2,351 matches
-
București, 1891; D-lui Em. Protopopescu-Pache, București, 1891; Nuvele alese, București, 1894; Schițe umoristice, pref. Dumitru Stăncescu, București, [1895]; Aventurile unei soacre, București, 1896; Povestiri, Craiova, 1896; Realiste, Craiova, 1896; Alte schițe umoristice, București, [1897]; Epigrame, București, 1900; Ultimele schițe umoristice, București, 1900; Căderea guvernului, București, 1902; Povestiri patriotice, București, 1902; Tuns și frezat, București, [1902]; Din viața mea de medic, București, 1903; Din junețea lui C. A. Rosetti, București, 1903; Din viața regelui Carol, București, 1903; Eminescu intim, București, 1904
TELEOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290125_a_291454]
-
junețea lui C. A. Rosetti, București, 1903; Din viața regelui Carol, București, 1903; Eminescu intim, București, 1904; Limba literară și toate ortografiile în timp d-o sută de ani în România, București, 1905; B. P. Hasdeu, București, 1908; Alte schițe umoristice, București, 1909; Anecdote din viața lui Cuza Vodă, București, [1909]; Oameni mari ai României. Costachi Negri, București, 1909; Epigrame și proză umoristică, București, [1909]; Eugeniu Carada (1836-1910), București, 1910; Mobilizarea, București, 1913; Titi Coțofeanca și alte schițe, București, 1914; O
TELEOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290125_a_291454]
-
în timp d-o sută de ani în România, București, 1905; B. P. Hasdeu, București, 1908; Alte schițe umoristice, București, 1909; Anecdote din viața lui Cuza Vodă, București, [1909]; Oameni mari ai României. Costachi Negri, București, 1909; Epigrame și proză umoristică, București, [1909]; Eugeniu Carada (1836-1910), București, 1910; Mobilizarea, București, 1913; Titi Coțofeanca și alte schițe, București, 1914; O nuntă, București, 1914; Figuri mari, București, 1915; O poezie la un chef... (în colaborare cu I. L. Caragiale), București, 1915; Cucoana Obedeanca. C.
TELEOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290125_a_291454]
-
improvizează comedii într-un act, 1 aprilie (1873), 1 mai (1874), Mărțișor („Revista contimporană”, 1875), piese facile, spumoase, cum sunt și altele, după 1900. Produce în colaborare cu Petre Grădișteanu, Mihail Zamphirescu, Ciru Oeconomu, Al. Lara și Oscar Eliot revista umoristică Cer cuvântul! (1874), iar cu V. A. Urechia și Th. A. Myller Răpirea Bucovinei („Literatorul”, 1883), lucrare dramatică minoră, ocazională. Ca orice meșteșugar, în lipsa talentului, prelucrează. Astfel, nuvelele lui A. I. Odobescu devin melodramatice compuneri teatrale: Doamna Chiajna (1891, în colaborare
ŢINCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290184_a_291513]
-
de circulație orală cu aluzii la regimul comunist, este arestat și condamnat, ieșind din detenție în 1962. Cea mai importantă carte a lui T., Hronicul măscăriciului Vălătuc (1928; Premiul Academiei Române), scrierea lui de debut, este singulară în proza artistă și umoristică românească din perioada interbelică. Genul proxim al celor opt texte - unele în proză, altele în versuri și fiecare de altă factură stilistică, având ca ramă pretextul manuscrisului găsit - ar fi povestirea, iar diferența specifică - pastișa cu efecte comice a stilului
TEODOREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290137_a_291466]
-
la un deget și - potrivit regulilor duelului - lupta se oprește, onoarea fiind considerată satisfăcută când se ivește prima picătură de sânge. Xenopol va rămâne cu degetul anchilozat tot restul vieții. Concomitent cu activitatea de la Lupta, Bacalbașa, încrezător în talentul său umoristic s-a ocupat și de redactarea unei destul de hazoase reviste satirice, Ghiță Berbecu, antibrătienistă și antidinastică, ce, după cum se menționa în frontispiciu, va apărea „în toate zilele, afară de duminică, luni, marți, miercuri, joi și vineri“, adică, mai pe scurt, sâmbăta
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Constantin Bacalbașa. Ce scrie presa“, Universul, an. LII, nr. 27, 7 fe bruarie 1935, p. 11. 37. Universul, an. LII, nr. 37, 7 februarie 1935, p. 1. 38. C. Bacalbașa, „Junețe“, Femeia română, an. I, 5 octombrie 1878, p. 1. umoristică“ Pardon!, cu accente antiliberale (vizat fiind ruginitul șef al partidului, D.A. Sturdza), din care desprindem numai deviza adepților lui Bachus: „Apa trece, vedrele rămân“, precum și un formidabil tablou sonor al Bucureștilor de la 1900 animat de agitația și vacarmul vânzătorilor ambulanți
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
chifle zece bani! Un telal: Haine vechi! Cumpărăm! Un vânzător de ziare: Universul! Adevărul!, Dreptatea! Epoca!, Timpul!, Constituționalul și Drapelul de mâine!... Voința națională, Liberalul și Moș Teacă!“39 Și mai plăpândă, cu versuri boante și rare sclipiri de vervă umoristică, se dovedește a fi „marele succes al zilei“, revista Cum se scrie o revistă, reprezentată în timpul neutralității, în aprilie 1916 și semnată, din justificată prudență, cu mai vechiul pseudonim Radu Țandără. Dintre cupletele revistei mai aduc către noi un vag
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
puțin timp va entuziasma publicul bucureștean, Constantin Tănase: „Toate sunt de-o modă nouă, / Jumările fără ouă, / Lămâile fără de miez, / Pilaful fără orez, / Birjele sunt fără cai, / Plă tești studiu introductiv 21 39. Constantin, Ioan și Anton Bacalbașa, Pardon!, revistă umoristică în trei acte și un tablou, București, 1899, pp. 35-36. mult și nimic n-ai, / Pâinea e fără făină, / Zece lei e o găină, / Un curcan e un sutar, / Costă cât un armăsar / ...Liberalii tac din gură, / Dar din vite
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
plânge de condițiile în care este silit să domnească în România și-și exprimă dorința vie de a se putea reîntoarce în iubita lui patrie, Germania. Această scrisoare a fost exploatată multă vreme de ziarele liberale, în special de ziarele umoristice care, pe sub mână, erau tot ziare liberale. Iată scrisoarea: „Stimabile amice, Mult timp am trăgănit până să-ți dau iar semn de viață. Aș voi să te văd numai o oră în locul meu ca să te pătrunzi cât de sfărâmată îmi
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
partea cea mai intimă. De la paradă C.A. Rosetti trecu în arest. Dar păcăleala fusese făcută. Când am venit în București, C.A. Rosetti era fruntaș politic, iar cu păcăliturile se îndeletniceau alții. Unul foarte popular era N.T. Orășanu, scriitorul umoristic, om al zilei din acest punct de vedere 319. Nae T. Orășanu scria la Ghimpele, ziarul umoristic al opoziției liberale, proprietatea unui domn Stoenescu. În timpul domniei lui Cuza a fost de nenumărate ori trimis la Văcărești, fiindcă pe vremea aceea
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
am venit în București, C.A. Rosetti era fruntaș politic, iar cu păcăliturile se îndeletniceau alții. Unul foarte popular era N.T. Orășanu, scriitorul umoristic, om al zilei din acest punct de vedere 319. Nae T. Orășanu scria la Ghimpele, ziarul umoristic al opoziției liberale, proprietatea unui domn Stoenescu. În timpul domniei lui Cuza a fost de nenumărate ori trimis la Văcărești, fiindcă pe vremea aceea exista arestul preventiv pentru delictul de presă. De câte ori Orășanu scria câte un articol violent sau atingător la
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
important ziar era Românul lui C.A. Rosetti, organ al liberalilor.321 Ziar important, nu atât prin forța politică ce reprezenta, cât prin marele talent de polemist al directorului său, era Trompeta Carpaților al lui Cezar Bolliac. 320. Ghimpele, revistă umoristică săptămânală („această foaie iese o dată pe săptămână, dumineca“) a apărut la București din mai 1866 până în mai 1879 (redacția: Pasagiul Român, nr. 9). Revista, îndeosebi după 1871, adoptase o orientare politică vio lent anticonservatoare și antidinastică. Redactorii revistei au fost
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Catargiu.323* Reforma fondată de N. Coculescu, avea acum ca director pe I.G. Valentineanu. Acest ziar era independent, dar de nuanță liberală. Apariția îi era neregulată, dar mai mult apărea de 2 ori pe săptămână.324 Ghimpele era un ziar umoristic transformat din vechiul ziar umoristic Nichipercea. În 1871, proprietar și director al Ghimpelui era T.I. Stoenescu. Ziarul apărea o dată pe săptămână și avea nuanța opoziționistă liberală. Totuși era un ziar independent. Ziua, organ conservator guvernamental. A apărut în aprilie 1873
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
N. Coculescu, avea acum ca director pe I.G. Valentineanu. Acest ziar era independent, dar de nuanță liberală. Apariția îi era neregulată, dar mai mult apărea de 2 ori pe săptămână.324 Ghimpele era un ziar umoristic transformat din vechiul ziar umoristic Nichipercea. În 1871, proprietar și director al Ghimpelui era T.I. Stoenescu. Ziarul apărea o dată pe săptămână și avea nuanța opoziționistă liberală. Totuși era un ziar independent. Ziua, organ conservator guvernamental. A apărut în aprilie 1873 și a durat până în iunie
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Ieșea de 2 ori pe săptămână. Ziar în limba franceză, în format de revistă, a introdus rublica mondenă în presa din România.327 Telegraful, imprimat Telegraphulu. Ziar cu apariție neregulată, era de nuanță liberală, dar ziar independent.328 Daracul, ziar umoristic, fondat în 1869, apărea o dată pe săptămână. Era independent.329 * În afară de aceste 11 sau 12 publicațiuni, nu mi mai amintesc să fi apărut altele pe vremea aceea.330 gazetei a fost, până în martie 1874, N.F. Bădescu. Publicația susținea într-adevăr
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
din lucrurile mari: patria, poporul său, în general oamenii. Cezar Bolliac scria bine, însă sufletul popular urma pe alți ziariști cari scriau mai puțin estetic, însă mai mult înțeleși de masă. N.T. Orășanu avea un nume. Satirele lui, versurile lui umoristice, toate cu caracterul diatribei politice foarte naive, foarte primitive și incorecte ca factură gramaticală, resimțindu-se de incultura epocii, plăceau totuși. Pe Orășanu toată lumea îl făcea haz, iar unele din satirele lui erau cântate în oraș. bucureștiul în 1871 169
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Bacalbașa apăreau zilnic numai Românul, Telegraful și Pressa (aceasta din urmă de la 16/28 februarie 1869). De altfel marele public nici nu-l cunoștea sub numele lui de Orășanu, ci îl cunoșteau sub numele de Nichipercea. Acesta era titlul gazetei umoristice unde debutase.332 Cel dintâi ziar bucureștean era Românul, proprietatea lui C.A. Rosetti care însă nu locuia în țară, locuia la Paris.333 Românul era foarte citit și mai ales avea mare influență în țară, însă Rosetti nu era
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
articoli din proiectul primitiv“ (la 7/19 noiembrie 1871, în Telegraful se menționa cu litere mari pe prima pagină: „Ghica-Congres. Majoritatea Congresului presei române compusă din ziarele Uniunea liberală, Semănătorul, Gazeta de Bacău, Trompeta Carpaților, Românul și alte trei foițe umoristice a exclus din Congres pe reprezentanții ziarelor Telegraful, Poporul, Opiniunea publică și Columna lui Traian“ - Ion bucureștiul în 1871 189 Ministrul de Externe este atacat în Senat de către senatorul opozant Ion Deșliu, care-i arată că majoritatea ziarelor îl acuză
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
februarie 1922, pp. 1-2.) Pagina 168 * Curierul financiar, revistă financiară a lui Mina Minovici, a apărut în anul 1874 și ieșea o dată pe săptămână.9 (Id., ibid.) Pagina 177 * Toate ziarele care apăreau, mai mult sau mai puțin efemer, fie umoristice, fie serioase erau din opoziție. Guvernul aproape nu avea presă; avea numai ziarul Pressa și atât. Dar o lovitură de teatru se produce în politică: Manolache Costache Epureanu se strică cu guvernul și trece în opoziție. Un moment s-a
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
-ngrașă și crește Tot ce Bismarck poruncește Lui îi e pe plac! Am zis Neamțului să fie Om onest, de omenie, Demn și iscusit! 410 addenda 14. Poezia - scrisă de Constantin Cristescu (Cocris), funcționar de stat (v. Constanța Trifu, Presa umoristică de altădată, Ed. Minerva, București, 1974, p. 168) - a apărut (fără semnătură) în Ghimpele din noiembrie 1871; ca urmare a aluziilor străvezii la adresa Domnitorului, autoritățile au dispus arestarea girantului responsabil al revistei, Eftimie Ionescu. Acesta a fost judecat în martie
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
o greșită interpretare a gustului public” (despre care autorul crede că e mediocru și facil). Acum, odată încheiată răfuiala cu „obsedantul deceniu”, alte mari conflicte nu se întrevăd. Prinde contur o proză cu aluzii vizibile doar la microscop, mai curînd umoristică decît gravă. *Ne despărțea doar biroul. I-am văzut oboseala de pe chip. Și un ennui copleșitor, paralizant. Era ca luna la periheliu: fascinantă, dar în același timp greu de privit. „Nu mai lucrez nimic”, mi-a spus. „N-am chef
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
ne apropiasem instantaneu, nu doar din cauza identității noastre balcanice. Castoriadis m-a fermecat cu replica și căldura personalității sale, dar m-a și apărat public În dezbaterea În care Tatiana Tolstoia opusese negrei mele viziuni despre comunism o relatare excesiv umoristică, doldora de caraghioslâcurile deceniilor sovietice. Replica din sală a lui Castoriadis ar fi putut, la fel de bine, fi și a lui Paul: „Moartea nu e comică”. Urmărindu-l, imaginam ce ar fi putut deveni Paul În „putreda” democrație capitalistă, transformările și
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
a lui A. I. Odobescu în 1862-1863 și în volum în 1863, se instituie ca un moment de referință în evoluția romanului românesc. Semna de obicei N. Philemon, N. M. Philemon sau N. M. Philimon. Pseudonimul Nikita Felinărescu, întâlnit în foile umoristice „Pepelea” (1860) și „Nichipercea” (1862), poate fi al lui F., ca și Undrea, din „Cicala” (1860). Scriitorul moare de tuberculoză. Figură pitorească, la tinerețe aflat în compania unor boemi bucureșteni de felul lui Anton Pann, F. se străduia, cu hărnicie
FILIMON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286992_a_288321]
-
literare”, o săptămână mai târziu face să apară primul număr din F. pentru m., i. și l., cu o structură sensibil transformată, renunțând la unele studii și articole erudite în favoarea scrierilor literare propriu-zise și a publicisticii cu caracter informativ sau umoristic. Redactorul încerca astfel, cedând într-o proporție oarecare dorințelor publicului, să cucerească un teritoriu dominat până atunci, în absența unor periodice românești, de foile germane și ungurești. De altfel, noua revistă, așa cum o mărturisește și denumirea, avea, în bună măsură
FOAIE PENTRU MINTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287056_a_288385]