim Stulli
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
de iradiere a tradițiilor românești către alte etnii. În colinda românească din spațiul cercetat, există unele conexiuni româno-slave, care însă „n-au atins straturile esențiale ale sistemului etnofolcloric românesc”, influențele „menținându-se mai mult la periferie - ca elemente suprapuse”; plugușorul ucrainean are puncte de tangență cu plugușorul românesc, însă textul ucrainean nu este o „epopee a muncii plugarului”; afirmațiile despre un masiv împrumut ucrainean în teatrul nostru popular trebuie temperate, fiindcă în Malanca bucovineană și nord-basarabeană „locul central îl dețin scenele
BOSTAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285825_a_287154]
-
românească din spațiul cercetat, există unele conexiuni româno-slave, care însă „n-au atins straturile esențiale ale sistemului etnofolcloric românesc”, influențele „menținându-se mai mult la periferie - ca elemente suprapuse”; plugușorul ucrainean are puncte de tangență cu plugușorul românesc, însă textul ucrainean nu este o „epopee a muncii plugarului”; afirmațiile despre un masiv împrumut ucrainean în teatrul nostru popular trebuie temperate, fiindcă în Malanca bucovineană și nord-basarabeană „locul central îl dețin scenele istorice autohtone”, românești. Se observă că motive românești au pătruns
BOSTAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285825_a_287154]
-
straturile esențiale ale sistemului etnofolcloric românesc”, influențele „menținându-se mai mult la periferie - ca elemente suprapuse”; plugușorul ucrainean are puncte de tangență cu plugușorul românesc, însă textul ucrainean nu este o „epopee a muncii plugarului”; afirmațiile despre un masiv împrumut ucrainean în teatrul nostru popular trebuie temperate, fiindcă în Malanca bucovineană și nord-basarabeană „locul central îl dețin scenele istorice autohtone”, românești. Se observă că motive românești au pătruns, din cărți ori pe cale orală, în folclorul ucrainean al obiceiurilor de iarnă, așa cum
BOSTAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285825_a_287154]
-
afirmațiile despre un masiv împrumut ucrainean în teatrul nostru popular trebuie temperate, fiindcă în Malanca bucovineană și nord-basarabeană „locul central îl dețin scenele istorice autohtone”, românești. Se observă că motive românești au pătruns, din cărți ori pe cale orală, în folclorul ucrainean al obiceiurilor de iarnă, așa cum s-a întâmplat în dramaturgia ucraineană despre ceata lui Bujor, care reprezintă „în cea mai mare parte transpuneri ale textelor românești”. O influență considerabilă, notează B., a avut-o melosul românesc asupra cântecului popular ucrainean
BOSTAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285825_a_287154]
-
temperate, fiindcă în Malanca bucovineană și nord-basarabeană „locul central îl dețin scenele istorice autohtone”, românești. Se observă că motive românești au pătruns, din cărți ori pe cale orală, în folclorul ucrainean al obiceiurilor de iarnă, așa cum s-a întâmplat în dramaturgia ucraineană despre ceata lui Bujor, care reprezintă „în cea mai mare parte transpuneri ale textelor românești”. O influență considerabilă, notează B., a avut-o melosul românesc asupra cântecului popular ucrainean din Moldova și Bucovina. Câteva lucrări de istorie literară, elaborate în
BOSTAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285825_a_287154]
-
ucrainean al obiceiurilor de iarnă, așa cum s-a întâmplat în dramaturgia ucraineană despre ceata lui Bujor, care reprezintă „în cea mai mare parte transpuneri ale textelor românești”. O influență considerabilă, notează B., a avut-o melosul românesc asupra cântecului popular ucrainean din Moldova și Bucovina. Câteva lucrări de istorie literară, elaborate în colaborare cu soția sa, Lora Bostan, au în vedere valorizarea tradiției și a prezentului literaturii române din Bucovina. SCRIERI: Cântece de drum, Ujgorod, 1982; Corelații tipologice și contacte folclorice
BOSTAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285825_a_287154]
-
Timoșenko și-au petrecut noaptea dintre ani în stare de arest. Printre ei se numără fostul ministru de Interne Iuri Luțenko, foștii miniștri ai Mediului și Economiei și fostul ministru adjunct al Justiției. Alți cinci membri ai fostei camarile portocalii ucrainene sunt de asemenea arestați. Bineînțeles că locul de frunte în arest aparține fostului premier ucrainean Iulia Timoșenko blonda lor cea prea portocalie la apucături. Iulia Timoșenko a fost pusă oficial sub acuzare cu câteva ore înainte de trecerea în noul an
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]