2,765 matches
-
nomenklaturiștilor, întocmind un gen de index infamis nominum al protagoniștilor umani găsiți responsabili de crimele regimului comunist. Concluzia sentențioasă a Raportului, trasă încă dinainte de demararea analizei 30, este că regimul comunist a fost "ilegitim și criminal" (Raport, 2006, p. 638). Verdictul ilegitimității și criminalității regimului comunist este ideea vector care străbate expunerea istorică pe toată lungimea ei, întreaga analiză fiind înfășurată în jurul acestei teme axiale. Meta-narativa istorică produsă de "comisia adevărului" este structurată pe următoarele traverse: începutul celui de-al Doilea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
din P. Câmpeanu (1993, p. 186). Nu știu: 19 la sută; Nu au răspuns: 4 la sută. 33 Datele din 2014 provin din sondajul "Revoluția" realizat în cadrul studiilor "Adevărul despre România". Întrebarea suna în felul următor: "Ce părere aveți despre verdictul dat în urma procesului soților Ceaușescu executați pe data de 25 decembrie 1989?" Variantele de răspuns au fost: "A fost un verdict incorect", pe care l-am echivalat cu "Nu trebuiau executați", " A fost un verdict corect", echivalat cu "Și-au
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
provin din sondajul "Revoluția" realizat în cadrul studiilor "Adevărul despre România". Întrebarea suna în felul următor: "Ce părere aveți despre verdictul dat în urma procesului soților Ceaușescu executați pe data de 25 decembrie 1989?" Variantele de răspuns au fost: "A fost un verdict incorect", pe care l-am echivalat cu "Nu trebuiau executați", " A fost un verdict corect", echivalat cu "Și-au meritat soarta" din studiul BCS, respectiv " Nu știu" și "Nu răspund". 34 Întrebarea suna în felul următor: Obțineți suficienți bani din
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
următor: "Ce părere aveți despre verdictul dat în urma procesului soților Ceaușescu executați pe data de 25 decembrie 1989?" Variantele de răspuns au fost: "A fost un verdict incorect", pe care l-am echivalat cu "Nu trebuiau executați", " A fost un verdict corect", echivalat cu "Și-au meritat soarta" din studiul BCS, respectiv " Nu știu" și "Nu răspund". 34 Întrebarea suna în felul următor: Obțineți suficienți bani din sursa dumneavoastră principală de venit pentru a putea cumpăra ceea ce aveți nevoie cu adevărat
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ce-i mai sigur decât toate, ca doi ori doi, e că Lebedev își adoră și nepotul! De altfel, de ce s-a apucat să-i judece pe toți atât de categoric tocmai el, sosit de-abia astăzi, de ce rostește asemenea verdicte? Iar Lebedev care, chiar el i-a dat astăzi de gândit; oare se aștepta să întâlnească un astfel de Lebedev? Oare l-a știut mai înainte pe Lebedev că ar fi așa? Lebedev și Du Barry, Dumnezeule! De altminteri, dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
erau de față și persoane străine. „Trebuia să am răbdare și să-i ofer banii mâine, între patru ochi, se gândi imediat prințul, însă acum greșeala nu mai poate fi îndreptată! Da, sunt idiot, un idiot veritabil!“ își dădu el verdictul în sinea lui, într-o criză de rușine și nespusă întristare. Între timp, Gavrila Ardalionovici, care până atunci stătuse deoparte și tăcuse cu încăpățânare, ieși în față la invitația prințului, se opri lângă el, apoi, calm și clar, începu să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
își dădea cu părerea, desfăcându-și brațele: — Are nevoie de bărbat! — Să nu-i dea Domnul unul ca tine, Ivan Feodorovici, exploda în cele din urmă, ca o bombă, Lizaveta Prokofievna. Nu unul ca tine, Ivan Feodorovici, cu judecata și verdictele tale; nu grobian, nu grosolan ca tine, Ivan Feodorovici... Imediat, Ivan Feodorovici scăpa cu fuga, iar Lizaveta Prokofievna se potolea după răbufnirea ei. Firește, în seara aceleiași zile, inevitabil, devenea neobișnuit de atentă, calmă, blândă și respectuoasă cu Ivan Feodorovici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
plecă ochii în pământ. — Dragă prințe, continuă prințul Ș., amintiți-vă ce am vorbit noi doi acum vreo trei luni; am vorbit tocmai despre faptul că în tinerele, noile noastre tribunale putem întâlni atâția avocați remarcabili și talentați! Și câte verdicte extraordinare la modul superlativ nu dau jurații! Cum vă bucurați atunci și cum mă bucuram și eu de bucuria dumneavostră... spuneam atunci că trebuie să ne mândrim cu asta... Iar această pledoarie stângace, acest argument bizar este, desigur, o întâmplare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
FBI în perioada postbelică, e bine să comparăm pericolele și temerile generate de ele în acea eră cu cele ale secolului al XXI-lea și apoi, în funcție de optimismul sau pesimismul nostru și de orientarea ideologică, să judecăm și să dăm verdicte. FIRST PITCH Prima aruncare a mingii de baseball, gest ceremonial făcut de o personalitate aflată în tribună către jucătorii de pe teren în ziua deschiderii sezonului. Un european nu poate sesiza importanța colosală a unui astfel de gest major: americanii însă
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
ultimul rînd, ofițerii nu trebuie să fie mereu atenți la ceea ce se întîmplă în spatele lor și să își facă griji în legătură cu intențiile sau motivațiile subordonaților. Conflictele care intervin în cadrul organizațiilor militare se datorează de obicei faptului că un subordonat contestă verdictul sau decizia unui superior. Serialul de televiziune The West Wing ne oferă un alt exemplu de comportament respectuos. Jed Bartlet îrol interpretat de Martin Sheenț este președintele SUA, iar Leo McGarry îJohn Spencerț este cel mai bun prieten al său
Cum să faci față unui șef dificil by Shaun Belding () [Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
cere uneori în mod rațional inc]lcarea adev]ratelor rațiuni morale, care, în alt] situație, ar fi decisive. Ins] discuțiile moderne abordeaz] ceea ce este recunoscut că aceeași problem] sugerând c] exist] o moral] specific], potrivit] activit]ții politice și c] verdictele ei cânt]resc mai greu decât considerațiile moralei „obișnuite” și „personale”. Adesea, acest fapt este susținut de apeluri la noțiunea de moral] a rolurilor, cu implicația c] rolul politic genereaz] exclusiv sau predominant nevoia pentru „mâini murdare”. P]rerea mea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
anumite cazuri, acesta este totuși cel mai bun lucru care poate fi f]cut, cu toate c], pornind de la premise neutilitariste, aceasta presupune un comportament imoral. Luați aminte c] nu este un simplu caz al triumfului politicii asupra moralei; primul verdict moral în privința r]zboiului r]mane cel mai important, deoarece agentul este ghidat de acesta în c]utarea eliber]rii. Aceast] idee este central] în dezvoltarea unei teorii a eliber]rii morale care nu se bazeaz] pe consecințe. Izolarea moral
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și redactor al publicației „Albine și viespi”. V. respinge critica arogantă, judecătorească, la fel ca și pe aceea pedantă. După el, critica este o artă. Inspirată de frumosul dintr-o operă, ea nu se mărginește să judece și să dea verdicte, ci devine, la rându-i, creatoare. Despre teatru, atât în „Albine și viespi” (Teatru național), cât și în „Literatorul” (Despre declamațiune), „Atheneul român” (Despre teatru) sau în conferințele de la Ateneu, V. are o concepție limpede și consecventă. Teatrul fiind antrenat
VELLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290484_a_291813]
-
de teamă și astfel Îl vor muta la Târgoviște. Motivația mutării era explicată prin faptul că prefectul de Dâmbovița, Rizu, dăduse asigurări că În orașul său revoluționarii de la Ploiești vor fi condamnați. Pentru a constrânge pe jurați În cazul unui verdict de achitare, el amenințase că, județul Dâmbovița va fi Împărțit În două: jumătate va fi dat Prahovei, iar cealaltă jumătate se va uni cu Vlașca sau Muscel. Pentru a evita neplăcerile, guvernul a hotărât ca dezbaterile procesului să se desfășoare
VINOVAȚI SAU NEVINOVAȚI. PROCESUL POLITIC DE LA TÂRGOVIŞTE (1870). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by IULIAN ONCESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1273]
-
C. T. Grigorescu , Radu Stanian , Gheorghe Chirițescu , Stan Popescu , Petre Apostolescu , Titu Bălaceanu , Tache Drăghicescu , G. Lăzărescu , Guță Antonescu , Mitică Călinescu , Ștefan Dimcescu (Dinicescu) și Nicolae Iochimescu (ambii preoți) , Ștefan Ionescu , Eugeniu Carada , Nicolae Fleva cerea juraților să fie atenți la verdictul ce Îl vor da deoarece acesta „va fi judecat de națiunea Întreagă și care are să hotărască de libertatea, viața, și de familiile atâtor cetățeni stimați și onorabili” . La sfârșitul pledoariei sale, avocatul lansa o serie de acuzații Împotriva guvernului, justiției
VINOVAȚI SAU NEVINOVAȚI. PROCESUL POLITIC DE LA TÂRGOVIŞTE (1870). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by IULIAN ONCESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1273]
-
calitățile sale În acest sens. Se pare că acesta ar fi pătruns personal cu ajutorul ofițerului de gardă, În camera unde jurații deliberau, reușind să-l influențeze pe Nicu Rusu, primul jurat, iar acesta, la rândul său, pe ceilalți pentru obținerea verdictului de „nevinovați” . Totuși, În luarea hotărârii de către jurați, cel mai mult a contat curentul de opinie Împotriva lui Carol și a guvernului conservator, care Împreună doreau modificarea Constituției, dar și un regim monarhic autoritar. Liberalii, organizatorii inițiali ai revoluției, au
VINOVAȚI SAU NEVINOVAȚI. PROCESUL POLITIC DE LA TÂRGOVIŞTE (1870). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by IULIAN ONCESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1273]
-
deliberat două ore, după care primul jurat Nicu Rusu „a declarat că, Înaintea lui Dumnezeu și a omenilor, acusații nu sunt culpabili” . Aflarea sentinței pronunțată de jurați a declanșat un mare entuziasm la Târgoviște și a produs satisfacție opiniei publice: „Verdictul a fost primit cu liniște de acuzați, cu nespusă bucurie de cei de față; iar de opiniunea publică fu primit ca o palmă dată regimului pentru lungul lanț de ilegalități ce-l Înfășurase de gâtul țărei domnia străină. Guvernului i
VINOVAȚI SAU NEVINOVAȚI. PROCESUL POLITIC DE LA TÂRGOVIŞTE (1870). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by IULIAN ONCESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1273]
-
de față; iar de opiniunea publică fu primit ca o palmă dată regimului pentru lungul lanț de ilegalități ce-l Înfășurase de gâtul țărei domnia străină. Guvernului i se dete o lovitură de ghioagă În moalele capului. Iar pentru Vodă verdictul juraților de la Târgoviște fusese o aspră și meritată mustrare. Atât Îl duruse achitarea lui 8 august, Încât hotărî să abdice” . Plecarea acuzaților declarați nevinovați a avut loc În aclamațiile Întregii populații și cântecele numeroaselor tarafuri de lăutari care-i Însoțeau
VINOVAȚI SAU NEVINOVAȚI. PROCESUL POLITIC DE LA TÂRGOVIŞTE (1870). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by IULIAN ONCESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1273]
-
inițial de la Ploiești . Mai târziu Însă, Camera Deputaților a votat eliberarea sa, el reluându-și locul de deputat. Presa românească (Românul) anunța și ea În acest context eliberarea acuzaților , unul dintre ziare (Dreptatea) cerând chiar căderea guvernului. Ziarul Pressa, aflând verdictul de nevinovați, Îi acuza pe jurații de la Târgoviște ca produceau consternare În capitală și În țară, lovind astfel În instituțiile României. Jurații din Târgoviște primeau Însă, prin intermediul Românului, zilnic mesaje de felicitare din toate colțurile țării. Dimitrie Brătianu expedia o
VINOVAȚI SAU NEVINOVAȚI. PROCESUL POLITIC DE LA TÂRGOVIŞTE (1870). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by IULIAN ONCESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1273]
-
În capitală și În țară, lovind astfel În instituțiile României. Jurații din Târgoviște primeau Însă, prin intermediul Românului, zilnic mesaje de felicitare din toate colțurile țării. Dimitrie Brătianu expedia o scrisoare publică Românului (București, 21 octombrie 1870), prin care arăta că „verdictul dela Târgoviște, În condițiunile În cari s-a dat, este spectacolul cel mai măreț care a bucurat până aici inima mea de Român și de om, este un act care ar face mândria popoarelor chiar celor mai avute În bărbați
VINOVAȚI SAU NEVINOVAȚI. PROCESUL POLITIC DE LA TÂRGOVIŞTE (1870). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by IULIAN ONCESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1273]
-
lor cetățenești! Este mai mult decât o victorie câștigată pe câmpul de bătaie, mai mult decât o revoluțiune victorioasă pe stradele unei capitale, victorii care durează atât cât durează și entusiasmul de multe ori de circumstanță ce l-a produs. Verdictul dela Târgoviște este victoria conștiinței asupra tuturor Îngrădirilor cu care sunt Împresurate simțimintele, cugetările, calculele, interesele cetățeanului, de un regim conrupt, violent, arbitrar, nătâng, răsbunător, vitreg, fără milă de Români, victorie formidabilă și totodată liniștită și maiestuoasă ca o taină
VINOVAȚI SAU NEVINOVAȚI. PROCESUL POLITIC DE LA TÂRGOVIŞTE (1870). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by IULIAN ONCESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1273]
-
un regim conrupt, violent, arbitrar, nătâng, răsbunător, vitreg, fără milă de Români, victorie formidabilă și totodată liniștită și maiestuoasă ca o taină sfântă a sufletului În comunicație cu Dumnezeirea, de la care el emană victorie incomensurabilă și indestructibilă, ca conștiința Însăși. Verdictul dela Târgoviște este semnul cel mai pipăit al perfectibilității, În sânul unei societăți, este adevărata și definitiva emancipare a omului: este pentru Români evenimentul cel mai considerabil al timpilor moderni”. El propunea o subscripțiune națională pentru a ridica, la Târgoviște
VINOVAȚI SAU NEVINOVAȚI. PROCESUL POLITIC DE LA TÂRGOVIŞTE (1870). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by IULIAN ONCESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1273]
-
subscripțiune” . Domnitorul considera Însă achitarea conspiratorilor „o lovitură dată așezămintelor liberale din România”, iar guvernul M. C. Epureanu Își prezintă demisia care este respinsă de Carol . Astfel, cei acuzați de către guvern și autorități au ajuns a fi socotiți nevinovați, prin verdictul Curții cu Jurați de la Târgoviște, din 17 octombrie 1870. În aceste condiții, la confruntarea cu cele petrecute În procesul deschis la Târgoviște al „revoluției și revoluționarilor de la Ploiești”, putem conchide că, În locul realităților, s-au judecat mai curând noțiunile de
VINOVAȚI SAU NEVINOVAȚI. PROCESUL POLITIC DE LA TÂRGOVIŞTE (1870). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by IULIAN ONCESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1273]
-
chiar de mâna a doua din timpul nostru merită și el să fie studiat. 74 De obicei lipsa de receptivitate sau timiditatea este cea care îi face pe profesorii de literatură să ezite a judeca singuri. Ei proclamă că așteaptă "verdictul vremii" fără să-și dea seama că acesta nu e decât verdictul altor critici sau cititori, inclusiv al altor profesori. Ideea, potrivit căreia istoricul literar se poate dispensa de critica și de teoria literară, este cât se poate de falsă
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
fie studiat. 74 De obicei lipsa de receptivitate sau timiditatea este cea care îi face pe profesorii de literatură să ezite a judeca singuri. Ei proclamă că așteaptă "verdictul vremii" fără să-și dea seama că acesta nu e decât verdictul altor critici sau cititori, inclusiv al altor profesori. Ideea, potrivit căreia istoricul literar se poate dispensa de critica și de teoria literară, este cât se poate de falsă, și asta pentru un motiv simplu : fiecare operă literară există în. prezent
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]