6,807 matches
-
firav, în bătaia vântului sau poate fi puternic, chiar un șiret de la „pantoful lui Dumnezeu”, care „Știe cel mai bine/ Cum să așeze Istoria toată/ La picioarele Sale!”. Dacă la primul volum, mesajul poemelor este după sintagma lui Lucian Blaga, „veșnicia s-a născut la sat”, în acest volum „Veșnicia nu mai este ce a fost!/A ajuns, iată,/ O colonie de zilieri!”, poetul schimbând total registrul. Poemele sale nu sunt pasteluri, sunt trecute discret prin anotimpuri, ele își caută sensul
PROPOZIŢIILE DE IARBĂ ÎN POEMELE LUI PETRE ION STOICA de VASILICA ILIE în ediţia nr. 2137 din 06 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366150_a_367479]
-
un șiret de la „pantoful lui Dumnezeu”, care „Știe cel mai bine/ Cum să așeze Istoria toată/ La picioarele Sale!”. Dacă la primul volum, mesajul poemelor este după sintagma lui Lucian Blaga, „veșnicia s-a născut la sat”, în acest volum „Veșnicia nu mai este ce a fost!/A ajuns, iată,/ O colonie de zilieri!”, poetul schimbând total registrul. Poemele sale nu sunt pasteluri, sunt trecute discret prin anotimpuri, ele își caută sensul, drumul, lumina, credința, echilibrul și toate acestea pe pământ
PROPOZIŢIILE DE IARBĂ ÎN POEMELE LUI PETRE ION STOICA de VASILICA ILIE în ediţia nr. 2137 din 06 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366150_a_367479]
-
mereu,/ Te-așteaptă parfumul de rozmarin!” (Între cer și pământ). Ușoare adieri eminesciene se simt în poezia „Dintotdeauna”: „Și-mi pare că te știu dintotdeauna/ Și te cunosc cum nimeni nu o știe,/ De pleci un ceas îmi pare-o veșnicie,/ Ca tine de frumoasă nu-i niciuna.// Răsari în al meu gând, o rază vie,/ Eu te dezmierd cu soarele și luna,/ Din stele-ți împletesc cu dor cununa,/ Și asfințitul naște-o poezie”. Muzicalitatea, ritmul, o eufonie fără cusur
METAFORA IUBIRII NESFÂRŞITE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/366123_a_367452]
-
poveste se ascunde”: „În serile târzii, pe calde unde,/ Un cântec sacru al iubirii mele/ Doinește înălțându-se la stele,/ În lacrimi o poveste se ascunde.// Și noaptea se strecoară prin inele/ Iar cerul în văpăi ne va răspunde,/ Scânteia veșniciei ne pătrunde,/ Strângând din ochii tăi sfinte mărgele.// Ești mai departe azi, ca niciodată/ Îmi cânt iubirea într-un colț de rai/ Sperând c-ai să revii, de dor purtată,// O duce sărutare ca să-mi dai./ N-am să renunț
METAFORA IUBIRII NESFÂRŞITE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/366123_a_367452]
-
lui Anatol Covali, cantautorului Traian Chiricuță, poetei Maria Ieva, sau unor colegi de condei internetistic, cu care se intersectează adeseori pe site-uri. „Cuvântul mi-a fost leagăn și-alinare/ Iar casa mea e însăși poezia/ Pe prispa ei veghează veșnicia/ În doine și lumini strălucitoare” - își declară poeta Crezul artistic în „Sonetul luminii”. După care, întreabă omenirea: „Există oare, floare mai frumoasă/ Ori cer curat atât de cristalin/ Cum este poezia luminoasă// Care aduce mărilor senin?/ Nicicând nu intră noaptea
METAFORA IUBIRII NESFÂRŞITE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/366123_a_367452]
-
efemerul/cerul; ține/bine; fost/ adăpost; reci/poteci; goi/noi; cobori/nori; sfânt/cuvânt; poteci/reci; deschise/vise; nemuririi/fericirii; senină/lumină; vântul/cuvântul; vântul/pământul; rouă/plouă; ș.a. E interesant că poeta a alăturat în rimă categoriile poezia cu veșnicia. Dar și versuri neașteptate: curate, proaspete: „Pe prispa unui vis nemărginit”. Prin versurile sale, aflate „Între cer și pământ”, Alexandra Mihalache și-a câștigat deja un „crâmpei de nemurire” - pentru că da, „avem o singură avere:/ Să trăim sortiți pentru-a
METAFORA IUBIRII NESFÂRŞITE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/366123_a_367452]
-
sunt rondeluri de alean. Metafora și personificarea sunt cel mai des folosite figuri de stil: „Frunzele în triluri zboară/ Vântul tânguie-n pustiu” (Rondel arămiu). Poeta a dedicat rondeluri: speranței, libertății, credinței, iernii, toamnei, iubirii, poetului prin excelență, stelelor, sufletului, veșniciei. O oarecare lejeritate în versificație, eleganța rostirii, o noblețe a sentimentelor, sensibilitatea acută, nevoia de rigoare, raportarea livrescă la clasici, sunt tot atâtea trăsături ale poeziei Alexandrei Mihalache. În mod surprinzător, Capitolul IV „Târziul din noi” - cuprinde versuri albe, deși
METAFORA IUBIRII NESFÂRŞITE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/366123_a_367452]
-
în acest sens și mod de slujire hristică, fiecare națiune creștină, ar deveni model pentru celelalte popoare, păstrându-și cu noblețe naționalismul său, spiritul-creator, credința sa, moșia sa, libertatea sa, cultura sa, tradiția sa, dreptatea sa, iubirea sa, crucea sa, veșnicia sa, întru Adevărul Învierii lui Hristos, întru mântuirea lor. Dar, culmea înjosirii și a stupidității, tocmai națiunile creștine, prin Aristocrația lor conducătoare și Ierarhia clerului, mereu avide de putere și bogății, se abat în mod rușinos, slugarnic, vânzător și trădător
BASARABIA-MIREASA MARTIRĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366108_a_367437]
-
mișelii, neaua iernii ninsă ca prolog al viitorului de pe frunțile străluminate de aura eroic-mucenicească. Dacă boierimea locală basarabeană s-a calicit cu poporul și s-a căciulit mai mult cu muscalii, ca pe vremuri cu fanarioții, datinile, tradiția, limba, credința, veșnicia, au rămas în grija puținilor boieri și vlădici demni și a țăranilor din sânul cărora au țâșnit marile personalități basarabene ce au aprins Rugul Românismului. Un astfel de vlăstar care a crescut Stejar falnic a fost boierul creștin Vasile Stroescu
BASARABIA-MIREASA MARTIRĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366108_a_367437]
-
unui personaj aparte: satul românesc. Asemenea lui Lucian Blaga, scriitoarea Ioana Stuparu, născută în comuna Mârșani, județul Dolj, spune la un moment dat: “Cultul pentru familie și dragostea pătimașa față de locurile natale, m-au îndemnat adesea să le așez în veșnicie, si am gasit de cuviință că scriind despre ele ar fi cel mai bine.” Și autoarea trilogiei “Oameni de Nisip” scrie despre locurile natale, despre oameni și obiceiurile din zona de unde s-a născut. “Cireșul spovedaniei” nu este singurul român
„CIREŞUL SPOVEDANIEI” de VASILICA ILIE în ediţia nr. 2330 din 18 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/366191_a_367520]
-
două lumi: lumea satului unde am copilărit și lumea orașului în care trăiesc. Cred, cu tărie, în afirmația lui Ion Dodu Bălan că “oamenii poartă chipul locului în care s-au născut.” Iar eu mai adaug zicerea lui Lucian Blaga: “Veșnicia s-a născut la sat”. Povestirile, în majoritatea lor sunt scurte, bucăți desprinse parcă din prozele scriitorilor Ioan Slavici, Barbu Șt. Delavrancea, M. Sadoveanu. Unele povestiri sunt mai întinse, cu miez, altele sunt ca niște flashuri dintr-o fotografie, episoade
CRISTINA CREŢU ŞI FARMECUL POVESTIRILOR SALE de VASILICA ILIE în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366188_a_367517]
-
surâsuri amintiri când uită omul punct cu punct linie cu linie chipul său alb din cer dar toate trec o simplă rugă le va ține măcar o vreme departe de tine dragă prieten îți doresc (ca pentru mine) o minunată veșnicie. Referință Bibliografică: Scrisoare de ziua ta (pentru SDR) / Alexandru Mărchidan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2051, Anul VI, 12 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Alexandru Mărchidan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
SCRISOARE DE ZIUA TA (PENTRU SDR) de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 2051 din 12 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366251_a_367580]
-
propriului eu în irealitatea înconjurătoare țesută din închipuiri, îndoieli și incertitudini, și întâlniri mărețe, la marginea reflectării părților superioare, spre ale căror chemări înalte vibraționale, urcă sufletul călcând pe trepte nestrăbătute către ușa nemuririi, ale cărei chei descuie lacăte prin veșnicie... ~ Cristina P. Korys ~ Referință Bibliografică: Urcând pe trepte înalte ale existenței... / Cristina P. Korys : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2097, Anul VI, 27 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Cristina P. Korys : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
URCÂND PE TREPTE ÎNALTE ALE EXISTENŢEI... de CRISTINA P. KORYS în ediţia nr. 2097 din 27 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366258_a_367587]
-
căsătorit și s-au „așezat” la casele lor. Părinții... au trecut la cele veșnice de aproximativ zece ani. Aceasta este istoria și motivul venirii mele la Cluj în vara anului 1978, astfel că istoria nu-și are o scuză în fața veșniciei, fiindcă ea „...scuză prea mult timpul”, cum spunea Cioran. George ROCA: Cum v-ați încadrat în faimoasa „oaste literară” a Clujului? Al Florin ȚENE: După ce am cunoscut viața de huzur al redactorilor de la revistele literare din Cluj și București, care
GEORGE ROCA-INTERVIU CU SCRIITORUL AL.FLORIN ŢENE, PREŞEDINTELE LIGII SCRIITORILOR ROMÂNI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361458_a_362787]
-
În rugăciuni, în fapte și-n credință, Să-ntindem hora păcii în Carpați, Fără ea nicicând nu-i biruință! La început de lume Dumnezeu A pus aici atâta armonie! Unește-te cu tine, neamul meu Și să rămâi unit în veșnicie! Referință Bibliografică: Să ne unim... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1119, Anul IV, 23 ianuarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Nicolae Nicoară Horia : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
SĂ NE UNIM... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1119 din 23 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361582_a_362911]
-
în raport cu semenii noștri. De aceea, libertatea în acțiune are nu numai o consecință terestră sau socială, ci și una transcendentă, spirituală sau eshatologică cu scopul de a ne menține în această corabie duhovnicească, bisericească care ne poate duce la limanul veșniciei în Împărăția Cerurilor! ... II. Factorul religios în mediul de securitate Religia, în anumite situații, poate deveni o sursă de conflict armat. 1. Condițiile suficient necesare pentru transformarea religiei în factor de generare a conflictelor armate pot fi: existența într-un
PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361493_a_362822]
-
Popescu - Într-o lume absurdă, inteligența e o absurditate. Johann W.von Goethe - Oamenii adevărați pot suferi orice pierderi și să-și mențină totuși capacitatea de a iubi și de a râde.Alexandra Ripley - Pendula arată clipa, dar cine arată veșnicia? Walt Withman - Nu există pe lume decât două chipuri de a te ridica: ori prin propria ta dibăcie, ori prin prostia celorlalți. Jean de la Bruyère - Nimic nu-i poate opri pe oamenii cu atitudine pozitivă. Nimic nu-i poate ajuta
CITATE MEMORABILE (77) de ION UNTARU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361624_a_362953]
-
doar, vinovat, câteva cuvinte neinteligibile și pe loc am parafrazat, în gând, o „rugă” foarte cunoscută nouă: „Sfinxule, Măria Ta/ Te rog nu te supăra/ Dacă-ți iau o piatră, ție/ Sacră pavază să-mi fie/ Cât trăesc, și-n veșnicie.!” Și sunt sigur că Măria Sa, Sfinxul, nu s-a supărat. Ion IANCU VALE 3 ianuarie 2014 Târgoviște Referință Bibliografică: Ion IANCU VALE - ODĂ SFINXULUI / Ion Iancu Vale : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1102, Anul IV, 06 ianuarie 2014. Drepturi
ODĂ SFINXULUI de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361627_a_362956]
-
Neamul, în cazaniile Schiturilor care ne-au brodat dreapta credință, în stejăristul datinilor și obiceiurilor în care a odrăslit ghinda regală a Vlăstarelor dace. Bradul acela permanent verde, în care își are culcuș Colindul Nașterii, ce-și reazimă fruntea de veșnicie, aruncându-și privirile hăt, departe în zenitul istoriei, îmbrățișind Glia cu brațele sale vânjoase și cucernice. Maria Tănase, spune prietenul și impresarul ei de o viață Gaby Michailescu, este o Leliță semeață cu garoafe albe în deschizătura sânilor. Legănându-și
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
Maria cântă, mărturisindu-și poezia cântării: „Interpretându-l, e cea mai mare satisfacție pe care am trăit-o în lume. E sensul dăruirii mele neamului drag.” (ibid.18) „Cântecul nostru strămoșesc în cântecul ei este ca un zbor ceresc spre veșnicia Neamului, spre dumnezeiasca Hristică Iubire. Este un freamăt sublim al Dorului sfânt. Inima ei se zbate pe sub streașina soarelui savurându-i lumina. Sufletul i se atârnă de Coloana Infinitului, acest Șir permanent de preoți și poeți, dascăli și mame, artiști
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
Tragismul trecutului, cu ale sale vitregii, avea să sune în vocea ei doină, bocet, ciuleandră, dând de furcă adversităților de neam, lacome, blestemate, înfiorând zările întinse și pârâind în străfunduri oasele străbunilor... Nemurirea Mariei trebuiește apărată lângă Eminescu, în azurul veșniciei românești. Toate astea mi le-a șoptit fiecare adiere de ram, fiecare pală de vânt, fiecare troiță răstignită pe drum de țară.” (ibid. p. 19, 21) „Riscurile gândurilor sale le-a măcinat în făina curată a vorbirii, pe care a
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
ciolane,/ Sus pe lumina din urmă-a furtunii,/ Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!// (Radu Gyr, Anotimpul Umbrelor, Ed. Vremea, București, 1993, p.6) O altă lămurire binecuvântată a graiului, care s-a împlântat ca un hrisov ceresc pe blazonul veșniciei Neamului daco-român a fost /este și poetul Șesurilor natale din Țara de peste veac: Nichifor Crainic. Liturghia creației lirice în care s-a intonat psalmodic viața ilustrului poet, teolog, eseist, filosof și tenace român mărturisitor al dreptei credințe străbune, Nichifor Crainic
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
fi ce sînt.” Sunt mulți „cutezători calici”, astăzi, ca și ieri, unii zice-se chiar rapsozi ca Leșe, care se pot ridica la înălțimea, lumina, demnitatea, trăirea, jertfa, muzica, versul, bucuria împlinirii și dăruirii complete Neamului și lui Dumnezeu întru veșnicie doar atunci când se privesc pe sine în oglindă! Maria, Măiastra din Carpați, își are locul pe veșnicie în sufletul Neamului său și în istoria cea adevărată a cântecului românesc, fapt ce nu a depins niciodată de părerea celor ce, încercând
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
Leșe, care se pot ridica la înălțimea, lumina, demnitatea, trăirea, jertfa, muzica, versul, bucuria împlinirii și dăruirii complete Neamului și lui Dumnezeu întru veșnicie doar atunci când se privesc pe sine în oglindă! Maria, Măiastra din Carpați, își are locul pe veșnicie în sufletul Neamului său și în istoria cea adevărată a cântecului românesc, fapt ce nu a depins niciodată de părerea celor ce, încercând să urce artistic, reușesc să coboare ca oameni, neputința fiind uneori greu de învins! (sfârșitul primei părți
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
ieșit din puzderia de universități unde li sau servit zilnic gogoșile capitalismului și ale globalizării precum și românii care au plecat în occident să muncească sunt revoltați de mizeria socială și politică din țară. În câțiva ani se vor duce în veșnicie actualii pensionari, înclinați să se gândească în primul rând la Lumea de apoi! Pe ei îi satisface BORul. Marele pericol este că populația activă se sufocă, se umple de venin, intra în derută și se alienează. La salvarea acestor creștini
STATUL ŞI BISERICA 2014 – UN DIALOG CU ION OLTEANU (2) de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1099 din 03 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361636_a_362965]