6,447 matches
-
de puțin timp după înfăptuirea României Mari, intrarea într-o atât de riscantă combinație federativă. Pragmatismul lui Brătianu nu putea fi înlăturat cu niște simple iluzii deșarte, iar românii ardeleni știau mult prea bine cât de dificilă era coabitarea cu ungurii, pentru a se lăsa antrenați în aventuri cu final imprevizibil. Practic, cu mențiunea simpatiei „platonice“ pe care familia regală din România se pare că a manifestat-o față de planul unei uniuni „dinastice“ sau „personale“ româno-maghiare, documentația existentă astăzi indică faptul
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
istoric a dat totuși un răspuns ce indica, credem noi, un punct de vedere ce putea fi considerat oficios: „Asuprirea milenară a populației române din Transilvania nu a lăsat în inimile noastre urme de ură contra Ungariei. Admirăm chiar calitățile ungurilor, care ne-au mijlocit în mare parte civilizația occidentală. Avem deci toată bunăvoința de a trăi în pace cu Ungaria, însă regentul Horthy nu reprezintă, în concepția noastră, națiunea ungară. În orice caz, vom apăra frontierele noastre actuale cu cea
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Argeșeanu, Gheorghe 272. Argetoianu, Constantin 272. Arghira, soția lui Radu Mihnea 120. Argyropoulos, Roxane D. 127. Ariès, Philippe 499, 500, 507. Arimia, Vasile 309. Arion, Virgil 381, 389. Aristia, Constantin 96, 130-132. Armbruster, Adolf 45. Arnăuțoiu, locotenent 435. Arpad, rege ungur 68. Arpadieni, familie regală 56, 63. Arsenescu, colonel 435. Arslan, E.A. 468. Asachi, Gheorghe 128, 360. Asan, v. Ioan ~ al II-lea. Asănești, familie 46. Atanăsescu, colonel 435. Atilla 68. Atiya, A. S. 27. Atkins, J.B. 94. Aubert, E. 467. Audii
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
preferat Întâlnirile aleatorii de la Paris, Havana sau Washington colaborării lucrative cu Belgradul, Sofia, Varșovia sau Budapesta. Efectul aveam să-l trăim doar peste trei decenii, atunci când - ajunși În pagul izbăvitor al Revoluției - ne-am Întrebat ingenuu de ce vorbesc polonezii sau ungurii cu fervoare de „contra-cultură”, de Ginsberg, Timothy Leary, hippies, Beat Generation, Havel, Gombrowitz, Esterházy, Foucault, Lacan sau Kundera, de ce exaltă ei doctrina „culturilor marginale”, alternative, non-dominante ale postmodernismului sau „antipolitica” lui Konrád, atunci când noi vorbim, În continuare, de Camus, Sartre
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Târgoviște în 1935, ori de Tiberiu Moșoiu (Neculai Milescu Spătarul, 4/1935), Ovidiu Papadima (Ilariu Dobridor, 5/1936) ș.a. Deschizându-se spre literatura din toate provinciile românești, F. nu ignoră problemele locale. Semnificativă este ancheta Ne putem înțelege noi și ungurii? (5-6/1935), inițiată de G. M. Samarineanu, la care răspund Lucian Blaga, Camil Petrescu, Mihail Sadoveanu, Victor Eftimiu, Romulus Dianu ș.a. Traducerile sunt acum mai puțin numeroase, remarcându-se Sonete de Michelangelo în versiunea românească a lui Al. Iacobescu (3
FAMILIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286945_a_288274]
-
salvează scrierea). Cronicarul luptă plin de osârdie cu adversarii periculoși (pretendentul Constantin Bălăceanu, Ceachi Laslo, austriacul Donat Heissler), cu dușmanii potențiali (Cantemireștii - Constantin, Antioh, Dimitrie), cu profesioniștii uneltirii (Staicu paharnicul și ceata lui sau Dumitrașcu Corbeanu) și cu marii ingrați (ungurul Emerich Thököly, Toma Cantacuzino, Ghinea ceaușul, brașoveanul Teodor Corbea, mitropolitul Antim Ivireanul). Tipologic, inepuizabilii inamici ai Brâncoveanului manifestă și unele „calități”. G. nu ostenește totuși a-i veșteji, lasă obișnuita sa parcimonie de-o parte și denunță virulent, anticipează pedepse
GRECEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287348_a_288677]
-
sub alte denumiri Între națiunea majoritară (română) și „naționalitățile conlocuitoare”, maghiară și germană În mod special. Ambiguitatea definirii statutului național era evidență În cazul micilor grupări etnice diferențiate de altele (cum sînt sașii sau șvabii, față de germani, sau secuii, față de unguri). Situația era analoga cu cea a raportului dintre statutul național sovietic și statutul naționalităților sovietice. Urmînd linia Kominternului, a cărui „secție” era, PCR considerase România drept stat multinațional - contrar Constituției Regatului România - si ceruse dezmembrarea să În folosul statelor vecine
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Consiliul Municipal Cluj-Napoca într-o perioadă de 5 ani (numărul femeilor germane este și mai mic, 27, respectiv 0,3%). Este evidentă, apoi, diferența marcantă dintre numărul românilor căsătoriți cu unguroaice (3,8% - 269 dintotalul de 8.010) și al ungurilor căsătoriți cu românce (25,39% - 417 din totalul de1.642). Românii căsătoriți cu românce reprezintă aproape 96%, iar ungurii căsătoriți cu unguroaice, aproape 74%. Explicațiile sunt complexe și, fără o bază factuală concretă (luarea în considerare a cât mai multor
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
3%). Este evidentă, apoi, diferența marcantă dintre numărul românilor căsătoriți cu unguroaice (3,8% - 269 dintotalul de 8.010) și al ungurilor căsătoriți cu românce (25,39% - 417 din totalul de1.642). Românii căsătoriți cu românce reprezintă aproape 96%, iar ungurii căsătoriți cu unguroaice, aproape 74%. Explicațiile sunt complexe și, fără o bază factuală concretă (luarea în considerare a cât mai multor indicatori materiali și socioculturali), ele rămân, în ultimă instanță, simple speculații. La nivel global, configurația căsătoriilor mixte dintre cele
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
despre spectacole de balet, muzică de operă, expoziții de artă, curse de mașini etc. Sporadic se publică proză (Margareta Bradu). N. Pora, care semnează cronici de teatru, comentează, de pildă, piesa Cleopatra de N. Iorga. O rubrică semnificativă se numește „Ungurii nu dorm!”, în care sunt trecute în revistă manifestări iredentiste, revanșarde. Frecvent, publicația se ocupă de familiile regale ale Europei și de formațiunile politice ale puterii. V.T.
ROMANIA NOUA ILUSTRATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289328_a_290657]
-
exil, Albert Camus, Schimbarea la față a lui Tudor Vianu, La moartea lui Lucian Blaga. Gânditorul, Mihai Beniuc la avant-garda poliției politice, Alice Voinescu ș.a.), Mira Simian Baciu (Actualitatea lui Urmuz), D.C. Amzăr (C. Rădulescu-Motru și românismul, Ardealul la venirea ungurilor), Monica Lovinescu (Confesiunile lui N. Carandino, În centrul neojdanovismului din România), N.A. Gheorghiu, E.D. Tappe, Victor Buescu (La moartea lui Sadoveanu), George Ciorănescu, Eugen Drăguțescu (Iia românească în pictura lui Matisse), Eugen Lozovan ș.a. În paginile literar-culturale sunt publicate, de
ROMANIA-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289346_a_290675]
-
Juifs (1903), cu o ediție în limba engleză (1904), semnate cu pseudonimul Verax, și alte numeroase studii, între care Cronica Bohotinului (1905), Cronica Vascanilor (1906) Note genealogice despre familiile Buhuș și Rosetti (1906), câteva având un caracter pronunțat politic - Despre unguri și episcopiile catolice din Moldova (1905), Despre cenzura în Moldova (1907), Acțiunea politicei rusești în Țările Române (1914), probând efortul de a clarifica chestiuni controversate ale vieții contemporane. Deosebit de activ până la sfârșitul vieții, pregătește o vastă cronică a războiului 1916-1918
ROSETTI-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289377_a_290706]
-
le trimite variante și informații, ca și de Muzeul Limbii Române din Cluj, care îl premiază pentru culegerile lui. Culegeri: Datinele poporului românesc la nuntă, în plășile Beiușului și Vășcăului, Beiuș, 1937; Dorea, istețul Drăgăneștilor, București, 1937; Avram Iancu și ungurii (1848), București, f.a.; Balade și legende, București, 1937; Craiul pruncilor, București, f.a.; O sută de frați și o sută de surori, București, 1938; Cei doi grofi, București, 1938; Strigături bătrânești, București, 1938; Doine din Bihor, București, f.a.; Hore bihorene, București
SALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289439_a_290768]
-
ar sângera, eventual chiar în mod inutil? Ce proiect ar fi acela în care victima n-ar mai simți voluptatea călcării în picioare sau deliciul revoltei tardive și vane? Și cum să nu fie românul o victimă: a istoriei, a ungurilor, a evreilor, a rușilor, a comuniștilor, a birocraților, a inundațiilor, a ORICUI și a ORICE? Astfel de considerații mi-au fost prilejuite de două evenimente. Primul l-a constituit "scandalul" pe seama filmului Fratele trădat. Pelicula, coproducție franco-maghiară, realizată cu fonduri
Condiția de victimă by Valentin Protopopescu () [Corola-journal/Journalistic/17172_a_18497]
-
Jiménez, nicaraguanul Rubén Darío, portughezul Fernando Pessoa, italienii Giovanni Pascoli, Gabriele D’Annunzio, Dino Campana, germanul Stefan George, austriecii Hugo von Hofmannsthal și Rainer Maria Rilke, rușii Veaceslav Ivanov, Konstantin Balmont, Valeri Briusov, Aleksandr Blok, Andrei Belâi, ucraineanul Maxim Râlski, ungurii Ady Endre, Babits Mihály, Kosztolányi Dezső. Mai importantă pentru evoluția artei decât producția lirică a simboliștilor (nu și a marilor predecesori) a fost poetica simbolistă. Aceasta a fixat, în istoria spiritului, momentul în care poezia ajunge la conștiința de sine
SIMBOLISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289675_a_291004]
-
prin femei, din Basarabi) a pierdut tronul țării Românești - crede cronicarul, folosind Istoria lui Matei al Mirelor - din pricina aplecării spre „necurății”, în stare, toate, să stârnească mânia lui Dumnezeu: „Dar Șărban-vodă, văzând atâta pace, și biruind și pă vrăjmașul său ungurul, i s-au înălțat mintea și s-au semețit, s-au mândrit și nu mai căuta trebile domniei sau ale țări. Ci (cum spune un istoric vlădică, anume Mathei de la Mira, ce în vremile acelea au fost aicea în țară
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
căsătorie; un alt cumnat, postelnicul Șendrea, bărbatul Mariei, va muri - am văzut - în 1481, în războiul de la Râmnic), care se arătase indolent în capturarea unor inamici 63 (o cronică afirmă că l-ar fi viclenit pe Vodă în lupta cu ungurii, din 1467, de la Baia; trădătorul de atunci pare să fi fost Crasnăș 64), Alexa stolnicul, Negrilă paharnicul 65 „și alții mulți”. Voievodul avea acest drept. Poruncile lui puneau în mișcare uneltele aducătoare de moarte ale călăului - sabia, securea, ștreangul (după
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
martor că nu s-a putut altfel”84. Ureche știe în ce împrejurări a fost Ștefan Lăcustă (pretins coborâtor din Ștefan cel Mare): „Mai apoi, în zilele acestui Ștefan Vodă, fost-au foamete mare și în țara Moldovei și la Unguri, că au venit lăcuste multe de au mâncat toată roada, și pentru aceia l-au poreclit de i-au zis Lăcustă Vodă. Mai apoi, urându-l curtea toată, s-au vorovit o seamă de boieri din curtea lui, anume Găneștii
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
treile ceas de noapte, l-au lovit de palidz, adică cataroi (Neculce ne spune și de ce: „Și trimițând - Doamna Anastasia - banii [ceruți pentru răscumpărare, căci fostul Voievod, răpit din Moldova, era prizonier la Lvov] prin țara Ungurească, i-au poprit ungurii, cu-ndemânarea lui Șerban-vodă...”), și după acea lovitură („L-a lovit cataroia de voie rea” - constatase Neculce) au mai trăit până eară marți sara, martie 31; eară marți spre sară înspre miercuri noaptea au răposat Duca Vodă...”. Duca Vodă s-
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
1611 ( cronicarul, folosind Istoria lui Matei al Mirelor, crede - într-un pasaj pe care l-am mai citat - că acest lucru s-a petrecut din pricina aplecării spre „necurății”: „Dar Radu Șărban, văzând atâta pace, și biruind și pă vrăjmașul său ungurul, i s-au înălțat mintea și s-au semețit, s-au mândrit și nu mai căuta trebile domniei sau ale țării. Ci [cum spune un istoric vlădică, anume Matei al Mirelor, ce în vremile acelea au fost aicea în țară
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
și îmblănite, împodobită la gât cu freza rotundă de dantelă, apuseană, pe care o purtau și grofițele din Ardeal, ca și nobilele kievene”338. Schimbarea funcției unui veșmânt (este evocat conteșul, haina răsăriteană, purtată mai ales de polonezi și de unguri, care marchează un „privat” al membrilor familiei domnitoare 339) poate marca trecerea dinspre „public” spre „particular”. Iorga credea că, într-un cadru „neoficial”, „domestic”, Voievozii se îmbrăcau (Doamnele lor nu puteau face excepție) precum boierii: „întru Domni și boieri nu
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
ar fi îngăduit s-o auzim pe această coborâtoare din despoții sârbi, care încerca să-și ajute soțul să redobândească tronul Moldovei. Dat jos din scaun, pribeag prin munți și prin Ardeal, adăpostit (dar cu multe „răutăți și nevoi” din partea ungurilor) în „Ciceiul cu turnuri bune” (zice Macarie), Petru Rareș „s-au sfătuit cu doamnă-sa ca să trimiță carte cu mare jalbă și plângere la Suliman, împăratul turcesc, ca să i se facă milă să-l erte, plecându-și capul sub sabia
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
fost totdeauna socotite mai expuse vrăjitoriei, acest lucru se potrivește destul de bine cu starea Transilvaniei, unde fiecare district mărunt este sediul unei jurisdicții proprii și puterea de viață și de moarte este în mâinile unor persoane neluminate și superstițioase 430. Ungurii din Transilvania - și catolicii, dar și calvinii, după ei - au aprins rugurile, pe care cei/cele învinuiți/te de vrăjitorie ajungeau după ce erau întâi supuși/se la proba focului și a apei. Muntenii și moldovenii nu le ardeau în foc
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
În Cipru am luat legătura cu prietenul meu, fost consul francez la Tripoli, domnul Reynold, care mă Întâmpină cu multă generozitate, solicitându-mi de altminteri asistență medicală. În timpul scurtei mele șederi la Alexandria am avut ocazia să vindec un compatriot ungur care suferea de mulți ani de o ulcerație a picioarelor. Drept mărturie a recunoștinței sale, mi-a trimis o scrisoare din care reproduc următoarele: Fie ca rândurile de față să constituie o dovadă a recunoștinței mele și a sincerelor mulțumiri
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
animale Își petrec invariabil sezonul de iarnă Într-un fel de somn, trezindu-se primăvara cu energii neslăbite și Înnoite. Printre cazurile recente, care demonstrează marea rezistență a vieții umane, se află următoarea relatare. La Viena, de câțiva ani, un ungur se găsea de douăsprezece luni Într-o stare comatoasă, iar oasele fălcilor Îi erau atât de Încleștate, Încât era imposibil să i se deschidă gura - doctorii fiind astfel obligați să-i extragă câțiva dinți pentru a-i administra câteva remedii
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]