2,286 matches
-
sub motiv că ne apără de turci, încă de la începutul conflictelor, ocupase cele două Principate, nădăjduind să le păstreze pe veci. Înfrântă, Rusia le evacuează. Pânditoare, Austria, care își tot muta hotarele înspre est, ajunsă după pacea de la Karlovitz (1699) vecina noastră, își înfige stâlpii de hotar mai spre sud -est, pretextând realizarea unei legături mai apropiate între Galiția și Ardeal, iar la 1 octombrie 1774 ocupă întreaga Țară de Sus a Moldovei, până la Roman. Acțiune motivată de necesitatea potolirii holerii
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
garantat de marile puteri, reaprinzând candela speranțelor românilor. * * Când contingentele 1917-1956 își mai spălau ochii privind unele manuale, ori în paginile de literatură, lucrarea lui Nicolae Grigorescu „Gornistul”, puțini știau că acesta continua să rămână până în 1956 prizioner în Rusia - vecina noastră de la răsărit. * 58 * Ziarul din 27 iunie, 1937, sub semnătura D. Moldovanu publica articolul „Ctitorul bisericii din Arsura cu fotografia dr. Nicolae Lupu, vicepreședintele partidului național țărănesc. Era vorba despre biserica din Arsura „un sat aproape de Prut, în județul
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
să capete rotunjimea... „României dodoloațe”. Discutăm aprins, facem o „poză de familie”. Se prinde de noi și albanezul Bashim Shehu, care apare în poză așezat pe trepte, privindu-ne cu un fel de mirare admirativă, ca la vederea unei națiuni (vecine) care își regăsește oriunde pe glob unitatea și solidaritatea, indiferent de împrejurări. Îi permitem să-și păstreze aceste iluzii, pentru că înțelegem nevoia sa de modele. Mircea Cărtărescu se află la Berlin cu o bursă de creație pentru un an de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
acolo, în colivie, pasărea descoperă de fapt o împărăție a cheilor, care-i un purgatoriu. Fiecare comunitate, fiecare sectă, fiecare facțiune are la cingătoare o ditamai legătură de chei pe care pentru nimic în lume n-ar împărți-o cu vecina. Dumnezeul unic nu-i un cuvânt de trecere universal. Și la Betleem, bazilica Nașterii Domnului este un labirint de uși deschise anumitor călugări, închise altora. O chestiune, ținând de chei poate deveni o afacere de stat, și este ceea ce s-
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
săvârșită dar neizbutită". Unul, a unor limbi amestecate, nemți și leși de pe șoseaua Ipsilant. Franț Wagner un fel de Hristos, nalt, uscat și trist, își bate din când în când concubina Antonina Dombrowska ș-o teme. Ea se refugiază la vecine. Una din aceste vecine, leașcă chioară de-un ochiu, zbârcită, vicleană și rea, lăptăreasă, are un nepot Vladimir, Vlagiu cu care, după cât spun unii și alții ar fi trăind. Această babă o sfătuiește pe Antoșa să lese pe Wagner, că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
a fi catolic și constat că în mintea laicilor, catolicitatea este mult mai diluată decât cea din tratatele dogmatice sau morale. La mese, alți pelerini mănâncă, glumesc, admiră peisajul care, întradevăr, este foarte frumos. în dormitor, o doamnă îi explică vecinei de pat istoria medaliei miraculoase a Sf. Fecioare Maria. îmi place discursul ei, dar nu pot deveni prea curios, așa că mă retrag cu discreție. Tot așa m-am retras și ieri din vecinătatea a doi spanioli ce criticau vehement risipa
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
cu republicile ce s-au înființat pe pământul fostei împărății rusești, alcătuind toți la un loc marea Republică Democratică Federativă rusească. Dar vremurile sînt schimbătoare și împrejurările politice de azi împiedică cu desăvârșire înfăptuirea acestei uniri. Republica Democratică a Ucrainei, vecina noastră de peste Nistru, s-a proclamat neatânată, și noi astfel ne-am despărțit de Rusia și republicile alcătuite în vechile ei hotare. În astfel de împrejurări, și noi suntem siliți să ne proclamăm, în unire cu voința norodului, Republică Democratică
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
mai bine de o oră). „Dacă susțin cu atâta insistență că trebuie să discutăm chestiunile Basarabiei și a minorităților în viitoarea conferință - a zis Karahan - o fac nu atâta pentru guvernul din Moscova, cât pentru cel din Harkov. Ucraina e vecina Basarabiei și la Harkov e Rakovski, pricepeți deci că chestia Basarabiei nu poate să nu-i intereseze. Noi suntem reprezentanții maselor, trăim prin ele și lor le datorim de a ne menține la putere (!!). De 3 ani de zile ni
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
o spun însă după ce o spui tu pe a ta, ca să nu te influențez... Crezi că ar fi puțin lucru să redevină ce a fost până în 1940 (când avea suprafața Italiei și ducea, din motive de toți știute politica Bulgariei vecine & neprietene)? Iar pentru a-și reafla mărețitatea de atunci, tot la imaginar s-ar cuveni umblat, nu la Realpolitik, acum când Țapul însurat cu Rusoaica lui Gib Mihăiescu, înturlucat cu muscălița-i căgăbăucă, și sinistrul său de externe, impus lui de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Mama era de loc din satul vecin, Roșiori. Unde locuia acum era străină și cam singură. Se ocupa de noi, copiii, că eram mici, sub zece ani. S-a iscat o neînțelegere, sau mai bine zis o ceartă, cu o vecină. De la păsări. Vecina s-a răzbunat pe mama și i-a dat foc casei, lăsând-o asupra iernii fără un acoperiș deasupra capului. Casa fiind acoperită cu stuf, a ars fără milă. Mama s-a speriat tare de tot, s-
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
loc din satul vecin, Roșiori. Unde locuia acum era străină și cam singură. Se ocupa de noi, copiii, că eram mici, sub zece ani. S-a iscat o neînțelegere, sau mai bine zis o ceartă, cu o vecină. De la păsări. Vecina s-a răzbunat pe mama și i-a dat foc casei, lăsând-o asupra iernii fără un acoperiș deasupra capului. Casa fiind acoperită cu stuf, a ars fără milă. Mama s-a speriat tare de tot, s-a supărat și
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
de furios și rușinat, încât n-a mai venit, cum spusese, nici n-a mai voit vreodată să dea ochii cu mine, delegând pe Kadenbach, pe Scheibl, pe Jelkmann de câte ori a trebuit să vin la poliție. Cum aflai de arestarea vecinei, cerui celorlalte directoare de spital - doamnelor Caterina Cantacuzino, Eufrosina Ghica, Elena Sturdza, Martha Bibescu, Liseta Greceanu etc. - să facem o adresă lui Lupu Costache și lui Marghiloman, protestând de arestarea directoarei Spitalului Ortodoxiei. N-am apucat s-o înfăptuim, când
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
de care Gheor ghiu nu ne pomenea în scrisoarea lui. Internarea noastră nu depindea atât de poliția din București, cât de poliția secretă din Berlin, al cărei reprezentant la noi era graful Addelmann, găzduit la d-na Maria Catargi 99, vecina noastră. Ea ne preveni într-o seară pe furiș, căci nu mai îndrăznea să vină la noi ziua, că întreaga familie va fi luată. [Acest personagiu dădea numai ordinele; nu se vedea, nu se auzea, un adevărat Dalai Lama. Crezând
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
tuturor călugărițelor, în afară de trei case ale spioanelor germane. Se așteptau, când am sosit, să mă țin mândră și au fost atinse de interesul ce le-am arătat. Ne-au fost foarte devotate și credincioase mesagere ale corespondenței cu casa. La vecina mea, maica Filofteia, singura casă cu etaj, cum zic ele, am găsit sus două odăi mari și luminoase. M-am gândit îndată să le luăm pentru Lia și Vintilică, copilul nu putea locui în întunecosul salon al maicei starițe. M-
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
îndepărtați, expulzați. Nu se putea ști niciodată care din oamenii țării sunt sau nu în vizorul organelor de stat, a partidului stat, mai ales în cazul celor care frecventau întrunirile și discuțiile literare. Mai ales că, după cum se spunea, o vecină a familiei Voiculescu, cu puțin timp înaintea arestării poetului, doamna Bogdan Ivanca, responsabila străzii care era nu puțin și informatoarea celor de la securitate, într-o discuție lăsase să se înțeleagă că arestarea vecinului nu-i prea departe. Așa deci, poetul
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
am abținut. Oricum, am "stricat-o" pe una dintre ele, acum vine adesea fără s-o chem. Este destul de frumoasă, iar modul ei de a vorbi este fermecător. De asemenea, în acest loc care este destul de solitar, am și o vecină, care nu ți-ar displăcea, si care, deși este de familie nobilă, se mai ocupă și de câte o afacere colaterala. Niccolò dragă,vă invit să împărtășiți această viață! Dacă veți veni aici îmi veți face o mare bucurie și
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
dezvoltarea psihologiei, a sociologiei și a antropologiei, istoria a făcut față anexând problematică disciplinelor care puneau sub semnul îndoielii dominația ei. Atenția s-a deplasat deci către obiecte (sisteme de credințe, atitudini colective, forme rituale etc.) care aparțineau până atunci vecinelor sale. Apropriindu-și demersuri și metode de analiză care erau cele ale istoriei socio-economice, marcând în același timp o deplasare a chestionarului, antropologia istorică, practicată de specialiști precum Jacques Le Goff sau Nathan Wachtel, a putut să ocupe avanscena istoriografica și
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
să aibă ceva memorabil că, vorba aia, suntem în Sâmbăta Mare, în ultimul minut Edi Tismănaru a cadorisit publicul băcăuan cu ratarea campionatului, trimițând balonul paralel cu poarta de la juma’ de metru !!! Una peste alta, victorie fără dubii a Bacăului în fața vecinei de clasament în urma unui meci ca vremea de afară: călduț. FCM BACĂU: Manea - Mihălăchioaie, Carnariu, Vajou (min. 46 Adăscăliței), Dobârceanu - Răduțoiu (min. 38 Tismănaru), Taban, Spiridon, Doboș - Câmpeanu (min. 75 Marchiș), I. Radu. Antrenor: Gheorghe Poenaru. DUNĂREA GIURGIU: Dragne - C.
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
într-o capcană fără nici o ușă de scăpare, mi-am zis: la urma urmei, un an nu-i o vecinicie, și, deoarece Dante a revenit din Infern la lumina soarelui, voi reveni și eu de la școală acasă la lumina ochilor vecinei mele. M-am opus, deci, pe răbdare, neputând face altfel, și am început să înșir din capăt zilele cele lungi și monotone între păreții cei afumați, cu coatele pe pupitre, cu ochii în cărți și cu gândul cine știe unde. După un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
dar au constatat cu stupoare că vânzarea a rămas mult sub valorile așteptate. Gândind că au făcut ceva greșit, aceiași reprezentanți au fost din nou din casă în casă, dar au întreba altfel pe gospodine: „cât de des spală geamurile vecina Dumneavoastră?” Și spre uimirea lor, gospodinele spuneau: „cel mult o dată pe an, poate chiar mai rar”!?! Iată cum se stabilește adevărul, iată unde se ascunde el. Tot cu referire la obținerea unui loc de muncă, la fel în țară ca
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
fusese instituită pentru prima dată asupra Țării Românești la sfîrșitul secolului al paisprezecelea și asupra Moldovei la sfîrșitul celui de al cincisprezecelea, autoritatea aceasta era frecvent contestată. Principatele erau nevoite să facă față nu numai amenințării otomane, ci și ambițiilor vecinelor lor, Ungaria și Polonia. Domnitorii români de frunte ai perioadei medievale, Ștefan cel Mare (1457-1504) și Mihai Viteazul (1593-1601), se confruntau cu o situație politică complexă în partea aceasta a Europei, ca și în privința stăpînirii turcești. Cu toate acestea, Ștefan
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
puterile străine. Spre deosebire de ele, datorită poziției lor geografice, Bulgaria, Tracia și Macedonia, despre care vom discuta în continuare, se aflau sub un control mai strict din partea autorităților musulmane. Ele au avut totuși parte de multe dintre experiențele trăite și de vecinele lor. Aceste teritorii aveau un model de administrație locală similar celor prezentate în cadrul analizării altor regiuni; notabilii satelor lor strîngeau dările și aveau ocazia să devină bogați și influenți în cadrul mai larg al sistemului otoman. Exista un sistem juridic local
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
întîmpina tot timpul dificultăți în strîngerea banilor pentru neîncetatele războaie și pentru plata soldelor recruților. Participarea Austriei la războaiele cu Imperiul Otoman a fost deja prezentată; statul otoman aflat în declin a fost imens ajutat de relativa slăbiciune militară a vecinei lui. Cu toate acestea, monarhia era stăpînă pe propriile ei teritorii răsăritene, anexînd și unele dintre cele aflate sub dominația Porții. Pericolul venea din altă parte, dinspre Franța și Prusia. Armatele habsburgice au fost nevoite în perioade cruciale să se
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
nu-i rămân decât proiecte casnice, gospodărești. Nu schimbi tu nimic, doar întreții. Aflare în treabă. Ți se dă ceva de făcut. Nu poți avea proiecte de anvergură. Absolut deloc. Nu mai există proiecte de anvergură, ziceam. Mă uit la vecinele mele de la bloc, care pleacă la piață, hai, fetelor, ca și cum ar asedia o cetate, ca și cum s-ar duce la război. Dar nu merg decât până la colț, să ia o legătură de mărar. Și asta e toată viața lor. Iar după ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
loser. Doar ceva mai ciudat. Scriam, lucru extrem de periculos. Asta e mentalitatea, că Bucureștiul e un fel de uliță ceva mai lărguță, pe unde, dacă ești puțin mai atent, le poți întâlni pe Răduleasca, pe Esca. Cum, nu le știi? Vecine bune! Și bunică-mea mă întreabă câteodată, mă, pe a lu’ Cocozon, tu cu el te mai vezi p-acolo? Ca și cum e suficient să ieși în balcon, să dai o strigare și numa-ndată te trezești cu alde Cocozon la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]