130,170 matches
-
buna rânduială lăsată de bunii părinți, care mizau pe cumințenie și ascultare. Bucuria mea rară, a vedea că se întâmplă astăzi un lucru despre care un preot trăitor la începutul celuilalt veac scria că nu mai există demult, abandonat și uitat de lumea în lentă surpare.
Memoria inimii by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/12336_a_13661]
-
glosselor (...) Și, firesc, între aceste intenții aceleia de a delecta îi este acordată o atenție aparte. Atâta grijă pentru cititor nu poate fi, la urma urmelor, decât întru totul lăudabilă (și, fiindcă tot pomeneam mai devreme de Calvino, să nu uităm că și autorul Baronului din copaci punea la loc de cinste amuzamentul, ba chiar îl considera o chestiune cât se poate de serioasă: "Aceasta este morala mea: cineva a cumpărat o carte, a plătit-o cu bani, trebuie să se
Postmodernism á l'italienne by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/12316_a_13641]
-
dintre cele mai bune romane ale autorului. Și nu trebuie să se înțeleagă din asta că avem de-a face cu un roman de succes și nimic mai mult decât atât (chiar dacă, în mod cert este și asta!) Să nu uităm, de pildă, că a constituit unul din evenimentele verii editoriale italiene, alături - printre altele - de Tendenza Veronica a Mariei Latella! Ceea ce nu poate trece neobservat este faptul că - în ciuda lipsurilor și neajunsurilor sale - acest Amarcord sui-generis (care s-ar fi
Postmodernism á l'italienne by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/12316_a_13641]
-
viziune și puterea de dominare sunt reunite în practici mai apropiate de cunoașterea adevărată a omului decât nesfârșitele dialoguri practicate de teatrul occidental. "Cuvântul rostit al autorilor occidentali nu mai are forța unei adevărate oralități. Desigur, ei vorbesc, dialoghează, dar uită că au un corp, iar vorba omenească închisă asupră-și, și-a pierdut, în cazul lor, vechea eficacitate. Dincolo de problema închiderii sensului, ceea ce îl interesează pe Artaud este problema comunicării. împotriva discursului decorporalizat al actorului occidental Artaud reclamă oralitatea și
O Utopie by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/12360_a_13685]
-
pentru personaj, de la inocent la vinovat! Pentru că Leonard, folosit (ca ucigaș în serie) și ajutat de polițistul corupt Teddy, și-a împlinit răzbunarea de mai multe ori, prima dintre victimele sale fiind chiar violatorul real, alegând de fiecare dată să uite crima comisă... Tot lipsa memoriei pe termen scurt, dar cu consecințe comice, nu morbide, e explorată de filmul lui Peter Segal, Mereu la prima întâlnire. În decorul luxuriant al unei insule hawaiene, veterinarul marin afemeiat Henry Roth (Adam Sandler) se
Amnezii și anamneze by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12361_a_13686]
-
este 1989, din primăvară pînă în toamnă. Spre deosebire de jurnalele publicate în timpul vieții autorului, care erau vădit aranjate, acesta pare să aibă forma brută inițială. Eugen Barbu vede peste tot comploturi contra lui. Unele îl au în cap pe culturnicul Dulea ("uite că mie nu mi-e frică de banda condusă de fiii de legionari, ca Dulea"), altele pe "dizidentul Dinescu", "omul rușilor, pe urmă respins de americani". (Tocmai citeam jurnalul, cînd colaboratorul Săptămînii lui Barbu de pe vremuri, actualul lider PRM, C. V
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12366_a_13691]
-
anunțat la Apariții editoriale". Și, ca tacîmul să fie complet, "Vadim, cum era de așteptat, se dezice de linia mea". Ce să mai facă, părăsitul de toți Barbu, decît să recitească Biblia? Sau să se îngrijoreze de soarta lui Eminescu, uitat de toți, trecut de "paranoicul Păunescu" în uralele Cenaclului "Flacăra" pe locul al doilea, după el însuși, desigur, și fără poză pe copera României literare din 15 iunie? în această stare de spirit (agravată și de dispariția frapierelor în restaurante
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12366_a_13691]
-
participanților. Sînt texte care, cum spuneam, au ieșit în decor ca să protesteze împreună, ca să obțină ceva: Noi sîntem literatura! - și nu literatura. Noi intrigăm cititorul, îl enervăm, îi provocăm întîmplarea, evenimentul de a ne fi întîlnit, conștienți că ne va uita imediat după. Pentru că aici sîntem împreună în decor, în ceea ce mărginește pista pe care se aleargă pentru a cîștiga. Cercetătorii francezi sînt convinși de altfel că romanul francez valoros de astăzi nu e roman - e "de fapt dincolo de roman: ș
Literatură "pură" și literatură "de consum" by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/12315_a_13640]
-
el însuși să fie menținut deasupra tuturor semnelor, pentru a nu putea fi la rîndu-i recuperat. Cu alte cuvinte, orizontul literaturii trebuie să fie limbajul. În chiar momentul de neatenție în care acesta este scăpat din vedere, în care autorul uită să mai simuleze, un alt mod de reprezentare îl va recupera ca semn. Este cu totul altceva dacă scriitorul țintește tocmai producerea de semne pe piață, semne de consumat, dacă el vrea nu să evite, ci să facă parte din
Literatură "pură" și literatură "de consum" by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/12315_a_13640]
-
detașarea și relaxarea cu care majoritatea jucătorilor noștri au abordat meciul. Au fost destule momente în care, fără nici o teamă - cum spuneam - atunci când mingea se afla la un coechipier, ceilalți, cu mâinile în șolduri, păreau să se întrebe amuzați: -Ia uite, bă, la nebunu' ăla - oare ce vrea să facă cu mingea ? Iar dintr-un colț al micului ecran, sau al stadionului, se auzea din ce în ce mai limpede și mai des: -Hi-hi-hi! Hi-hi-hi!... ...Erau râsetele Cuiva care se bucura strategic de ineficiența iconițelor
Fotbalul - acest joc miraculos... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12390_a_13715]
-
Cătălin D. Constantin "TATA : Numele de străzi sînt adrese... Să nu uiți asta... MAMA : Da. Da... De ce or fi existînd atîtea nume și adrese pe lume ? TATA : La asta încă nu m-am gîndit... Poate fiindcă sînt cuvinte... De exemplu, tu știi de unde vine numele VATĂ? (Eleonora plînge) MAMA : Nu-mi amintesc
"E un joc monoton... Dar e bine ca e monoton..." by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12374_a_13699]
-
or fi existînd atîtea nume și adrese pe lume ? TATA : La asta încă nu m-am gîndit... Poate fiindcă sînt cuvinte... De exemplu, tu știi de unde vine numele VATĂ? (Eleonora plînge) MAMA : Nu-mi amintesc... Eram tînăra. Da, da... Am uitat... TATA : Numele VATĂ vine de la cuvîntul FARMACIE... N-aș putea să-ți explic exact cum, dar de acolo vine... E o prescurtare... FARMACIE-VATĂ... Observi că e mai scurt?... MAMA : Da, da... E mai scurt... Toate cuvintele sînt mai scurte... TATA
"E un joc monoton... Dar e bine ca e monoton..." by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12374_a_13699]
-
se sugerează chiar că protagonista a murit, pentru a-și continua apoi bine-mersi depănarea poveștilor în capitolele următoare). Nu se poate ști cu precizie nici dacă Ana este vie sau moartă, nici dacă este o asistentă medicală care și-a uitat actele în țară sau o prostituată care frecventează celebra Bois de Boulogne sau o spioană internațională, trimisă de serviciile secrete române în Occident, or, dacă foarte pasionalele reprize de amor cu Iegor s-au petrecut în realitate sau doar în
Un șaizecist postmodern by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12370_a_13695]
-
seamă (spun încă o dată) că pe această cuprindere a lecturilor se bazează considerațiile mele sumare despre romanul basarabean. Din România acestui moment, romanul basarabean nu se vede în nici un fel. Dar are ce se vedea? Ai la ce să te uiți? Am observat într-un tabel cronologic dintr-o antologie a operei lui Vasile Vasilache că în 2002 ar fi fost reeditat la București, la Editura Fundației Culturale Române, romanul Povestea cu cocoșul roșu, apărut inițial la Chișinău în 1966. Sunt
Ieșireaîn larg a romanului basarabean by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12376_a_13701]
-
Vadim cum n-a batjocorit-o nimeni, l-a văzut nevinovat, e clar că nu mai e nimic de făcut. Poate nu întâmplător, acel domn are un nume cât se poate de potrvit: "Csendes" înseamnă, în maghiară, "Tăcut". Nu vom uita acest nume. Și nici demagogia partidului cu pretenții europene, dar cu mize levantine, care l-a trimis alături de incomparabilii Pleșu, Dinescu și Patapievici. De-acum, soarta CNSAS-ului n-ar mai trebui să ne privească deloc. Că se desființează sau
Spălătoria de cadavre by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12393_a_13718]
-
Un aer moale, dulce-amar, răbufnind fierbinte în jurul femeilor înhămate la propriul lor cur, îmi copleșește eminescian sufletul, mi-l face ca pe-o baltă lină-n unde leneșe, aproape uleioase de parfum" (p. 22). Pudibonderia epocii (ne aflăm, să nu uităm, în 1980) îi dă scriitorului dureri de cap și el nu ezită să militeze în chip deschis pentru introducerea în literatură a celor cîteva cuvinte știute de toți, dar absente din toate dicționarele epocii. Scrie cu inocență Emil Brumaru: "Nu
Inefabilul alfabet al delicateții by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12396_a_13721]
-
din volum, purtînd data 22. IX 1980, unde este relatată chiar o întîlnire a celor doi corespondenți, surprinzător de rece pentru doi oameni angrenați de mai bine de două luni într-un mai mult decît vivace schimb epistolar: "Nu pot uita severitatea cu care într-o zi m-ați întîmpinat. Vă așteptam la Casa Scriitorilor. Erați cu Sorin Titel, care-mi adusese cărțoiul. Mi-ați întins o mînă gravă. Fața avea ceva inchizitorial, nici o nuanță că m-ați mai fi văzut
Inefabilul alfabet al delicateții by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12396_a_13721]
-
socială văzută de la geamul autobuzului suburban induc în eroare. Sorin pretinde, cu nonșalanță, că face reportaj. Că înregistrează sec, (oarecum) obiectiv, cu seriozitatea jurnalistului și cu acribia antropologului. De fapt, el face proză, ficționalizează, recuperează, literar și cultural, cotidianul: "Și uite, că prima mea amintire legată de sarmale nu-mi vine în minte. Aș putea inventa una numai că nu vreau. Punct" (Sarmaua). E un fel de Caragiale care conștientizează că, după ce-l vinzi la ziar, faptul divers ar putea avea
Autoficțiune cu paralele inegale by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/12400_a_13725]
-
alimentarele din apropierea casei mele, unde fac gafe de pomină - de pildă, am vrut să-i dau unei casierițe castane. Castane sălbatice. Aveam geanta plină de castane lucioase, culese de lîngă Catedrala Ortodoxă. Am crezut c-o să-i placă. S-a uitat la mine ca la un nebun - de librării și de anticariate, nu prea știu mare lucru. Noroc cu Dora Pavel, care le știe pe toate și, la nevoie, mă duce drept la țintă. Sau cu Dorli Blaga, care, într-o
Marta Petreu și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12406_a_13731]
-
Dar, în povestea cu Marie-France Ionesco - palpitantă pentru bucureșteni, am înțeles - singurul meu apărător la vedere a fost și a rămas C. Stănescu. Și, în umbră, din nou Manolescu, care a acceptat să-mi publice una din replici... Și, nu uit: mai e și intervenția ta la o emisiune culturală de televiziune. În rest, Alex, în jurul meu s-au stratificat atîtea neînțelegeri, încît n-are rost să răspund oricărui grafoman care e obsedat de ceea ce a înțeles el din ceea ce am
Marta Petreu și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12406_a_13731]
-
fiu. Sînt destul de puternică și pentru asta. - De ce nu mai colaborezi la România literară? Trebuie să colaborezi! Care sunt primele texte pe care ai să ni le oferi? - Ești foarte drăguț. Și foarte inexact. Căci eu colaborez la România literară. Uite, anul trecut am publicat de două ori la voi. În plus, eu scriu lung, tot mai lung, texte de 60.000-70.000 de semne! Cum ați putea să mi le suportați? Ce, parcă eu nu știu ce disperare mă apucă cînd îmi
Marta Petreu și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12406_a_13731]
-
întoarce, păi, și cu pensia ce faceți, să o ia statul, dar pantofii ăștia sînt din Suedia, sînt luați de fată, nu, sînt din Brăila, și doctorul ce a spus, e dureros, ați pus murături, e frig în Suedia. Mă uit pe geam. E cald, ultimele zile frumoase. Brăila, un oraș cu viață, un oraș cu povești și mistere, cu case superbe, luxoase, opulente - în unele se aud glasuri, femeia frumoasă ucisă de bărbatul gelos și îngropată în zidurile casei - un
Și în chioșc fanfara cînta by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12432_a_13757]
-
în amestecuri de tot felul. Apa spală păcatele, nu și amintirile. În ele se ascund taine multe, patimi, respirații, zăpăceală, șoapte, șușoteli. Ca și în teatru. Misteeeerr! Merg pe srada Regală și văd că un marinar ars de soare se uită pișicher la mine. Mă opresc și...marinarul nu e marinar, e Dragoș Buhagiar, care nu e în carne și oase, ci mă privește, în bluză de marinar, dintr-o fotografie mare și nostimă, închisă în vitrina teatrului. Sigur că da
Și în chioșc fanfara cînta by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12432_a_13757]
-
aflu că doamna cu tirbușonul este de la Ministerul Culturii, îmi exprim nemulțumirea și nedumerirea față de aspectul standului, dar sunt pe loc admonestată. Nu mobilierul, ci cărțile contează, totul s-a făcut în grabă, dar iată, spațiul este generos, să mă uit la cărțile din rafturi și nu la ce este în jur..." - Unde sunt informațiile despre program, catalogul editurilor - dau să întreb după ce văzusem în vecini, la elegantul stand croat, un ghid literar, redactat în germană și engleză, conținînd în cele
O zi la Salonul de Carte de la Frankfurt by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12389_a_13714]
-
tenis. Mai ales văzându-l pe Ilie Năstase mustăcind fericit ori de câte ori își întorcea privirea - parcă nevenindu-i să creadă - spre dublul mixt Andreea Marin/Ion Țiriac. Într-adevăr, de mulți ani n-am mai avut un cuplu atât de... de... Uite, că nu-mi mai găsesc vocabularul... În sfârșit, dacă vom reuși, ipotetic vorbind, ca printr-un proces de osmoză, să amestecăm zâmbetul interminabil și vioiciunea Andreei Marin cu "sfinxoșenia" și cumpătarea în vorbă a lui Ion Țiriac, vom dispune de
"Țepele" – joc dpbrogean de la Basarabi by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12414_a_13739]