2,308 matches
-
de spontaneitatea și intensitatea sentimentului; - simbolul și metafora predomină; evident alături de alte tehnici artistice, tropi, procedee stilistice etc.; - teme lirice majore: iubirea, moartea, natura, etc.;tematica: 1. lirică filozofică, profetică, gnostică, gnomică, apocaliptică, etc.; 2. lirică satirică, antirăzboinică, patriotică, a vanității, a plăcerii etc.; - cele mai multe cuvinte sunt folosite în /cu sens figurat; (!!) unele au încărcătură simbolică și acceptă mai multe interpretări: cuvânt Ț cheie sau cuvânt Ț simbol;propozițiile, frazele au un conținut semantic neașteptat, irealizabil în afara versului; (!!) de aici Ț
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
spiritului ei", în plan mai mult simbolic: "pe de o parte, Ortodoxia este această valoare națională, căci în jurul ei, ca în jurul unui periost, s-a agregat poporul român; pe de altă parte, e această valoare morală, care ne-a corectat vanitatea ciocoiească"4. De aceea, Ortodoxia are o dublă valență: una istorică și o alta ca "formulă și datină morală ca să ne izbăvească de ciocoism". Exemplul Ortodoxiei "Gândirii" concepută plenar ca religie și istorie, dar și ca filosofie morală, era adânc
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
planuri: 1. necesitatea unei religii puternice, mai ales în cazul unei firi mai puțin religioase, căci "un suflet religios are mai puțin nevoie de religie formală"; 2. necesitatea unei religii transcendentaliste care să rupă ființa umană de lumea și de vanitățile ei, canalizând energiile și spre alte dimensiuni. Prin urmare, Ortodoxia percepută ca religie, dar și ca o doctrină morală și filosofică, "formula predestinată, menită să ne salveze", constituie "o idee de viitor". Diagnosticul pus Ortodoxiei de strălucitul filosof Vasile Băncilă
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
așa cum judecă de prost-gust schimbarea indiscretă a portului și a manierelor exterioare. Printre oamenii de acest fel se vor întîlni, cred, cititorii cei mai potriviți ai acestui volum. Oamenii cari n-au spiritul nervos imitator, nici înjosit de apetituri și vanități particulare se țin, în chip firesc, departe de grosolăniile modelor intelectuale sau politico-sociale. Singură atenția acestor oameni mă interesează și mi-a călăuzit scrisul". Cu o ironie în umbra sarcasmului sînt ruinate visele războinice și militarizante care i-au animat
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
celelalte, Dante nu-l elimină pe Homer, Dostoievski pe Shakespeare etc. Adevăr neglijat de mulți dintre tinerii aspiranți la gloria literară, pentru care tot ce nu-i contemporan cu ei, nu-i "comis" azi diminuează este deja depășit. Contează doar vanitatea, închipuitul "progres" asigurat de cît este de recent opul. O răsturnare care și-ar putea avea rădăcinile în confuzia dintre specificitățile științei și cele ale artei. În știință, o descoperire, o invenție, o nouă teorie, în 10, 20 de ani
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
spus, o proletarizare spirituală a aderenților săi. Într-o asemenea organizare, aderenții nu-i pot fi utili șefului decît dacă i se supun orbește, adică dacă sînt, ca în America, înregimentați într-o mașinărie care nu e perturbată nici de vanitățile notabilităților, nici de pretențiile la originalitate ale unor indivizi. Alegerea lui Lincoln a fost posibilă tocmai pentru că organizarea partidului său avea acest caracter. Același fenomen s-a produs, după cum am văzut, cu sistemul caucus în cazul lui Gladstone. Este prețul
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
a detașării în toate sensurile cuvîntului. "Forța" unei "personalități" politice derivă în primul rînd din aceste calități" (M.W.). Marele dușman care-l pîndește constant pe politician, în toate clipele sale, pe cît de banal pe atît de primejdios, este vanitatea - care poate îngropa devotamentul pentru o cauză, obturează detașarea, mai ales față de propria persoană. Voi da un citat mai larg și ilustrativ, inclusiv pentru actualul politician român: "Vanitatea este o trăsătură de caracter foarte răspîndită, și probabil că nimeni nu
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
toate clipele sale, pe cît de banal pe atît de primejdios, este vanitatea - care poate îngropa devotamentul pentru o cauză, obturează detașarea, mai ales față de propria persoană. Voi da un citat mai larg și ilustrativ, inclusiv pentru actualul politician român: "Vanitatea este o trăsătură de caracter foarte răspîndită, și probabil că nimeni nu e scutit de ea. În cercurile academice, în cercurile savanților, este chiar una profesională. Dar în cazul savanților, oricît de antipatic s-ar manifesta, ea este relativ inofensivă
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
cauza și devine o chestiune de amor propriu, în loc să fie pusă exclusiv în slujba unei "cauze". Căci, pînă la urmă, există doar două tipuri de păcate capitale în politică: absența unei cauze și - adesea, dar nu întotdeauna simultan - lipsa responsabilității. Vanitatea, nevoia de a ieși în față, îl împinge pe politician să comită unul din aceste păcate sau pe amîndouă. Fiind nevoit să conteze mai ales pe "influența" pe care o exercită, demagogul este cel mai expus primejdiei de a deveni
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Căci, cu toate că, sau mai degrabă tocmai pentru că puterea este un instrument indispensabil în politică, iar dorința de putere, una din forțele motrice ale politicii, nu există degradare mai periculoasă a forței politice decît fanfaronada unor parveniți ajunși la putere, decît vanitatea narcisistă a celor copleșiți de sentimentul puterii și decît, în genere, orice cult al puterii în sine. Simplul "politician al puterii", cum îl numește și la noi un cult practicat cu fervoare, poate avea o mare influență, dar influența lui
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
ca un cîine turbat pe cei care te incomodează, cu ,,atac psihotronic” ? - Cine crezi că ești tu ,,mare preot” , mare ,,păstor de suflete”, (care ai mai dat și cu subsemnatul pe la ,,mănăstirea secu” ), mare ,,păstor de suflete” care plin de vanitate și orgoliu spui niște texte pe care nici tu nu le înțelegi, te crezi mare ,,slujitor” , dar nu te interersează să faci ceva concret pentru înălțarea în spirit a oamenilor ? - Cine crezi că ești tu cel care toată viața ai
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
documente false? Le fabrică și le publică. Si-a satisfăcut patima. Vrea să se ilustreze ca istoric? Nu rezistă de-a minți o Tară întreaga asupra evenimentelor ei. Inventează un document din “luna caldă a lui Iulie”. Si-a satisfăcut vanitatea!”. Phaedrus va face din fabulă un gen literar poetic, fiind luat ca model Jean de La Fontaine, în unele dintre cele mai cunsocute fabule: Vulpea și strugurii, Greierele și furnica, Vulpea și corbul. Alți autori latini au fost atât de apreciați
Caleidoscop by Gicuța Elena Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93242]
-
asigură metabolismul spiritului românesc, Noica se sprijină de cele mai multe ori pe mecanismul etimologiei istorice, diferit de calea etimologică urmată de Platon în Cratylos sau în alte dialoguri. Iar în etimologiile urmate de Noica pentru limba română, departe de vreo presupusă vanitate, apar rînd pe rînd, ca și la Platon, problema celui ce dă numele, stabilitatea acestuia din urmă și rolul său de instrument, pentru a nu mai vorbi de adevărul pe care-l poartă cu sine. În plus, în hermeneutica sa
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
va veni o zi când se va întâlni față în față cu Dumnezeu. Atunci se va smulge de pe fața fiecăruia masca aparențelor și sufletul va apărea în fața lui Dumnezeu, așa cum este, în toată realitatea lui. Atunci se va vedea câtă vanitate s-a ascuns sub masca unui țel aparent bun, câtă ură și răutate sub o blândețe falsă, câtă necredință sub masca pietății, câtă destrăbălare sub masca cumințeniei. Rugăciunea adevărată ne va ajuta în fața judecății lui Dumnezeu, care va face dreptate
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
ajungă în Occident, să acceadă la surse bibliografice variate pentru a-și descoperi propria eroare pe care și-a recunoscut-o. Căutând adevărul, descoperi și falsitatea enunțurilor pe care le credeai adevărate. Și dacă fiecare intelectual ar ieși dintre stâlpii vanității, atunci ar înainta spre celălalt într-o conexiune care ar aduce lumii ameliorări, nu chinuri. Toleranța ar fi o consecință a acceptării propriei failibilități. Ea nu este posibilă dacă te fixezi în vanitate. - Intelectualii martiri. Secolul XX a fost bulversant
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
dacă fiecare intelectual ar ieși dintre stâlpii vanității, atunci ar înainta spre celălalt într-o conexiune care ar aduce lumii ameliorări, nu chinuri. Toleranța ar fi o consecință a acceptării propriei failibilități. Ea nu este posibilă dacă te fixezi în vanitate. - Intelectualii martiri. Secolul XX a fost bulversant. Ideologiile care se aprind în acest secol inflamează istoria și frâng destine. Au răsturnat ceea ce timpul decantase, rafinase, așezase cu răbdare. Uniunea Sovietică este polul unde clocește răul ce va ecloza cumplit. România
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
p.207). Trebuie să existe în percepția lui Papini niște fine receptacule ale realității prin care realități profunde și triste se întrevăd. Ce să fi fost care să îmbrace un scriitor celebru într-o astfel de haină sumbră, dacă nu vanitatea vorace și nesătulă? Să nu existe nimic care să-ți poată satisface vanitatea, asta e într-adevăr trist la un intelectual. - Excurs psihologic printre trebuințe așa cum le vede Maslow. Când te pregătești să vorbești despre efectele psihologice pe care le
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
realității prin care realități profunde și triste se întrevăd. Ce să fi fost care să îmbrace un scriitor celebru într-o astfel de haină sumbră, dacă nu vanitatea vorace și nesătulă? Să nu existe nimic care să-ți poată satisface vanitatea, asta e într-adevăr trist la un intelectual. - Excurs psihologic printre trebuințe așa cum le vede Maslow. Când te pregătești să vorbești despre efectele psihologice pe care le induce foamea într-un ins, te pregătești să explorezi conceptul de motivație. A
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
Teoria lui Maslow intră în contradicție cu teoria lui Adler care pune la baza izbânzii tocmai frustrarea. Energia frustrării însă, deși poate plămădi opere, lasă în urma ei și arsuri care nu se mai vindecă, rupturi care nu se mai repară. - Vanitatea ca motor al unor acțiuni inedite, în modelul psihologic al lui Adler. Modelele psihologilor survin uneori ca generalizări la observații pe care le extrag din experimente psihologice pe eșantioane întregi, alteori au la bază studiile de caz cele mai relevante
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
ca etaloane ale judecării unui caracter: unul este sentimentul de comuniune socială, constituind “fermentul marilor realizări ale culturii și civilizației”, celălalt este “aspirația către putere și către superioritate”. (Adler, Cunoașterea omului, Editura Științifică, pag. 149). Iată cum descrie Adler cristalizarea vanității: „De îndată ce tendința de a se pune în valoare devine predominantă, aceasta devine o tensiune crescută în viața psihică, ceea ce face ca omul să-și contureze mai limpede scopul de a obține putere și superioritate. Viața sa devine un fel de
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
în mod necesar neobiectiv, deoarece își pierde legătura cu viața, fiind în permanență preocupat de impresia produsă altora, de ceea ce gândesc ceilalți despre dânsul. Libertatea sa de acțiune este inhibată la maximum și își face loc cea mai răspândită trăsătură, vanitatea.” (op. cit., p.149). Este atât de răspândită această tendință umană de a ne impune în fața celuilalt, încât fiecare dintre noi o putem regăsi în propria viață psihică, deși de multe ori în forme deghizate chiar în opusul acesteia, în modestie
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
dintre noi o putem regăsi în propria viață psihică, deși de multe ori în forme deghizate chiar în opusul acesteia, în modestie extremă ori în amabilitate exagerată, ori, și mai interesant, în neputință strigată. Oriunde am regăsi-o, arată Adler, vanitatea intră în conflict cu sentimentul de comuniune socială, scopurile noastre exclud binele comun, îl urmăresc doar pe cel individual, cu orice preț, ceea ce nu conferă confort psihologic nici individului, nici grupului în care individul își joacă rolul său de vanitos
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
cel individual, cu orice preț, ceea ce nu conferă confort psihologic nici individului, nici grupului în care individul își joacă rolul său de vanitos incurabil. Ca și cum n-ar fi suficient că vanitosul, conștient sau inconștient, se camuflează, și societatea ascunde coroziunea vanității sub dulceața unei terminologii mult mai inofensive : perseverență, ambiție, tenacitate, când de fapt, consideră Adler, ar trebui să folosească termenul negativ de vanitate. De cele mai multe ori, crede psihologul, această nevoie nefirească și dăunătoare societății, apare ca urmare a unor sentimente
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
incurabil. Ca și cum n-ar fi suficient că vanitosul, conștient sau inconștient, se camuflează, și societatea ascunde coroziunea vanității sub dulceața unei terminologii mult mai inofensive : perseverență, ambiție, tenacitate, când de fapt, consideră Adler, ar trebui să folosească termenul negativ de vanitate. De cele mai multe ori, crede psihologul, această nevoie nefirească și dăunătoare societății, apare ca urmare a unor sentimente de inferioritate, apare în urma unei imagini de sine deteriorate. „În cazul vanității apare cu claritate acea linie directoare ascensională care arată că omul
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
de fapt, consideră Adler, ar trebui să folosească termenul negativ de vanitate. De cele mai multe ori, crede psihologul, această nevoie nefirească și dăunătoare societății, apare ca urmare a unor sentimente de inferioritate, apare în urma unei imagini de sine deteriorate. „În cazul vanității apare cu claritate acea linie directoare ascensională care arată că omul, măcinat de sentimentul insuficienței, și-a fixat un scop exagerat și că el vrea să se situeze deasupra celorlalți. Să ne fie permis să presupunem că la omul la
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]