4,335 matches
-
sperat că automat se va obține semnarea armistițiului, revenirea la regimul politic și statutul interbelic al România Mari și cu granițele sale de atunci. Până la semnarea armistițiului, ca și după, românii au cunoscut impactul trupelor sovietice, care și-au impus valențele de ocupante și nu de trupe aliate, retrăind aidoma experiențele precedentelor 12 invazii rusești. Constituirea unui guvern, având ca bază partidele componente ale Blocului Național Democrat, a fost rezultatul reflexului acțiunilor politico-diplomatice ale înțelegerii dintre Aliați, care și-au împărțit
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Evoluția metodelor de învățare condiții determinante / 137 5.1.2. Alegerea strategiilor fond pentru aplicarea metodelor / 139 5.2. Prioritatea metodelor de învățare constructivistă / 142 5.2.1. Metode în construirea cunoașterii științifice / 144 5.2.2. Metode clasice cu valențe constructiviste / 152 5.2.3. Metode care utilizează constructivist condițiile externe și interne ale învățării / 156 Capitolul 6. Conceperea activităților educative: paradigma proiectării flexibile, constructiviste versus paradigma designului instrucțional / 159 6.1. De la planificarea clasică, la design instrucțional și apoi
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
vieții sociale complexe calea spre libertate. Desigur că trebuie atunci schimbată și mentalitatea după care se poate realiza obținerea libertății doar prin educația formală, instituționalizată, printr-o metodologie clasică, ci mai ales prin acțiunea pedagogică corelată a tuturor influențelor cu valențe educative, nonformale și informale. De unde nevoia de schimbare și în conceperea formării inițiale și continue a educatorului însuși, așa cum se conturează a fi o cerință prioritară actuală (Soëtard, 2001, pp. 109-111), pentru a crea situații, oportunități diversificate în care să
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
la alte mijloace sau acțiuni de afirmare. • Utilizarea comunicării cu alte persoane de încredere, ca destăinuire, solicitarea unui sfat, confruntarea cu altă opinie și interpretare, formularea de explicații pentru înțelegere, verificare a autoaprecierii făcute sau recursul la consilierea psihopedagogică. Folosirea valențelor diferitelor exemple, portrete/postere ale unor personalități, modele umane reale sau ideale de reușită sau eșec în autoformare, autoinstruire, autocunoaștere, autostimulare, pentru Categorii Metode și procedee Metode propriu-zise pentru autoeducație autocorectare sau schimbare a metodelor de autoinfluențare a conduitei, a
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
voinței, a caracterului, a trăirilor, a trebuințelor, ca mod de echilibrare psihică (stăpânire a durerii, înțelegere, autoliniștire înțeleaptă) în situații dificile, dramatice, dar găsind mijloace de compensare, comutare a interesului sau a nivelului de acțiune. Metode de educație propriu-zisă, cu valențe în autoeducație Educația intelectuală • Studiul individual • Metodele de explorare • Metodele de comunicare • Metodele de reflecție personală • Metodele interogative • ReCategorii Metode și procedee Metode de educație propriu-zisă, cu valențe în autoeducație zolvarea de probleme • Tehnicile de lectură • Observarea independentă • Simularea • Experiența
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
a interesului sau a nivelului de acțiune. Metode de educație propriu-zisă, cu valențe în autoeducație Educația intelectuală • Studiul individual • Metodele de explorare • Metodele de comunicare • Metodele de reflecție personală • Metodele interogative • ReCategorii Metode și procedee Metode de educație propriu-zisă, cu valențe în autoeducație zolvarea de probleme • Tehnicile de lectură • Observarea independentă • Simularea • Experiența cognitivă • Exercițiul • Proiectul • Tehnicile de creativitate • Tehnicile de prelucrare și structurare mentală • Reflecția Educația morală • Explicația • Tehnici de convingere • Convorbirea • Dezbaterea • Demonstrația • Simularea • Exercițiul moral • Jocul • Exemplul • Sugestia
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
superioare ale procesărilor mentale (în rezolvarea de probleme și situații, reflecții personale în luarea de decizii), • Metode de construire a înțelegerii și învățării la nivel creativ. ► Metode clasice (de comunicare, de explorare, de acțiune, de raționalizare, apud I. Cerghit) cu valențe constructiviste. ► Metode, procedee care valorifică constructivist condițiile externe (sociale) și interne (metacognitive) ale cunoașterii și învățării științifice: • Metode pentru învățarea situațională, • Metode pentru învățarea prin comunicare, • Metode prin colaborare și cooperare, • Metode pentru învățarea ancorată, • Metode metacognitive. 5.2.1
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
finală a datelor, evitarea problemelor-conflict și a erorilor, limitarea la manual. utilizarea instrumentelor de organizare mentală euristică, interpretările variate, formularea de întrebări și ipoteze, efectuarea de structurări și restructurări, reflecția personală, cooperarea în grup. 5.2.2. Metode clasice cu valențe constructiviste În activitățile concrete de centrare pe învățarea educatului, dar și pe scopuri și obiective specifice (nu operaționale), metodele, ca elemente de bază ale strategiilor, devin eficiente dacă sunt selectate și utilizate în sistem, căci practic ele acționează complementar sau
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
alternanță în rezolvarea situațiilor, mai ales problematizate, ca în cazul formării capacităților, competențelor, atitudinilor. Ceea ce presupune o bună cunoaștere și respectare a caracteristicilor de bază ale fiecăreia în parte, tocmai pentru a găsi cele mai potrivite combinații, a utiliza intensiv valențele formative ale fiecăreia la momentul oportun, a găsi și a alterna procedeele cele mai eficiente. Astfel este mai util să îmbinăm esența fiecărei metode implicate în construcția învățării cu posibilitățile efective de practicare aici, prin intermediul procedeelor, rezultând atunci și variate
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
învățare sau sugestii de ordonare în raport cu formele, etapele învățării. Atunci propunem o prezentare a unora dintre principalele metode clasice, care permit mutarea accentului pe procesele implicate, pentru formarea respectivelor competențe. Ele îl activizează efectiv pe educat și pot primi așadar valențe constructiviste (Joița, 2003, pp. 189-199), în noul context al reconceperii proiectării activităților, de pe poziția educatorului practician. El are noi roluri în activitatea centrată pe educat, căci au fost verificate, atât prin experiment direct, cât și prin acțiuni de formare continuă
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
189-199), în noul context al reconceperii proiectării activităților, de pe poziția educatorului practician. El are noi roluri în activitatea centrată pe educat, căci au fost verificate, atât prin experiment direct, cât și prin acțiuni de formare continuă a educatorilor. Tabel 13: Valențe constructiviste ale metodelor clasice Metode clasice. Condiții de eficiență Procedee de sprijinire a construcției învățării. Situații posibile conturate Conversația • Vehiculează informația prin dialog. • Activizează experiența de învățare prin întrebări. Permite introducerea în cunoaștere, clarificare, sintetizare, consolidare, sistematizare, verificare. Întrebările: conform
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
educatorului-lider formal, în administrarea realizării curriculumului în clasă, dar și creează un nou tip de relații, pentru colaborare, comunicare, nou stil de activitate instructivă. Alți cercetători (Danzing et al, 2006, pp. 3-10) îi acordă acestui model LCL încă și alte valențe, pe fondul noilor paradigme ale instruirii în clasă și ca prilej pentru dezvoltarea profesională a educatorilor prin: aplicarea democrației, creșterea responsabilității, promovarea eficienței organizaționale, apropierea de standarde, instaurarea unui climat favorabil, conturarea de așteptări pentru noile roluri ale educației, afirmarea
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
aspect major al naratologiei din perioada ei structuralistă, tipologică și categorizantă reprezentat de relația problematică între teorie și aplicațiile ei. Naratologia clasică oferă instrumente de analiză teoretică pentru manifestările narative, se vrea o știință aplicată, vizează ce-ul narațiunii și valențele ei semiotice, dar se lovește de limitele propriilor bariere teoretice. Aceste bariere au început să fie însă reconsiderate. Aparatul conceptual narativ instituit de Gerard Genette în Discourse du recit care distinge între ordine, durată, frecvență,prolepsă, analepsă, metalepsă și focalizare
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
perspectiva din care sunt studiate, ca fenomene semiotice, materiale/tehnologice sau culturale. Abordarea semiotică este atentă la coduri și canale senzoriale și distinge familii media verbale, vizuale și auditive care corespund literaturii, picturii și muzicii, dar se extind și dincolo de valențele estetice, pentru că de exemplu, limbajul poate avea utilizări literare, dar și non-literare, imaginile pot fi artistice, dar și utilitare. Abordarea materialității sau tehnologiilor mediale distinge suporturile materiale brute, neprelucrate cum ar fi argila pentru arta ceramică, piatra pentru sculptură, corpul
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
aspect major al naratologiei din perioada ei structuralistă, tipologică și categorizantă reprezentat de relația problematică între teorie și aplicațiile ei. Naratologia clasică oferă instrumente de analiză teoretică pentru manifestările narative, se vrea o știință aplicată, vizează ce-ul narațiunii și valențele ei semiotice, dar se lovește de limitele propriilor bariere teoretice. Aceste bariere au început să fie însă reconsiderate. Aparatul conceptual narativ instituit de Gerard Genette în Discourse du recit care distinge între ordine, durată, frecvență,prolepsă, analepsă, metalepsă și focalizare
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
perspectiva din care sunt studiate, ca fenomene semiotice, materiale/tehnologice sau culturale. Abordarea semiotică este atentă la coduri și canale senzoriale și distinge familii media verbale, vizuale și auditive care corespund literaturii, picturii și muzicii, dar se extind și dincolo de valențele estetice, pentru că de exemplu, limbajul poate avea utilizări literare, dar și non-literare, imaginile pot fi artistice, dar și utilitare. Abordarea materialității sau tehnologiilor mediale distinge suporturile materiale brute, neprelucrate cum ar fi argila pentru arta ceramică, piatra pentru sculptură, corpul
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
se poate realiza o eficientă adaptare în funcție de conținuturile abordate și specificitatea colectivului de elevi cu care se lucrează. Puncte forte: au ca temei științific viziunea psihologică modernă despre gândire, conform căreia structurile cognitive se construiesc prin acțiune și interiorizare; au valențe formative mai puternice decât metodologia tradițională; deplasează accentul de la activitatea individuală de învățare la activitatea de grup, interactivă, în care se promovează nu competiția și ierarhizarea, ci colaborarea constructivă - extrem de fertilă pentru gândirea divergentă, creativă și productivă; produc modificări pozitive
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
unui opțional curricular, asigurându-se astfel atât cadrul legal, cât și ancorarea într-un plan concret al unei discipline de studiu pentru care elevii optează liber și în care se implică cu întreaga lor personalitate. Îndemânare și creativitate - opțional cu valențe creative În cadrul reformei învățământului românesc, viziunea asupra procesului educativ s-a schimbat. Astfel, alături de cunoștințe, sunt incluse în conținuturile învățământului și ale educației, capacitățile și atitudinile vizate prin experiențele de învățare planificate în școală, în acord cu cerințele societății actuale
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
aspect major al naratologiei din perioada ei structuralistă, tipologică și categorizantă reprezentat de relația problematică între teorie și aplicațiile ei. Naratologia clasică oferă instrumente de analiză teoretică pentru manifestările narative, se vrea o știință aplicată, vizează ce-ul narațiunii și valențele ei semiotice, dar se lovește de limitele propriilor bariere teoretice. Aceste bariere au început să fie însă reconsiderate. Aparatul conceptual narativ instituit de Gerard Genette în Discourse du recit care distinge între ordine, durată, frecvență,prolepsă, analepsă, metalepsă și focalizare
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
perspectiva din care sunt studiate, ca fenomene semiotice, materiale/tehnologice sau culturale. Abordarea semiotică este atentă la coduri și canale senzoriale și distinge familii media verbale, vizuale și auditive care corespund literaturii, picturii și muzicii, dar se extind și dincolo de valențele estetice, pentru că de exemplu, limbajul poate avea utilizări literare, dar și non-literare, imaginile pot fi artistice, dar și utilitare. Abordarea materialității sau tehnologiilor mediale distinge suporturile materiale brute, neprelucrate cum ar fi argila pentru arta ceramică, piatra pentru sculptură, corpul
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
de clasificare a teoriilor globalizării (poate mai facilă) în funcție de consecințele pe care le antrenează. Trei sunt chipurile sau efectele recunoscute în prezent de majoritatea teoreticienilor globalizării: omogenizare, indigenizare și hibridizare. Fiecare din cele trei are trăsături urâte sau plăcute (adică valențe pozitive sau negative), în funcție de unghiul din care le privim: beneficiari sau perdanți. Pozițiile pot varia de la "nimeni nu câștigă, toată lumea pierde", la "toată lumea câștigă cu timpul, nimeni nu pierde" dar pot îmbina în același timp diversele versiuni intermediare. Probabil versiunile
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
o primă vedere, ne interesează mai puțin acum, datorită faptului că ele vin, pe de o parte, din conceptualizarea variată a sistemelor de referință în raport cu care e utilizat termenul. Ceea ce o să căutăm în primul rând în următoarele două capitole sunt valențele analitice ale conceptului. Cu alte cuvinte, o să încercăm să ne concentrăm în special asupra conținutului noțiunii de identitate și a capacității sale explicative, nu și asupra asocierilor sale contextuale. Asta înseamnă că o să eludăm diferențele date de asocierea termenului cu
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
întâlnit-o, și credem că poate atrage toate criticile pe care teoriile la care ne-am referit mai sus și le-au atras nu întotdeauna complet justificat. Conceptul central este cel de identitate grupală de bază (basic group identity). Toate valențele de tip cognitivist identificate la Shils, Geertz sau van den Berghe sunt absente aici. Identitatea grupală de bază există undeva, în cultura noastră 29: "Trecutul cultural al grupului îl înzestrează automat (pe noul născut, n.n.), printre altele, cu naționalitate sau
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
prin domeniul sau ramura științelor socialului în care au apărut. Acest fapt ne-a permis să încercăm să ne distanțăm de teoriile particulare și să căutăm, în toate, axele paradigmatice implicite sau explicite. O altă deschidere ar fi faptul că valențele expresiei nu sunt încărcate nici afectiv sau emoțional, nici ideologic, ceea ce înseamnă că biasurile teoretice sau empirice pot fi diminuate sau pot fi mai ușor identificate. În fine, un al treilea element ar fi faptul că, prin modul în care
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
a lungul întregii vieți. Calea de obținere a unei bune condiții fizice nu are nici o scurtătură. Singura valabilă rămâne cea a exercițiilor fizice corelată cu o alimentație echilibrată și un sistem eficient de refacere. Gimnastica aerobică reprezintă un mijloc cu valențe multiple asupra organismului și o formă eficientă de optimizare a lecțiilor cu scop didactic. Activitatea aerobică, prin mijloacele și metodele aplicate, are rezultate deosebite pedagogice, biologice, psihice și sociale. Tinerețe, sănătate, frumusețe sunt însușiri pe care ni le dorim fiecare
Gimnastica aerobica – strategii pentru optimizarea fitnessului by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1148_a_1881]