7,316 matches
-
ruină, a unui hipodrom... S-au realizat imitații de stânci și de grote. Iată, într-una din acestea se află un micuț spațiu din ceea ce s-a dorit a fi o grădină zoologică. Nu știu dacă mai sunt lei sau urși în ea..., dar putem verifica... - A, nu, nu! Nu doresc... Continuă! Ai o memorie de elefant și povestești așa de frumos, încât m-ai fermecat. Nu glumesc! adăugă ea, imediat ce observă stinghereala instalată pe chipul lui Eugen. - Ei bine, parcul
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (8) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1576 din 25 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369827_a_371156]
-
cu v. iran. hvar, astrul zilei (hv>f că în cafea); de acolo și farul ce luminează.Un cuvânt indo-european pentru „șoarece“ este *mus, în domeniul estic muš (slavă, iraniană, indiană). Noi îl comparăm cu i.e. * ... IX. LUP.OAIE.PISICĂ.URS., de Ion Cârstoiu, publicat în Ediția nr. 2006 din 28 iunie 2016. LUP. Acest animal la chinezi se numește lang. Îl comparăm cu lângă „soare“ în xhosa (Africa de Sud)! Și jap. okami seamănă cu kam/kham „soare“ în țig. și nagameză
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
căreia au găsit picturile, ceea ce lor li s-a părut a fi arta rupestră”, a explicat Lascu. Potrivit sursei citate, picturile sunt negre și reprezintă animale, printre care un bizon, un cal, posibil o felină, unul sau două capete de urs și doi rinoceri. S-a găsit, de asemenea, o gravură reprezentând un tors de femeie, probabil un simbol. “Pe sol, se aflau oase de urs. O parte a picturilor a fost distrusă de apă, iar o alta de urșii care
MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369413_a_370742]
-
animale, printre care un bizon, un cal, posibil o felină, unul sau două capete de urs și doi rinoceri. S-a găsit, de asemenea, o gravură reprezentând un tors de femeie, probabil un simbol. “Pe sol, se aflau oase de urs. O parte a picturilor a fost distrusă de apă, iar o alta de urșii care au stat în peșteră și se vede că au zgâriat și au lustruit pereții”, a spus speologul. (Eveniment 09.12.20) La fel de importantă, vom vedea
MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369413_a_370742]
-
de urs și doi rinoceri. S-a găsit, de asemenea, o gravură reprezentând un tors de femeie, probabil un simbol. “Pe sol, se aflau oase de urs. O parte a picturilor a fost distrusă de apă, iar o alta de urșii care au stat în peșteră și se vede că au zgâriat și au lustruit pereții”, a spus speologul. (Eveniment 09.12.20) La fel de importantă, vom vedea din ce cauză, pentru abordarea ulterioară și dezvoltarea temei propuse, este și prezența unor
MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369413_a_370742]
-
Clottes, unul din cei mai cunoscuți specialiști în artă de peșteră din lume, echipă din care a mai făcut parte Bernard Gely, și el specialist în arta de peșteră, speologii Marcel Meyssonnier și Valerie Plichon, Michel Philippe - paleontolog specializat pe ursul de peșteră, respectiv Françoise Prudhomme, specialist în preistorie generală. În urma analizelor, experții au confirmat autenticitatea picturilor și a gravurii. „După factura acestora, picturile pot fi încadrate ca aparținând unei perioade vechi a artei parietale, Gravettian sau Aurignacian” (între 23.000
MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369413_a_370742]
-
din argilă, piatră, os sau fildeș cu o semnificație și funcție magică. În paleoliticul superior se remarcă pictura și gravura rupestră (sudul Franței, nordul, estul și sudul peninsulei Iberice, regiunea Saharei, munții Tassili). Sunt redate figuri de animale în mișcare (urs, bizon, cal, cerb, țap de munte) combinate cu motive geometrice. Rar apar figuri umane; mai rar apar păsări, iar plante deloc. Arta paleoliticului superior avea o funcție preponderent magică - La Ferrasse, Niaux, Lascaux (Franța), Altamira (Spania) ș.a. Prin urmare, se
MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369413_a_370742]
-
-i ridică nici o problemă. Spre deosebire de prezent când în peștera Coliboiaia, spre exemplu, nu se poate ajunge decât prin traversarea unui curs de apă subteran, imposibil de făcut fără echipamente adecvate. Numai că pereții cavernei pictate poartă urme de gheare ale urșilor de peșteră, o specie dispărută din fauna arealului cu mii de ani în urmă (aprox 30.000). Prin urmare, se poate concluziona că, probabil în perioada marilor frământări tectonice datorate marelui dezgheț petrecut cam între 20.000 și 10.000
MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369413_a_370742]
-
se poate lesne detașa, atunci când își simte habitatul amenințat de contaminare și pune un mare semn de întrebare pe numele lor. Ce naiba știu să facă niște băsescu/ udrea/ gabriela f/ un măr otrăvit ioh-na-mi-s mușcat de p-ixeli/ alinuță întovărășită de urșii lui șova” decât “să sperie copiii încât să se-toarcă în găutăciunea de-/ nceput/ cam asta fiind”?! (“face parte din nextul urban și categoric”). Într-o astfel de lume între rădăcini și aripi, coboară poetul, adică “totuși, eu” și se
“ALTĂ TRĂSNAIE” DE GENIU de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1734 din 30 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369515_a_370844]
-
ori, mai ales, romanul (Ora 6, 1960; Anii tineri, 1961; Un vals pentru Maricica, 1963; Orașul cu o mie de blesteme, 1965; Nu trageți în caii de lemn, 1967; Durerile altora, 1969; Drumul spinos al întoarcerii, 1971; Navetiștii, 1974; Patima urșilor albi, 1975; Suplinitorii, 1982; Bufnița albă, 1992; Evanghelia după Satan, 1993 etc.). În legătură cu foarte interesantul volum al lui Nicolae Țic, Doi oameni răi (Deva, Editura Călăuza V. B. - ISBN 978-606-517-064-3 -, 2016, titlul cărții, după ccum se observă cu ușurință, fiind
POETUL MIRON ŢIC ŞI PROZATORUL NICOLAE ŢIC de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370606_a_371935]
-
transformărilor socialist-colhoznice“ și „agricultor fruntaș pe raion“. Se poate spune că Bujdea este „un țigan integrat colectivității sătești, cinstit, muncitor“. Onomasticul valah, Gavrea - ține loc în schița lui N. Țic și de prenume, și de nume - și trimite la gavră „urs“, ori la gavrilă, „urs mare“, cu trans-semantizare / simbolizare și în „jucător de urs“, „ursar“ etc. Eroii nic-țic-uani, Ilarion Bujdea și Gavrea, se cunoșteau bine din copilărie: Se știu mai demult, de când aveau doisprezece ani; pe atunci, Ilarion umbla cu șatra
POETUL MIRON ŢIC ŞI PROZATORUL NICOLAE ŢIC de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370606_a_371935]
-
fruntaș pe raion“. Se poate spune că Bujdea este „un țigan integrat colectivității sătești, cinstit, muncitor“. Onomasticul valah, Gavrea - ține loc în schița lui N. Țic și de prenume, și de nume - și trimite la gavră „urs“, ori la gavrilă, „urs mare“, cu trans-semantizare / simbolizare și în „jucător de urs“, „ursar“ etc. Eroii nic-țic-uani, Ilarion Bujdea și Gavrea, se cunoșteau bine din copilărie: Se știu mai demult, de când aveau doisprezece ani; pe atunci, Ilarion umbla cu șatra din sat în sat
POETUL MIRON ŢIC ŞI PROZATORUL NICOLAE ŢIC de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370606_a_371935]
-
un țigan integrat colectivității sătești, cinstit, muncitor“. Onomasticul valah, Gavrea - ține loc în schița lui N. Țic și de prenume, și de nume - și trimite la gavră „urs“, ori la gavrilă, „urs mare“, cu trans-semantizare / simbolizare și în „jucător de urs“, „ursar“ etc. Eroii nic-țic-uani, Ilarion Bujdea și Gavrea, se cunoșteau bine din copilărie: Se știu mai demult, de când aveau doisprezece ani; pe atunci, Ilarion umbla cu șatra din sat în sat, iar Gavrea alerga cu limba scoasă să găsească un
POETUL MIRON ŢIC ŞI PROZATORUL NICOLAE ŢIC de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370606_a_371935]
-
respectul și mi-ai insuflat dragostea de neam și de glie străbună! Pe coasta ta, m-am simțit liber ca pasărea cerului și am hălăduit prin râpele tale, fugind mâncând pământul, atunci când vreun porc mistreț, apărea te miri de unde, sau ursul morocănos se ițea de după o tufă de jnepene, nemulțumit că-i stricam somnul de amiază. Așa eram eu la vârsta copilăriei, cu părul blond, destul de lung, ca surorile mele, Ilinca și Maria, să mi-l împletească, cu ochii schimbători; verzi
FIUL PĂMÂNTULUI- CONTINUARE. de ARON SANDRU în ediţia nr. 2220 din 28 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370742_a_372071]
-
am făcut stânga-mprejur și ne-am urcat în mașina neagră părăsind cu regret acel corn al abundenței trufandalistice! Am revenit de la fermă spre oraș cu învățăminte, atât eu, cât și Tovul Șef. Eu cu zicala „Să nu vinzi pielea ursului din pădure”, iar Tovul Șeful... că nu orice vizită anunțată din timp este benefică. Am înțeles amândoi că de vină fusese telefonul dat de Domnia Sa prin care își anunțase vizita la obiectiv! Si astfel a realizat cred, ce înseamnă „Vine
BANCA AMINTIRILOR (1) – PUNGA CU ARDEI de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1334 din 26 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368189_a_369518]
-
Versuri > Frumusete > DATINI Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1823 din 28 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului DATINI Un vuiet satul străbate: Anul Nou la ușă bate! Clopoțeii sună-n geamuri, Flori sticloase-mbracă ramuri. Vin căiuții cu fanfara, Urșilor cântă vioara, Un mascat urât, cu plete, Sperie băieți și fete. Lemnele trosnesc în sobe, Se-aud fluiere și tobe, Plugușoarele răsună, Satu-i plin de voie bună! Să deschidem poarta mare, Chiar de-i vânt și e ninsoare, Să lăsăm
DATINI de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1823 din 28 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368259_a_369588]
-
din București: Mama, „Pelicanul”, de August Strindberg, regia Cătălina Buzoianu (1995). La Teatrul „Act” din București: Doamna Bruscon, „Creatorul de teatru”, de Thomas Bernard, regia Alexandru Dabija (2007). La Club „La Scena”: rol în „Top Dogs/ Șomeri de lux”, de Urs Widmer, regia Theo Herghelegiu (2004). La Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra) din București: Charlotte, „Noile suferințe ale tânărului W”, de Ulrich Plentzdorf, regia Olimpia Arghir (1973); Brenda, „Ferma”, de David Storey, regia Sanda Manu (1975); Gertrude, „Hamlet”, de W. Shakespeare, regia
VALERIA SECIU. O MITOLOGIE INTIMĂ, DEPARTE DE SINGURĂTATE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362721_a_364050]
-
nici în parcul din spatele Bibliotecii, situația nu este mai roz. Dacă încerci să savurezi peisajul, sigur vor veni la tine câțiva homeless, să te deranjeze. Iar muntele de la poalele orașului nu mai poate fi loc sigur de drumeție. Întâlnirea cu ursul este iminentă. Până sus, în vârf, puțini se mai încumetă să facă traseul pe jos, cu picioarele. În urmă cu un sfert de secol era însă ceva obișnuit pentru locuitori. O pereche de bătrâni mi-au povestit odată, în urmă
“CRĂCIUN AL COPIILOR STRĂZII” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1821 din 26 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370118_a_371447]
-
Ești viu? Mergi la treabă. Poți lua și o roabă. Rob cu rob să ne unim, spune un angel din exil. Raiul seamănă c-un stup, cunoscut, dragă, te pup, o sticlă tot mai destup, apoi fiecare spune - salutare! Strugurii ursului cresc peste tot, poți face sirop, poți scoate un dop, gâl-gâl, un whisky tare, vai, rai în degradare, a vrut și Domnul o reformă și s-a trezit cu filme porno. Păi, treabă e asta? Basta! BORIS MARIAN. Referință Bibliografică
NU VREAU SOCLU, NU VREAU CIOCLU, de BORIS MEHR în ediţia nr. 1253 din 06 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370225_a_371554]
-
că m-am încălzit pe terasă. Dacă va fi și sus cald și dogorește soarele, parcă aș face o plajă. - Numai că nu ai costumul la tine. - Cine știe? Fac nud, care-i problema? Cum turiștii nu au întâlnit niciun urs pe munte, se vor aduna în jurul meu imediat, spuse ea râzând în hohote. Cei doi tineri și-au luat bagajele și au început să coboare spre stația de telescaun. Nu prea era aglomerat, majoritatea urcau muntele pe propriile picioare. Doar
CAP. XII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353427_a_354756]
-
vreau să apar la bal cu ele. Câte nepoate ai tu? se alintă ea pe lângă bunică tot sărutând-o pe obraz. - Bine, lingușitoare șmecheră ce ești. Stai puțin că-l vezi și pe fratele tău cum dă târcoale acum ca ursul la stupul cu miere. Vrea și el bani desigur. - De unde să avem noi niște studenți pârliți bani, bunico? Doar din burse? Știi cum este și apoi nici de ciorapi nu-ți mai rămân, dar de un fard, un parfum, sau
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1168 din 13 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353451_a_354780]
-
Acasa > Poezie > Familie > URSUL PĂCĂLIT DIN NOU (POEZIE PENTRU COPII) Autor: Mihaela Alexandra Rașcu Publicat în: Ediția nr. 1379 din 10 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Plânge ursul supărat Și de foame măcinat: -Mor, mor, mor și vai, vai, vai, În pădure nu-i
URSUL PĂCĂLIT DIN NOU (POEZIE PENTRU COPII) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1379 din 10 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352816_a_354145]
-
Acasa > Poezie > Familie > URSUL PĂCĂLIT DIN NOU (POEZIE PENTRU COPII) Autor: Mihaela Alexandra Rașcu Publicat în: Ediția nr. 1379 din 10 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Plânge ursul supărat Și de foame măcinat: -Mor, mor, mor și vai, vai, vai, În pădure nu-i mai trai, Murele mi le-am mâncat, Zmeurica s-a uscat, Pân-la iarnă ce mă fac Fără fructele ce-mi plac? - Hei, cumetre, vino
URSUL PĂCĂLIT DIN NOU (POEZIE PENTRU COPII) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1379 din 10 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352816_a_354145]
-
-N-am încredere în tine, Fără coadă sunt, vezi bine, Și numai din cauza ta, Ia, pleacă din calea mea! - Bine, bine, cum poftești, Stai apoi, de flămânzești, Mierea am s-o ling eu toată, Tu n-ai să guști niciodată! Prinde ursul a gândi „Oare tot șireat-o fi Vulpea, sau rău i-o părea Ce-a făcut cu coada mea?” Pân-la urmă, hotărăște S-o asculte și pornește Către locul plin de miere, Ce-i va oferi plăcere. Ce aromă minunată Îi
URSUL PĂCĂLIT DIN NOU (POEZIE PENTRU COPII) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1379 din 10 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352816_a_354145]
-
cu coada mea?” Pân-la urmă, hotărăște S-o asculte și pornește Către locul plin de miere, Ce-i va oferi plăcere. Ce aromă minunată Îi umple nările-ndată! Prinde stupul să-l coboare Când, iată, un roi apare Bâzâind periculos. Ursul nostru nu-i fricos! Dă să scape, dând din labe, Șansele sunt, însă, slabe. Îl înțeapă toate-odată Drept prin blana minunată Și-l gonesc din luminiș, Chiar când vulpea, pe furiș, Stupul, hoață, a-nfășcat Și-n pădure a plecat, Să
URSUL PĂCĂLIT DIN NOU (POEZIE PENTRU COPII) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1379 din 10 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352816_a_354145]