2,161 matches
-
de clor. Microbii patogeni din apă sunt distruși prin acțiunea oxigenului în stare născândă. De aceea, introducerea clorului în apă este un mijloc de dezinfectare a acesteia ( acidul clorhidric rezultat fiind în cantități foarte mici, nu are acțiune vătămătoare asupra viețuitoarelor). Reacția este accelerată de lumină (de aceea apa de clor trebuie păstrată în sticle de culoare închisă). Astfel dacă un balon cu apă de clor se răstoarnă într-un vas cu apă și se ține un timp la soare, se
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
dintre sabia lui Clovis și beregata sa, Syagrius, disperat, invocă zeii Întrebînd „Unde sînt umbrele?”: „Ubi sunt umbrae?” Unde sînt, altfel spus, zeii? Extincția vieții - sugerată iarăși limpede de Pascal Quignard Într-un pasaj precis unde sînt inventariate speciile de viețuitoare preconizate a dispărea În următoarea jumătate de secol - agonia, au Început nu, cum se crede, după „moartea lui Dumnezeu”, ci după cea a zeilor. Zeii Întrețineau un dulce hedonism individualist de care creștinismul s-a lepădat, pe care l-a
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
se poate vorbi chiar despre un limbaj al mâinii, după cum se poate vorbi despre un limbaj al privirii. Se face permanent o trimitere directă la relațiile care există Între „mână” și „inteligență”. Pentru Anaxagoras, omul este cel mai inteligent dintre viețuitoare pentru că posedă mâini. Aristotel face legătura Între inteligență și activitatea mâinilor la om. Pentru el mâna este un „organ al uneltelor” (organon pro organonă. Astfel, mâna este considerată un organ sau o „unealtă” a intelectului (nousă, o formă a formelor
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
dublă perspectivă se situează inevitabil orice încercare de analiză. PURITATEA ORIGINILOR Zile neștiute! Binele, frumosul, dreptatea Curgeau ca un torent, fremătau în pomul vieții ... Nimic nu se întinase... nimic nu îmbătrînise Zile pure! Nimic nu sîngera sub unghie, sub dinte Viețuitoare fericită era nevinovăția... Hugo evocă în Legenda secolelor Edenul, paradisul pierdut, "vremurile dintîi ale pămîntului", atunci cînd în tufăriș "mielul și lupul pășteau alături". Vremuri ale fericirii, ale grației neprihănite, ale strălucirii celei dintîi aurore. "Primul soare deasupra primei dimineți
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
Ploaia” elevii au primit și unele explicații științifice a acestor fenomene: aerul, ploaia, zăpada, răsăritul și apusul soarelui. Și în cadrul orelor de literatura pentru copii ( disciplină opțională), elevii au posibilitatea să cunoască mai îndeaproape lucruri interesante despre lumea minunată a viețuitoarelor - pornind de la cele mai mărunte ( gândăcelul, furnica), până la păsări și animale (ciocârlia, calul, câinele, căprioara). Edificatoare, în acest sens, este volumul lui Emil Gârleanu - „Din lumea celor care nu cuvântă”. În acest volum, viețuitoarele gândesc, vorbesc, își trăiesc bucuriile și
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
lucruri interesante despre lumea minunată a viețuitoarelor - pornind de la cele mai mărunte ( gândăcelul, furnica), până la păsări și animale (ciocârlia, calul, câinele, căprioara). Edificatoare, în acest sens, este volumul lui Emil Gârleanu - „Din lumea celor care nu cuvântă”. În acest volum, viețuitoarele gândesc, vorbesc, își trăiesc bucuriile și durerile într-un microcosmos propriu, intim, numai al lor. Scriitorul coboară la dimensiunile eroilor săi, descifrând întâmplări asemănătoare cu cele din viața oamenilor, pline de dramatismul, dar și de încrederea proprie acestora. Și alte
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
creatoare a elevilor și pentru a-i determina să prezinte în propoziții logice ceea ce gândesc, în practica școlară, folosim compunerile libere despre întâmplări imaginare. În acest gen de creații literare, elevii se pot transpune în minunata lume a plantelor și viețuitoarelor, învață să ocrotească și să prețuiască orice plantă și orice animal, oricât de mică ar fi ea și lipsită de importanță ( exemple: „În țara furnicilor”, „Povestea bobului de grâu”, „O rândunică ne povestește”, „O călătorie în stup” etc.). Evaluarea compunerilor
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
temperată, căreia îi sunt specifice toate cele patru anotimpuri. Experiența de observare a mediului înconjurător poate continua în cadrul lecțiilor de științe despre „Comportamente de supravețuire la plante și animale”. Pornind de la schimbările vremii se observă comportamentul și transformările ciclice ale viețuitoarelor prin investigații în aer liber (în parcuri, în grădini, pe malul unui râu sau a unei bălți) și prin intuirea unor materiale didactice. Astfel se observă apariția primelor insecte, se denumesc, se menționează unde au stat în timpul iernii (în crăpăturile
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
analiză și creație literară poate veni și receptarea unor opere de artă plastică și muzicală. Audiindu-se din concertul „Anotimpurile” de Antonio Vivaldi partea întâi „Primăvara”, se cere elevilor să identifice temele muzicale și instrumentele ce redau sunetele și mișcările viețuitoarelor: zborul fluturilor, bâzâitul insectelor, jocul copiilor, joaca puilor de animale. Elevii își vor imagina culorile și elementele de limbaj plastic ce ar putea reda cel mai bine starea indusă de muzică. Pe fond muzical, ei realizează compoziții plastice inspirate de
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
Primăverii” și „ Trăsurica Zânei Primăverii”. Aceste lucrări se încadrează în tema „Prelucrarea materialelor flexibile”, subtema „Lucrări din material plastic și hârtie”. În cadrul acestor lecții se pot relua și fixa prin scurte discuții introductive cunoștințele despre vreme și climă, despre denumirile viețuitoarelor (scarbelul, râdașca, gândacul -Domnului, buburuza-care fac parte din familia coleoptere),despre personificare și personaje fantastice în literatură și arta plastică, se pot audia și chiar intona cântece despre primăvară în timpul efectuării lucrărilor plastice. Pentru realizarea lucrărilor menționate sunt necesare următoarele
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
Topârceanu, M.Sadoveanu, E. Farago, T. Arghezi, O. Goga etc), realizarea unor afișe prin care se încerca sensibilizarea semenilor pentru ocrotirea naturii, pentru evitarea poluării. Educația plastică a fost prezentă prin realizarea unor planșe cu diferite plante și animale, cu viețuitoare în mediul lor de viață, cu frize decorative cu flori și frunze, precum și a unor planșe prin care au fost ilustrate scene din creații literare sau conținutul unor cântece adecvate. De asemenea, elevii au realizat un experiment privind importanța frunzei
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
divinației și pot transmite social ceva. Pe de altă parte, o serie de credințe arată că animalele sunt dotate cu simțuri speciale. Antoaneta Olteanu, în Metamorfozele sacrului. Dicționar de mitologie populară, prezintă diverse situații de acest gen. De pildă, singurele viețuitoare care pot vedea vântul sunt animalele 252. "Caii, dar și alte animale simt, văd ce noi nu putem vedea. Ele pot prevesti prezența celui rău. Eram cu tata și veneam de la munte, de la lemne și dintr-odată caii lui nu
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
în noaptea aceea era necuratul și caii au simțit acest lucru" (Vasile, 66 ani, Suceava). Animalele pot prevesti în general stări negative. Ceea ce interesează în mod deosebit sunt comportamentele lor nefirești. Nu au fost ocolite de invocarea în practicile divinatorii viețuitoare precum reptilele, peștii sau insectele. Utilizarea lor este de înțeles, câtă vreme acestea trăiesc în contact cu medii necunoscute omului tradițional. Cel mai adesea, toate acestea provocau imaginația, curiozitatea și teama oamenilor. Șarpele, șobolanul, nevăstuica, șopârla sunt doar câteva exemple
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
metonimii pentru treptele cunoașterii lu ci ferice (flori - simbol al cunoașterii senzoriale; ochi - cunoaștere contemplativă; buze - cunoaștere prin Logos și prin Eros; morminte - cunoaștere absolută, prin Thanatos) și pentru toate regnurile ce alcătuiesc lumea fizică (regnul vegetal și mineral, regnul viețuitoarelor și specia umană). În următoarele două secvențe, imaginarul poetic este structurat pe opoziția cunoaștere rațională - cunoaștere poetică, evidențiată prin conjuncția adversativă „dar“. Metafora simbol a luminii este valorizată dublu, negativ și pozitiv, prin antiteza lumina mea/lumina altora și prin
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
de cea de-a doua direcție, eseul prezent îi aduce acesteia următorul contraargument: atașarea uneltei istorice corpului uman încă din timpuri străvechi, proces care a început să definească statutul ființei umane, în discursul umanist al disocierii speciei umane de alte viețuitoare, de obiecte sau de mediu, nu a putut inspira decât analogia om-mașină/mecanism, cu variațiile specifice. Tehnologiile ciberneticii, ajungând până în pragul vieții și inteligenței artificiale, reprezentând mai mult decât un proces mecanic și intrând într-o paradigmă postindustrială, marchează însă
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Pascal, București, 1944; ed. cu desene de Livia Rusz, București, 1968; ed. pref. Gica Iuteș, București, 1987; ed. București, 1994; Genoveva de Brabant, cu desene de Pascal, București, 1945; ed. Sibiu, 1993; Cartea bucuriei, București, 1945; Fel de fel de viețuitoare, București, 1945; Jar Voievod și Fulg Albastru, București, 1945; Joc și veselie, București, 1945; Maimuțica, cu desene de Pascal, București, 1945; Privește și citește, București, 1945; Haplea. Pățanii și năzdrăvănii, București, 1970; Haplea. Alte pățanii și năzdrăvănii, cu desene de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285673_a_287002]
-
mai fi de observat că în Elemente de metafizică, Partea a treia, capitolul III: Vocația, într-un context în care Rădulescu-Motru are în vedere supraomul lui Nietzsche, este evidențiată și ideea evoluției, aplicată de filosoful german socotește cel român tuturor "viețuitoarelor", dar absentă atunci când el gândește supraomul, acesta nereprezentând, în ultimă instanță, decât "o frumoasă imagine poetică"241. Așa încât, putem spune că ideea de evoluție, atât de importantă în filosofia lui Rădulescu-Motru, își găsește o sursă de inspirație și în filosofia
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
achizițiilor științifice și a evoluției istori ce a societății omenești. Pentru cititor va fi reconfortant să constate că intuiția paulesciană a acelui „maestru desăvârșit” de pildă, despre care vorbea cu atâta admirație savantul, se regăsește în codul genetic al ființei viețuitoare, entitate care prin structura sa se dovedește a fi extrem de limitativă și în egală măsură deosebit de activă în conservarea creației pe care Paulescu o susținea și argumenta atât de convingător în scrierile sale. Nu mai puțin reconfortante sunt și noile
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
încercarea de a explica cauza acestei finalități, ceea ce presupune existența unei forțe exterioare și superioare intelingenței umane, misterioase și de nepătruns către care conduce orice aprofundare existențială. Termenul de finalitate își are sorgintea în numeroasele fapte de observație din lumea viețuitoarelor, care arată invariabil că structura și funcția unei ființe este perfect adaptată scopului de a se prezerva ca individ și perpetua ca specie. Și într- adevăr nu există specie din cele 5 regnuri: bacterii, protiști, fungi, plante și animale a
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
doilea rând utilizarea unui termen de comparație din domeniul a ceea ce se cunoaște pentru ca prin analogie să se emită o ipoteză valabilă privind cauza; iar în al treilea rând verificarea experimentală a acestei ipoteze. Faptele de observație arată că lumea viețuitoarelor, indiferent la ce nivel de dezvoltare s-ar afla ca specie, are două caractere fundamentale comune și anume: structură particulară denumită de Paulescu morfologie vitală și fiziologie particulară denumită fenomenologie vitală. În cadrul fiecăruia din aceste caractere esențiale se pot distinge
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
ca specie, are două caractere fundamentale comune și anume: structură particulară denumită de Paulescu morfologie vitală și fiziologie particulară denumită fenomenologie vitală. În cadrul fiecăruia din aceste caractere esențiale se pot distinge așa zisele caractere distinctive care se întâlnesc în lumea viețuitoarelor și nu se observă decât în lumea viețuitoarelor. I. MORFOLOGIA VITALĂ 1. Pentru morfologia vitală observația arată că orice ființă dispune de un corp, în alcătuirea căruia intră elementele chimice ale mediului în care trăiește, comune deci cu elementele constitutive
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
anume: structură particulară denumită de Paulescu morfologie vitală și fiziologie particulară denumită fenomenologie vitală. În cadrul fiecăruia din aceste caractere esențiale se pot distinge așa zisele caractere distinctive care se întâlnesc în lumea viețuitoarelor și nu se observă decât în lumea viețuitoarelor. I. MORFOLOGIA VITALĂ 1. Pentru morfologia vitală observația arată că orice ființă dispune de un corp, în alcătuirea căruia intră elementele chimice ale mediului în care trăiește, comune deci cu elementele constitutive ale materiei brute, cu precădere însă pentru C
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
iar modificările acesteia sunt rezultanta variațiilor intensității energiei, materia vie depășește cu mult cadrul simplelor mutații de materie și energie, având capacitatea distinctivă de a se autostructura și perpetua. 2. Al doilea element morfologic distinctiv este forma, reprezentată în lumea viețuitoarelor de celulă. De la prokariote la eukariote, de la unicelulare la pluricelulare, de la bacterii la om, celula reprezintă unitatea morfofuncținală în afara căreia nu poate fi concepută viața. De la ființele cele mai simple (organisme unicelulare) în care celula este omnipotentă, până la celula înalt
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
mediul necesar reproducerii, își reduc treptat capacitatea de multiplicare, atenuându-și treptat nutriția și funcția până la moartea individului. Moartea ființei poate fi astfel definită ca o încetare a evoluției, adică o degradare treptată a caracterelor esențiale și distinctive ale ființei viețuitoare (bioplasma, celula, organizarea celulară, fenomenele vitale), degradare care în final va însemna trecerea ființei viețuitoare în domeniul materiei brute, cu cele trei dimensiuni ale sale: masă, volum și energie. Privind individul sub aspectul evoluției și morfologiei sale în cadrul speciei din
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
de netrecut în calea încrucișării între specii, iar dacă accidental sau artificial acest lucru se întâmplă, hibrizii rezultați sunt fie sterili, sau dacă sunt fertili la câteva generații sfârșesc prin a reveni la genotipul unuia din părinți. În concluzie: ființele viețuitoare au o morfologie vitală particulară, adaptată unui scop final care este același pentru tot ceea ce înseamnă viață, de la ființe unicelulare (bacterii, protiști) la ființe pluricelulare (fungi, plante, animale inferioare și superioare, inclusiv omul). Chiar dacă utilizează elementele materiei brute, inclusiv calitățile
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]