4,882 matches
-
deschis gura: - Mamă! Eu sau Mimi aveam tichie pe cap când ne-am născut? Mama la o astfel de întrebare nu se aștepta deloc și pe moment rămase blocată privindu-și fiul stupefiată. În cele din urmă își reveni din uimire și supărată, răspunse: - Mă! Voi ați ascultat la ce-am vorbit cu bunică-ta! Nu v-ați născut niciunul cu tichie și nu sunteți strigoi. Nu există așa ceva! Nu i-a văzut nimeni niciodată și să nu mai trageți cu
COPILĂRIE ÎNTRE REAL ȘI FANTASTIC de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373451_a_374780]
-
mângâie gingaș iar mâna îi tremura de atâta emoție. Două lacrimi îi căzură din ochi drept pe obrazul lui Dragoș-Vasile, și acesta tresări. Deschise ochii, privi în jur și pentru prima oară în viață zâmbi.... Tânăra mămică se pierdu de uimire, de fericire... Își rezemă capul de umărul soțului ei drag și simțea cum inima se încălzește și devine mare și largă cuprinzând în ea cu atâta iubire pruncuțul ei iubit și pe tatăl lui...Simțea ceva nou. Două feluri de
POPAS PRINTRE ÎNGERI... de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1366 din 27 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/373569_a_374898]
-
unor ajutoare benevole...) visul vieții sale! Totul a început în anul 1961 când Don Justo, pe atunci, Gallego Martinez, datorită unei boli de tuberculoză, a fost nevoit să se retragă din mînăstirea din Santa Maria Huerta, unde era preot. Spre uimirea sa și a celor din jur, Don Justos a învins această boală grea; drept recunoștință că scăpase din ghiarele acelei boli, în anul 1961 a început construcția catedralei chiar pe terenul moștenit de la familia sa. Ajutoare financiare din partea statului spaniol
UN OM SIMPLU... de DOINA THEISS în ediţia nr. 1318 din 10 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371297_a_372626]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > TREZIRE Autor: Iulia Dragomir Publicat în: Ediția nr. 2100 din 30 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Îmi cuprinde uneori pieptul, mă prinde cu putere și mă zgâlțâie din toate uimirile. Mă trezește ascuțit fie în miez de noapte, când se bate de amintire, fie în ochiul dimineții, cand se crapă de altă zidire. Și inima îmi bate, porumbel zbătându-se în laț patimaș. O gheară de gânduri s-a înfipt
TREZIRE de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 2100 din 30 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371396_a_372725]
-
pentru mama. Mai stau vreo câteva zile , îmi răspunde cu vocea omului ce are ceva pe suflet ,dar care-ar vrea să scuipe totul în afară. Tocmai ce m-am întors din State ! - Din Statele Unite ??? întreb umplut în întregime de uimire. - Din San Francisco ! Și mai exact din Treasure Island , Insula Comorii ! Îl studiez în amănunt să văd dacă n-a luat-o razna. Și totuși, pare sănătos. - Știam că rămăsesei fără servici ,dar chiar să dai atacul la comoară ?! - E
CONTAMINAT DE SAN FRANCISCO de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1583 din 02 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/371312_a_372641]
-
femeia prinse de veste. Apoi se strecură șerpuind, piciorul beteag însemnând c-o urmă unduitoare poteca. Mirată de bâțâiturile milogului, privește către ladă, atingând-o ușurel cu vârful piciorului, îngrijorată de cum să-ntindă cât mai mult din puținul mălai. Spre uimirea bătrânei, lada nu răsună a gol! Nu! Lina se-aplecă vioaie, uitând de orice durere a șirei, trase în sus de capac și...?! Ce văzu nu i se păru tomite adevărat. Își scuipă în sân, își făcu larg trei cruci
ŞARPELE CASEI de ANGELA DINA în ediţia nr. 1402 din 02 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371544_a_372873]
-
de gheață, nu multe, dar grele și stricătoare. - Se poate o ploaie cu mai multă apă decât aceasta? - Cine știe? Am deschis un geam, am deschis o ușă. Stau pe un prag de lemn tocit de pași și-mi ascund uimirea. Ca semn de supraviețuire, mi se arată un curcubeu, străjuit parcă de doi serafimi. L-aș strânge în palme, rugându-l să mă ducă la schitul din pădure. Poate acolo, Înălțimile mi-ar limpezi mintea și sufletul. Aici, e mult
UNDEVA, BAT CLOPOTE DE BISERICĂ de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1316 din 08 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371566_a_372895]
-
omului simplu. Mi-era toamnă pentru că lăsasem corabia inimii în derivă și lovise un colier de stânci. Dar aici nu era vreme pentru orânduieli. Toate se petreceau prin prisma unei căderi din turnul penultimilor cascadori. Până și albinele glumeau pe seama uimirii mele. Sculptau în trunchiuri de copac și își instalau stupii acolo. Făceau parte, desigur, din compania lui David. Începusem să cred că, într-o altă viață, mă voi naște înainte de eclipsa cu efect de bumerang, din care vor fi plecat
PRIZONIERA TOAMNEI de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1421 din 21 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371577_a_372906]
-
unde să se așeze iar majordomul îi trase scaunul. Scaunul! Împăratul simți că ia foc! Deci dobitocul de Ludovic stătea pe un fotoliu iar el era invitat să stea pe un amărât de scaun! Își recăpătă sângele rece, refuză, spre uimirea regelui, să se așeze și spuse cu un glas care la Moscova ar fi produs viscole: - Băi, Luică, eu te cam știu pe tine de bou... De fapt ești cel mai prost om pe care l-a suportat tronul vostru
TITANI CARE AU SCHIMBAT LUMEA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1712 din 08 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374763_a_376092]
-
la poarta inserării Editură Anamarol, București, 2014 Cât de bine a știut această româncă să redea în toate scrierile sale, spiritul românesc în toată puritatea și frumusețea lui, cu tot ce are el mai semnificativ! E un prilej de fericită uimire cum, atât de departe de țară fiind, și-a purtat patria în buzunărașul de la piept în toate cele patru zări, neobosita și neînfricata, în pofida inserării care se apropie repejor de ființă ei profundă. Însă Elenă Buică vrea să rămână, în
CEZARINA ADAMESCU [Corola-blog/BlogPost/374683_a_376012]
-
înflorit la poarta inserării Editură Anamarol, București, 2014Cât de bine a știut această româncă să redea în toate scrierile sale, spiritul românesc în toată puritatea și frumusețea lui, cu tot ce are el mai semnificativ! E un prilej de fericită uimire cum, atât de departe de țară fiind, și-a purtat patria în buzunărașul de la piept în toate cele patru zări, neobosita și neînfricata, în pofida inserării care se apropie repejor de ființă ei profundă. Însă Elenă Buică vrea să rămână, în
CEZARINA ADAMESCU [Corola-blog/BlogPost/374683_a_376012]
-
amintim, ne amintim! spuseră toți. -,,Tu ești Petru și pe această piatră voi zidi Biserica Mea și porțile iadului nu o vor birui”. Când își auzi numele, Petru rămase nemișcat și privindu-l, toți văzură pe chipul său o mare uimire, însă și el își amintea că asta spuse învățătorul. -,,Și-ți voi da ție cheile împărăției cerurilor!” adăugă unul dintre dânșii. Nimeni nu mai spuse nimic și o tăcere adâncă se lăsă între ei. -Petru! exclamă Andrei privind către el
AL OPTULEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374704_a_376033]
-
nr. 1782 din 17 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Casa poetului este ca o corabie Ocrotită de mâinile lui Dumnezeu În ea se-aude veșnic zvon de ape Și cântecele orfice răsar mereu! Casa poetului tainic este așezată La marginea uimirilor, spre sărbătoi, Dincolo de munte, spre valea legănată În mii de daruri, în cercuri de flori. Casa poetului este o cetate arzând De dragoste scânteietoare și curată În care ajung să stea în alb veșmânt Doar cei care trăiesc iubire-adevărată. Casa
CASA POETULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1782 din 17 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374918_a_376247]
-
la poarta înserării Editura Anamarol, București, 2014 Cât de bine a știut această româncă să redea în toate scrierile sale, spiritul românesc în toată puritatea și frumusețea lui, cu tot ce are el mai semnificativ! E un prilej de fericită uimire cum, atât de departe de țară fiind, și-a purtat patria în buzunărașul de la piept în toate cele patru zări, neobosită și neînfricată, în pofida înserării care se apropie repejor de ființa ei profundă. Însă Elena Buică vrea să rămână, în
CU OCHII DESCHIŞI SPRE ZĂRILE SPIRITULUI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374863_a_376192]
-
se află în soldă arhiereului ceea ce fu o enormă surpriză pentru perși, care știau câte ceva din dedesubturile afacerii însă acest lucru nu și l-ar fi închipuit. Aceștia însă, versați în acest gen de afaceri nu își arătară pe fata uimirea. Dar asta mai însemna că Baraba trebuia sacrificat după ,,misiune”, tâlharul neștiind că Pilat îi știa mișcările chiar de la arhiereul Caiafa, cel care îl salvase de altfel și care îi oferise și protecție pe deasupra. În urmă raționamentului acesta, Mâțan se
AL CINCELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1782 din 17 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374906_a_376235]
-
comun, un om atipic pentru era în care trăim, genul acela de prieten perfect pe care ni-l dorim cu toții. Avea în voce atâta căldură și lejeritate de interpretate încât, efectiv, la auzul primelor acorduri, erai fascinat, rămâneai mut de uimire și îți doreai să nu se mai termine. Am plănuit împreună cu maestrul Benone Sinulescu să facem o călătorie la Krusevo, la mormântul lui Toše Proeski, inegalabilul artist care contiună să cucerească și să uimească, deși nu mai este fizic între
TOŠE PROESKI, ÎNGERUL MACEDONIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1663 din 21 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374887_a_376216]
-
unei civilizații transatlantice - este caracteristică noii generații, în mare parte bulversata și rătăcita în „tranziția post-revoluționară”. Eroare! M-am înșelat amarnic! Mai deunăzi, am intrat într-un birt să-mi cumpăr un pachet de țigări. Nu mică mi-a fost uimirea, când am auzit-o pe băbuța din fața mea, adresându-se barmanului: „Maica, give me o tărie!” Noroc că nu sunt cardiac. Mi-am revenit din uluiala și nu m-am putut abține să nu mă gândesc la profundele transformări pe
LIMBA NOASTRĂ, CEA DE TOATE ZILELE de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1696 din 23 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373805_a_375134]
-
fu întărâtat de plecarea intempestivă a unei perechi ce-i tot aruncaseră ocheade dezaprobatoare: -Ce, e locul vostru, luzărilor?! Ecoul vorbelor se prelungi în zgomot de sticlărie spartă și într-un nou lătrat de câine... Prietenii care asistaseră muți de uimire la balamucul iscat își făcură semne discrete, cerură nota și, dezamăgiți de cursul luat de seara care se anunțase atât de plăcută la început, se ridicară acompaniați de bolboroseala inamicului public. La ieșire, înainte de a se despărți, prinseră o frântură
LA... „CONCORDIA” de ANGELA DINA în ediţia nr. 1696 din 23 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373801_a_375130]
-
Popular apoi reveneam la Filarmonică și cântam ore în șir. Am cântat toată viața la ureche. Așa am învățat sute și sute de piese - cred că știu vreo trei mii! Eram odată cu olteanul meu drag Adrian Păunescu și-mi exprimam uimirea că știe atâtea poezii (nu numai dintr-ale sale). Răspunsul a fost acesta: «Dumitre, e ca și la tine, la fluier. Tu cum știi atâtea cântece ?!»”. Toate instrumentele care intră pe mâna maeștrilor contribuie la progresul vieții spirituale a unui
DUMITRU ZAMFIRA, FIUL FLUIERULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1366 din 27 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/373825_a_375154]
-
am făcut ceva probleme și fiicei mele, și Dumneavoastră, Poliției, nu? Tânărul acesta spune că lipsesc de ceva timp... Mie mi se pare c-a trecut doar o zi... O ducem acasă, o încredințăm fetei-reclamante, asistând la primirea plină de uimire și bucurie a acesteia. Ne promite că va reveni cu mama ei la Secție a doua zi. Așa au și făcut. Întrebată unde a stat, spune răspicat că-ntr-o casă frumoasă, acoperită de glicină de pe Delea Veche având o
GRAFFITI (FINAL) de ANGELA DINA în ediţia nr. 2088 din 18 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373927_a_375256]
-
Te-aș inventa un fluture pe sâni, Să-mi gâdili cu antena un pistrui și-o păpădie răsărită-n mâini ce-n puful ei mă-ngrop ca în gutui. Dacă-aș putea să te năzar în toate culorile strivite de uimire, M-aș naște încă-o dată. (Nu spun poate). Ci...sigur aș muri de ...fericire! Referință Bibliografică: CRIOGENIE / Marioara Nedea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2052, Anul VI, 13 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Marioara Nedea : Toate
CRIOGENIE de MARIOARA NEDEA în ediţia nr. 2052 din 13 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/373962_a_375291]
-
echilibrului, seriozității, sincerității, profunzimii și înțelepciunii sale, a preocupărilor sale teologice și cărturărești, a dragostei sale față de Dumnezeu și (de) oamneni, a atașamentului său față de țara aceasta și de Biserica strămoșească!... Parcurgând viața și biografia acestui părinte duhovnicesc constat, cu uimire și admirație, tăria lui de caracter și verticalitatea cu care a fost înzestrat acest contemporan al nostru în fața căruia noi nu suntem altceva decât niște oameni supuși vremurilor acestui veac!... Se cuvine așadar, să-i aducem prinos de cinstire și
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A CINCI ANI DE LA NAŞTEREA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A P. CUV. PĂRINTE ADRIAN FĂGEŢEANU – DUHOVNICUL MISIONAR, PROPOVĂDUITORUL APOLOGET ŞI MĂRTURISITOR... de STELIAN GOMBOŞ în e [Corola-blog/BlogPost/373939_a_375268]
-
un pas către el și zice: - Da, ce vrei? - Eu știu unde găsiți ceea ce ați avut pe mașină și nu mai este! Privirile încep să se încrucișeze, să treacă de la una la alta și să transmită în străfundul creierelor purtătorilor uimire. Peședintele este cel mai afectat pentru că se pare că starea lui de liniște este foarte departe și nu o poate păcăli ca să-l ajute într-un fel. - Care este!...vezi, care este!...îmi este tot mai rău...nu poți să
RĂZBOINICII ÎNTUNERICULUI EP.5 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 2086 din 16 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373941_a_375270]
-
deși ar trebui. De ce? Fiindcă nu se învață despre comportament, sau, profesorii, unii - subliniez unii - conducători de doctorate, de exemplu, nici nu au ce să-i învețe, sau, poate nu sunt interesați de nivelul moral al doctoranzilor. Am privit cu uimire cum invitați ai emisiunilor de televiziune, în necunoștință de cauză, discutau despre modul de obținere a doctoratului. Își dădeau „cu presupusul”!? Iar televiziunea, în goana ei de senzațional, a devenit un loc minunat de spălare a rufelor, și nu cu
ORDINEA ȘI HAOSUL de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374093_a_375422]
-
Grigorescu. Iar alții la Bruce Chatwin și Eduardo Galeano. Poate că mintea te duce acolo, deși fiecare perspectivă este cât se poate de diferită. Ce au toate în comun, poate, este chiar magia călătoriilor: descoperirea ce stâmpără curiozitatea și apoi uimirea, ce rezultă ca urmare a satisfacerii setei de cunoaștere. Se pare ca oamenii au nevoie să mărturisească această stare de entuziasm în fața minunilor lumii. Poate că am fost doar norocoasă să captez rezonanțele mele la frumusețea și misterele vieții. - Când
INTERVIU CU SCRIITOAREA MILENA MUNTEANU (CANADA) de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 2308 din 26 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375294_a_376623]