7,183 matches
-
a Curții Constituționale cu o excepție de neconstituționalitate, în cadrul căreia legiuitorul a statuat în mod expres asupra dreptului părții din proces de a formula o cerere ce urmează a fi analizată de instanța de judecată. În cadrul mecanismului de unificare reglementat de art. 519 din Codul de procedură civilă numai completul de judecată poate formula sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, în măsura în care constată îndeplinirea condițiilor impuse de dispozițiile legale. În consecință, modalitatea în care a dispus
DECIZIA nr. 23 din 20 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284592]
-
punct de vedere al completului de judecată asupra chestiunii de drept, cele expuse lacunar reprezentând doar o opinie a instanței de trimitere, fără a se identifica dificultatea interpretării textelor legale incidente în cauză, de natură a determina intervenția mecanismului de unificare a practicii judiciare. ... 78. Prealabil cercetării în fond a problemei de drept supuse dezbaterii, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept va analiza dacă în cauză sunt îndeplinite cumulativ condițiile de admisibilitate în vederea
DECIZIA nr. 23 din 20 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284592]
-
face obiect al sesizării în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, prin jurisprudența dezvoltată constant de instanța supremă în legătură cu această cerință s-a statuat că în sesizarea adresată Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru declanșarea acestui mecanism de unificare jurisprudențială trebuie „să fie identificată o problemă de drept care necesită cu pregnanță a fi lămurită, care să prezinte o dificultate suficient de mare, în măsură să reclame intervenția instanței supreme în scopul rezolvării de principiu a chestiunii de drept
DECIZIA nr. 23 din 20 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284592]
-
este primul ținut să stabilească dacă există, într-adevăr, o problemă de interpretare a textului legal în discuție, ce ar putea genera riscul unor dezlegări ulterioare diferite în practica judiciară. ... 85. Sub acest aspect, pentru a demonstra necesitatea intervenției mecanismului de unificare a practicii judiciare în problema supusă dezbaterii, autorul sesizării trebuie să semnaleze și să justifice complexitatea, dualitatea sau precaritatea textelor de lege în discuție, fie prin raportare la anumite tendințe jurisprudențiale, fie prin dezvoltarea unor analize și puncte de vedere
DECIZIA nr. 23 din 20 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284592]
-
-se constant în sensul că încheierea de sesizare trebuie să releve reflecția judecătorilor din completul învestit cu soluționarea cauzei, asupra diferitelor variante de interpretare posibile și asupra argumentelor de natură să le susțină, pentru a da temei inițierii mecanismului de unificare jurisprudențială reprezentat de hotărârea prealabilă (Decizia nr. 32 din 30 martie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 553 din 26 iunie 2020; Decizia nr. 57 din 28 septembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
DECIZIA nr. 23 din 20 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284592]
-
din 3 iunie 2021; Decizia nr. 50 din 14 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 844 din 3 septembrie 2021). ... 87. Așadar, nu orice chestiune de drept poate fi supusă interpretării prin acest mecanism de unificare jurisprudențială, ci numai aceea care ridică problema precarității textelor de lege, a caracterului lor dual și/sau complex. În caz contrar, rolul instanței supreme ar fi deturnat, devenind unul de soluționare directă a cauzei aflate pe rol și neutralizând atribuțiile instanței
DECIZIA nr. 23 din 20 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284592]
-
la soluționarea apelului, iar nu la dezlegarea de principiu a unei chestiuni de drept care prezintă dificultate. ... 95. În realitate, solicitarea vizează calificarea, în concret, a raportului juridic dedus judecății, respectiv aplicarea normelor de drept invocate în cadrul mecanismului de unificare a practicii judiciare la situația de fapt dedusă judecății, operațiune care îi incumbă înseși instanței de trimitere și de care nu se poate deroba apelând la mecanismul reglementat de art. 519 din Codul de procedură civilă, întrucât acesta nu poate
DECIZIA nr. 23 din 20 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284592]
-
juridic dedus judecății, operațiune pe care nu o poate delega, pe calea întrebării prealabile, instanței supreme. Imposibilitatea derogării de această prerogativă, prin apelarea la mecanismul hotărârii preliminare, este fundamentată și susținută de rațiunea reglementării și natura juridică a mecanismului de unificare jurisprudențială, care nu poate fi deturnat de la finalitatea în vederea căreia a fost instituit, respectiv aceea de a oferi dezlegări de drept de principiu, iar nu subrogarea în atribuțiile jurisdicționale ale instanței de judecată învestite cu soluționarea fondului litigiului
DECIZIA nr. 23 din 20 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284592]
-
2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 108 din 8 februarie 2023. ... ... IX. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție 59. Nu au fost identificate decizii pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție în mecanismele de unificare a practicii judiciare, ce pot prezenta relevanță cu privire la chestiunea de drept a cărei dezlegare se solicită. ... ... X. Raportul asupra chestiunii de drept 60. Judecătorii-raportori au apreciat că sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile este inadmisibilă, întrucât nu
DECIZIA nr. 6 din 5 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/279696]
-
obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... ... 63. Evaluând elementele sesizării pentru a stabili dacă se verifică îndeplinirea simultană a tuturor condițiilor care permit declanșarea mecanismului de unificare a practicii judiciare, se constată că doar patru dintre cele șase cerințe anterior enunțate sunt întrunite. ... 64. Este vorba despre condițiile de admisibilitate legate de titularul sesizării și de stadiul soluționării pricinii în care sesizarea a fost promovată, cea referitoare
DECIZIA nr. 6 din 5 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/279696]
-
mai multe înțelesuri deopotrivă de justificate. ... 101. De asemenea, nu este îndeplinită nici condiția de admisibilitate referitoare la noutatea chestiunii de drept a cărei lămurire se solicită, astfel că, și din această perspectivă, nu apare ca posibilă declanșarea mecanismului de unificare reprezentat de sesizarea instanței supreme în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile. ... 102. Această condiție este îndeplinită atunci când chestiunea de drept își are izvorul în reglementări recent intrate în vigoare, iar instanțele nu i-au dat încă o anumită interpretare
DECIZIA nr. 6 din 5 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/279696]
-
Partea I, nr. 554 din 7 iunie 2022; nr. 33 din 6 iunie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 642 din 29 iunie 2022). ... 105. A admite contrariul înseamnă a îngădui ca, în cadrul procedurii de unificare a jurisprudenței prin pronunțarea unei hotărâri prealabile, Înalta Curte de Casație și Justiție să nu se afle în situația de a se pronunța asupra unei probleme de drept în legătură cu care practica judiciară este inexistentă sau doar incipientă, deci
DECIZIA nr. 6 din 5 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/279696]
-
Or, prin aceasta s-ar ajunge la nesocotirea dispozițiilor art. 519 din Codul de procedură civilă, în partea lor privitoare la rațiunea și condițiile pronunțării unei hotărâri prealabile, atribuindu-i-se acestei proceduri o funcție specifică unui alt mecanism de unificare a jurisprudenței, respectiv recursului în interesul legii. ... 106. În ce privește prezenta sesizare, punctele de vedere teoretice exprimate de judecători în cadrul procedurii de consultare, precum și hotărârile judecătorești atașate acestora evidențiază existența unei orientări jurisprudențiale cvasiunanime, în sensul admisibilității
DECIZIA nr. 6 din 5 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/279696]
-
un alt dosar există probe privind o altă infracțiune, judecătorul învestit cu propunerea nu ar putea verifica, prin examinarea nemijlocită a probațiunii, această condiție. ... ... IV. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție 37. Din perspectiva deciziilor obligatorii, menite să asigure unificarea practicii judiciare, ori a deciziilor de speță, nu au fost identificate hotărâri judecătorești relevante prin care să fi fost analizată problema de drept ce formează obiectul prezentului recurs în interesul legii. ... ... V. Jurisprudența Curții Constituționale a României 38. Nu au
DECIZIA nr. 22 din 27 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278518]
-
constituie doar o altă modalitate de executare, fără ca acest lucru să însemne că este singura și unica posibilă modalitate de executare pe care Guvernul o poate aplica. (…)“ ... 67. În jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție, în procedurile de unificare a practicii judiciare a fost identificată o decizie care, deși dezleagă o altă problemă de drept, prin statuările cuprinse în considerentele sale, prezintă relevanță în analiza sesizării de față. Astfel, prin Decizia nr. 7 din 27 aprilie 2015, publicată în
DECIZIA nr. 4 din 29 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/280023]
-
de Casație și Justiție să nu fi statuat asupra respectivei chestiuni de drept, iar aceasta să nu facă nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... ... 70. Examinarea condițiilor în care poate fi declanșat acest mecanism de unificare a practicii judiciare pune în evidență faptul că, în cazul concret al prezentei sesizări, nu sunt îndeplinite cumulativ cerințele legale pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile. ... 71. Astfel, sunt îndeplinite primele două condiții de admisibilitate legate de titularul sesizării și de
DECIZIA nr. 9 din 19 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/280458]
-
definitivă. Drept urmare, potrivit dispozițiilor art. 634 alin. (1) pct. 1 din Codul de procedură civilă, tribunalul judecă în ultimă instanță. ... 72. Noutatea chestiunii de drept, cerință de admisibilitate distinctă, nu este îndeplinită, nefiind posibilă, prin urmare, declanșarea mecanismului de unificare reprezentat de sesizarea instanței supreme în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile. ... 73. Analiza conținutului art. 519 din Codul de procedură civilă relevă că noutatea chestiunii de drept ce face obiectul întrebării preliminare reprezintă o condiție distinctă de aceea a nepronunțării
DECIZIA nr. 9 din 19 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/280458]
-
interpretări date, opiniile jurisprudențiale diferite neputând constitui temei declanșator al mecanismului pronunțării unei hotărâri prealabile. În situația în care există un număr semnificativ de hotărâri judecătorești care să fi soluționat, uneori chiar diferit, o problemă de drept, mecanismul legal de unificare a practicii judiciare este cel cu funcție de reglare - recursul în interesul legii, iar nu procedura hotărârii prealabile. ... 77. Prin urmare, conturarea unei practici diversificate, în legătură cu chestiunea de drept ce face obiectul sesizării, determină concluzia că nu mai
DECIZIA nr. 9 din 19 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/280458]
-
că procedura pronunțării unei hotărâri prealabile nu este chemată să dea o soluție unei practici divergente deja existente, consecința, într-o atare situație, fiind aceea a inadmisibilității sesizării. ... 80. A considera altfel înseamnă a îngădui ca, în cadrul procedurii de unificare a jurisprudenței prin pronunțarea unei hotărâri prealabile, Înalta Curte de Casație și Justiție să nu se afle în situația de a se pronunța asupra unei probleme de drept în legătură cu care practica judiciară este inexistentă sau doar incipientă, deci
DECIZIA nr. 9 din 19 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/280458]
-
Or, prin aceasta s-ar ajunge la nesocotirea dispozițiilor art. 519 din Codul de procedură civilă, în partea lor privitoare la rațiunea și condițiile pronunțării unei hotărâri prealabile, atribuindu-i-se acestei proceduri o funcție specifică unui alt mecanism de unificare a jurisprudenței, respectiv recursului în interesul legii. ... 81. Prezintă relevanță, în sensul acestor concluzii, jurisprudența constantă a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, cu titlu exemplificativ: Decizia nr. 47 din 22 iunie 2020
DECIZIA nr. 9 din 19 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/280458]
-
interesul legii formulat de Curtea de Apel Cluj cu privire la aceeași problemă de drept, astfel încât nu este îndeplinită nici condiția referitoare la inexistența unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... 83. Întrucât cele două mecanisme de unificare a jurisprudenței sunt distincte juridic, fiecăruia fiindu-i caracteristice anumite condiții de admisibilitate și un rol procesual propriu, iar hotărârile judecătorești atașate, precum și punctele de vedere exprimate de curțile de apel evidențiază existența unei orientări jurisprudențiale neunitare, concretizată într-
DECIZIA nr. 9 din 19 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/280458]
-
84. De altfel, împrejurarea că, în această materie, instanțele de judecată au pronunțat soluții diferite și că există în prezent jurisprudență neunitară conform hotărârilor anexate nu justifică sesizarea pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile, ci, eventual, declanșarea unui alt mecanism de unificare a jurisprudenței, cel referitor la recursul în interesul legii care, așa cum s-a menționat deja supra, a și fost declarat. ... 85. Având în vedere neîndeplinirea cerințelor de admisibilitate anterior analizate, se apreciază că a devenit inutilă evaluarea celorlalte (dificultatea
DECIZIA nr. 9 din 19 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/280458]
-
administrativ-teritoriale și a subdiviziunilor acestora în care sunt vacante, după caz, mandatele de președinte al consiliului județean sau de primar ori în care au fost dizolvate consiliile județene sau consiliile locale; ... s) urmărește evoluția jurisprudenței electorale și formulează propuneri pentru unificarea practicii birourilor electorale; ... ș) veghează la respectarea legii privind organizarea și desfășurarea referendumurilor locale; ... t) întocmește puncte de vedere referitoare la sesizările și excepțiile privind neconstituționalitatea unor legi sau ordonanțe, inițiate de către Autoritatea Electorală Permanentă; ... ț) întocmește răspunsurile și
REGULAMENT din 18 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/280147]
-
din Constituția României, republicată, privind principiile de bază ale administrației publice din unitățile administrativ-teritoriale. ... ... V. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție 30. Nu au fost identificate decizii relevante pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție în mecanismele de unificare a practicii judiciare, cu privire la problema de drept ce face obiectul prezentului recurs în interesul legii. ... ... VI. Opinia procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție 31. Procurorul general al Parchetului de pe lângă
DECIZIA nr. 1 din 19 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/280541]
-
drept a primit o dezlegare, chiar neunitară, din partea instanțelor, printr-un număr semnificativ de hotărâri judecătorești. Orientările jurisprudențiale diferite nu pot constitui temei declanșator al mecanismului pronunțării unei hotărâri prealabile, menit să preîntâmpine practica neunitară, ci antrenează mecanismul de unificare al recursului în interesul legii cu funcția de reglare a divergențelor deja existente. ... 62. Pornind de la aceste repere de interpretare, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a decis în jurisprudența sa anterioară
DECIZIA nr. 3 din 29 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/279073]