2,248 matches
-
ce își așteaptă rândul abia ținându-și răsuflarea. Ar fi vrut să mai aibă posibilitatea de a mai sta de vorbă cu el, așa cum o făcuse de atâtea ori. Dar cine s-o mai audă? Un demon al naibii de urât și viclean îl făcuse să se rupă de realitate, astupându-i urechile și oprindu-i toate simțurile, toată energia, blocându-i toți centrii energetici. Îl desprinse ușor de viața de care fusese agățat ca orice pământean în modul cel mai serios și
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
întrebăm în continuare (așa, ca moft intelectual) cum poți face orice în absența unei ideologii, cum poți reda niște fapte altfel decât trecute prin filtrul minim al conștiinței proprii ; domnul S.N. este fie victima unei imense naivități, fie autorul unei viclene vanități : el știe probabil că modul cel mai simplu de transmitere a unui mesaj personal este de a-l împacheta în ambalajul (neutru) al faptelor Dar, chiar și la nivelul faptelor există, cred, o carență (S.N. i-ar spune : credință
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
roșii și/sau pistrui pe față. Se credea că aceștia „sunt evrei” sau că „se trag din ei” ori că „au Însu șirile lor”. „Oamenii roșii” sau „cei cu părul roș” sunt „oameni Însem nați”, „răi”, „necurați sau diavoli”, „primejdioși”, „vicleni”, „abrași” sau „răi la piez” (aducători de ghinion), „cari de obiceiu deoache lumea” <endnote id="(32, pp. 501-503 ; 149, p. 100)"/>. Faptul că evreii și, În general, oamenii cu părul roșu au puterea de a deochea este o superstiție valabilă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
vinovați că ciocoii exploatează pe țărani ! Știi, la noi totdeauna jidanii sunt pricina tuturor relelor” (Răscoala, 1932). Asistăm, În aceste cazuri, la un interesant fenomen de feedback cultural. Stereotipuri de imagologie etnică (de genul celor amintite : „evreul e deștept, dar viclean și pus pe fraudă”) născute În spațiul antisemitismului popular au fost preluate de promotori ai antisemitismului politic, pentru ca ulterior, ușor reformulate, să fie reactivate, ideologizate, multiplicate prin presă și retransmise cu o forță Înzecită În spațiul cultural care le-a
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pe care nu te puteai baza la vânătoare, pentru că „minte și Înșală”, era poreclită „Ovreica” <endnote id="(824, p. 161)"/>. În Lituania, adjectivul zydas (evreu) și porecla etnonimică zydas se aplică micilor comercianți, prăvăliașilor, celor care sunt mincinoși, Înșelători și vicleni <endnote id="(296 și 297)"/>. O situație similară este atestată cam În toate țările est-central- europene. G.M. Tamás dă exemplul unei bătrâne țărănci unguroaice „care spunea despre băcanul satului că era evreu după Îndeletnicire, altfel nu” <endnote id="(690, p.
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
profesie”, putem conchide, parafrazându-l pe Bismarck (care spunea același lucru despre român, referindu-se depreciativ la politicianul român din epoca sa). Etnonimul „evreu” devine deci, din atribut etnic, un atribut profesional (comerciant, cămătar, cârciumar etc.) și unul moral (Înșelător, viclean etc.). În 1884, un interlocutor (poate imaginar) al lui Ion Ghica face distincția clară Între noțiunea de „evreu” și cea de „israelit” (a făcut-o În epocă și Mihai Eminescu ; vezi capitolul „Evreul bun, evreul rău”). „Israeliții” sunt evrei din
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
percepere a evreului de către omul de rând (Polonia În 1975-1978 și 1984, Austria În 1992 etc.), s-a constatat că toate aceste stereotipuri ambigue au supraviețuit până În zilele noastre. Clișee pozitive și negative conform cărora evreii ar fi foarte inteligenți, vicleni, instruiți, buni familiști, solidari Între ei <endnote id="(vezi nota 286)"/>, foarte religioși (pentru sensul termenului habadnic, devenit habotnic, <endnote id="vezi nota 283"/>), fricoși („E un erou, măcar că e ovrei” ; <endnote id="vezi 293"/>), lacomi de bani și Însetați
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
sondaj de opinie realizat pe un eșantion reprezentativ În Ungaria anului 1995, cele mai puternice stereotipuri referitoare la evrei s-au dovedit următoarele : evreii ar fi „materialiști”, o altă formulare pentru „evreii au spirit mercantil” (78% dintre răspunsuri), „băgăreți” (66%), „vicleni” (63%), „rapaci” (62%) și „lacomi” (45%) <endnote id="(496, p. 16 ; 250, p. 26)"/>. Aceste trăsături de caracter stereotipice definesc mai degrabă negustorul sau cămătarul, și nu meseriașul. Nu este locul să fac aici analize socio-economice ample și profunde. O
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Charles Netter a avut perfectă dreptate. Până la urmă, evreii au câștigat „pariul cu agricultura”. În condiții hidro-climaterice nu tocmai favorabile, ei au dezvoltat În Israel una dintre cele mai performante agriculturi din lume. Portretul moral și intelectual 1. Inteligent, dar viclean „Cap de evreu” Majoritatea clișeelor care compun portretul-robot al „evreului imaginar” sunt negative. Nu lipsesc totuși stereotipurile pozitive, dar acestea nu sunt mai puțin false, iar mentalitatea care operează cu ele nu este mai puțin nocivă. Mai ales că, așa cum
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de români. Cum susține un vechi proverb românesc, „un dram de minte este mai bun decât un car de frumusețe” (Anton Pann, Povestea vorbei, 1847). Cel mai adesea Însă, virtutea-stereotip („Evreul e inteligent”) se transformă Într-un viciu-stereotip („Evreul e viclean”). Evreul este „inteligent, dar viclean”, zice Nicolae Iorga, atenționându-l de primejdie pe țăranul român (ziarul Neamul românesc, 5 iunie 1907). El este „isteț”, dar „coțcar”, zice țăranul din Maramureș cu un soi de invidie prost camuflată <endnote id=" (206
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
vechi proverb românesc, „un dram de minte este mai bun decât un car de frumusețe” (Anton Pann, Povestea vorbei, 1847). Cel mai adesea Însă, virtutea-stereotip („Evreul e inteligent”) se transformă Într-un viciu-stereotip („Evreul e viclean”). Evreul este „inteligent, dar viclean”, zice Nicolae Iorga, atenționându-l de primejdie pe țăranul român (ziarul Neamul românesc, 5 iunie 1907). El este „isteț”, dar „coțcar”, zice țăranul din Maramureș cu un soi de invidie prost camuflată <endnote id=" (206, p. 259)"/>. Câteodată, imaginea românului
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de anamorfoză : „Elogiu Întors, spontan, În caricatură”, constată Norman Manea. „Inteligența adversarului nu Înseamnă decât șiretenie” <endnote id="(828, p. 107)"/>. „Atunci când Își urmărește profitul - scria cronicarul spaniol Ibn Verga la sfârșitul secolului al XV-lea -, evreul este inteligent și viclean” <endnote id="(455, II, p. 161)"/>. Evreul este inteligent, harnic și cumpătat : „Prin muncă și economie și deci prin galbeni, [ovreiul] a ajuns la un fel de egalitate cu boierimea noastră”, susținea, la rândul său, Alecu Russo În 1840. Dar
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
maghiarul Franz Liszt despre evreii est-europeni : „În ultimele douăzeci de secole, ei [...] au avut grijă să-și ascută inteligența În direcția vicleniei și Înșelăciunii”. „Evreii sunt așa cum erau În Evul Mediu : elemente ale societății dedate la Înșelăciune, Întotdeauna prefăcute și viclene ; ei flatează vanitatea și viciile societății, Îi epuizează resursele și Îi disprețuiesc slăbiciunile” <endnote id="(866, p. 535)"/>. Într-un articol intitulat „Intelectualismul jidovesc” (apărut În 1922 În ziarul violent antisemit Apărarea Națională, editat la Iași de A.C. Cuza și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
p. 42)"/>. „E om bun, măcar că-i jidan” Când zicala populară amintită („Jidan bun ? N-am văzut !”) era totuși infirmată, se considera că este vorba de o excepție de la regulă. Dacă răutatea evreului este formulată adversativ („Evreul este inteligent, dar viclean”), excepția pe care o reprezintă modelul „bunului evreu” este formulată concesiv : „Era o femeie foarte bună și cinstită, cu toate că era evreică” (expresie din sud-estul Poloniei ; <endnote id="cf. 70, p. 62"/>) ; sau : „E om bun, măcar că-i jidan” ; sau : „E
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
jumătate de mileniu În urmă - cauzele acestei asocieri atipice. Poate pentru că omului retras, izolat și ursuz (cum este receptat „evreul imaginar”) i se spune „viezure” sau „bursuc”. Sau poate pentru că viezurele - ca și evreul - este perceput În popor ca fiind viclean și hoț (fură făină sau grâne din hambare ; <endnote id="vezi nota 111"/>). Sau, În fine, pentru că portul tradițional al evreului În epocă includea o căciulă (straimel) cu blană de viezure (doar evreii bogați permițându-și să folosească blană de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Întruchiparea Împelițatului”, spune un personaj shakespearian (Neguțătorul din Veneția, act II, scena 1). În această situație, toate stereotipurile care compuneau portretul Diavolului au fost transferate și asupra evreului. Acesta din urmă a preluat nu numai viciile morale ale Satanei (rău, viclean, avar, trădător, corupt și corupător etc.), dar și caracteristicile sale fizice. Ca și Diavolul, evreul degajă un miros pestilențial (foetor Diabolicus devine foetor Iudaicus), el are barbă de țap și părul roșu (precum Iuda), ba chiar este dotat cu coadă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
tinii, care nu „ar fi făcut asta”. În afară de imaginea lui de „mâncător de copii” și de „asociat cu Diavolul”, „jidanul” din basm are și alte stereotipuri specifice : e negustor În târg, se tocmește, e ahtiat după bani și aur, e viclean („tot ei Îs mai mehenghi [= vicleni]”), știe să citească (spre deosebire de român), Îi urăște pe creștini („jidanul, tot cu dușmănie asupra creștinului”), ucide folosind otravă („Îi dă nu știu ce și omoară omul”), pretinde că se botează etc. Povești cu evreul infanticid și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
asta”. În afară de imaginea lui de „mâncător de copii” și de „asociat cu Diavolul”, „jidanul” din basm are și alte stereotipuri specifice : e negustor În târg, se tocmește, e ahtiat după bani și aur, e viclean („tot ei Îs mai mehenghi [= vicleni]”), știe să citească (spre deosebire de român), Îi urăște pe creștini („jidanul, tot cu dușmănie asupra creștinului”), ucide folosind otravă („Îi dă nu știu ce și omoară omul”), pretinde că se botează etc. Povești cu evreul infanticid și hemofag se transmiteau din gură În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Verlag, München, 1977). 326. Dumitru Drăghicescu, Din psihologia poporului român, ediție Îngrijită și note de Elisabeta Simion, Editura Albatros, București, 1996 (prima ediție, 1907). 327. Simetric cu clișeul (aparent) pozitiv referitor la „proverbiala” inteligență a evreului (vezi capitolul „Inteligent, dar viclean”), În mentalitatea tradițională românească a supraviețuit clișeul negativ privind „proverbiala” prostie a sârbului. Așa cum am văzut, pentru român „sârbul e bleod [= prost]”, iar darurile primite de el de la Dumnezeu sunt „tăria și prostia”. Studiind Psichologia poporului român (1907), D. Drăghicescu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
evreilor, enumerate fără nici un comentariu. Printre ele se găsesc vreo patru atribute privind prostia evreilor și de două ori mai multe privind viclenia lor Înnăscută (682, p. 33). Cu alte cuvinte, pentru renascentistul polonez, evreul nu ar fi „inteligent, dar viclean”, ci „prost și viclean”. 712. Cronici și povestiri românești versificate (sec. XVII-XVIII), ediție Îngrijită de Dan Simonescu, Editura Academiei Române, București, 1967. 713. Pamfil Bilțiu și Gheorghe Gh. Pop, „Sculați, sculați, boieri mari !”. Colinde din județul Maramureș, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1996
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
comentariu. Printre ele se găsesc vreo patru atribute privind prostia evreilor și de două ori mai multe privind viclenia lor Înnăscută (682, p. 33). Cu alte cuvinte, pentru renascentistul polonez, evreul nu ar fi „inteligent, dar viclean”, ci „prost și viclean”. 712. Cronici și povestiri românești versificate (sec. XVII-XVIII), ediție Îngrijită de Dan Simonescu, Editura Academiei Române, București, 1967. 713. Pamfil Bilțiu și Gheorghe Gh. Pop, „Sculați, sculați, boieri mari !”. Colinde din județul Maramureș, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1996. 714. Dan Octavian Cepraga
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
sioniști care au intuit că, folosirea Palestinei pentru rezolvarea „problemei evreiești” ar putea da naștere, la rândul său „problemei arabe”. Ahad Ha-Am a considerat că era o greșeală ca sioniștii să-i desconsidere pe arabi, pentru că erau inteligenți și vicleni, înțelegeau ce se petrece în țară, iar când „existența noastră în Palestina se va dezvolta într-atât încât populația locală se va simți primejduită, ei nu vor mai ceda cu atâta ușurință. Cât de atenți trebuie să fim când avem
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
mediul, elementele de biografie socială și intelectuală. Negreșit, temperamentul său era al unui războinic - viguros, hotărît, temerar - pentru care lupta e soluția cea mai firească de a tranșa un conflict: luptă deschisă, cavalerească, bazată pe muncă și convingeri, nu lucrătura vicleană, „înțepătura pe la spate”, „critica orală”. în timp ce unii, comozi, împăcați cu propria lor evoluție, lași, tăceau în fața anumitor situații anormale, a unor limitări sau a unor abuzuri, el „ieșea la bătaie”. „... trebuie - îmi scria la 9 iunie 1976 - să facem (...) ceea ce
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
veneai la Festivalul Eminescu! îți trimit, ca document pentru arhiva ta, o invitație care, recunosc, e mult mai frumoasă decît a fost festivalul, care a fost frumos. Cronica la cartea lui Vasile e o pagină de rară comprehensiune și subtilitate. Viclene Ulysse! </citation> (36) <citation author=”Mihai Drăgan” loc="Iași" data =”4 februarie 1969”> Dragă Costel, Îmi este destul de greu să înțeleg de ce nu vrei să-mi răspunzi. Ți-am scris pe la 18-20 decembrie o lungă epistolă, ți-am trimis alta
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
ambele maluri ale Iordanului; În Bnei Achiva sunt organizați evreii bigoți (habotnici, excesiv de religioși, n.n.); Fraterna este o organizație a meseriașilor evrei și nu are un caracter politic ci unul de ajutor reciproc”. Deci, În această pestriță adunare, Își aruncase vicleana momeală CDE-ul de doar, doar o prinde vreun peștișor naiv. Firește, s-au găsit câțiva oportuniști dornici de aventuri politice și avantaje materiale dar, după cum s-a văzut, marea masă a acestei minorități preferase organizațiile serioase care Îi promiteau
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]