10,890 matches
-
necesară pentru menținerea conviețuirii în societate, iar pedepsirea este numele unei metode sau a unui sistem de pricinuire a unei suferințe tuturor celor și doar acelora care au fost găsiți vinovați de săvârșirea unui delict. Deși noțiunile de pedeapsă și vinovăție sunt strâns legate, ele nu pot fi confundate. Vinovăția a fost considerată de adepții teoriilor retributiviste fundamentul pedepsei. Pentru filosofii utilitariști, însă, pedeapsa poate fi justificată doar dacă răul care este prevenit este mai mare decât răul pricinuit de infractor
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
numele unei metode sau a unui sistem de pricinuire a unei suferințe tuturor celor și doar acelora care au fost găsiți vinovați de săvârșirea unui delict. Deși noțiunile de pedeapsă și vinovăție sunt strâns legate, ele nu pot fi confundate. Vinovăția a fost considerată de adepții teoriilor retributiviste fundamentul pedepsei. Pentru filosofii utilitariști, însă, pedeapsa poate fi justificată doar dacă răul care este prevenit este mai mare decât răul pricinuit de infractor prin fapta sa. Prin urmare, dacă pedeapsa nu împiedică
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
mai mare decât răul pricinuit de infractor prin fapta sa. Prin urmare, dacă pedeapsa nu împiedică săvârșirea infracțiunilor în viitor, atunci nu face altceva decât să se adauge la suferințele umane. Retributivismul pretinde existența unei legături morale între pedeapsă și vinovăție și în mod esențial, consideră că doar vinovații trebuie pedepsiți. Firește, suferința care însoțește aplicarea pedepsei poate fi pricinuită și unor persoane nevinovate, dar în acest caz nu este vorba de pedeapsă, ci de eroare judiciară sau de terorism. Provocarea
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
dacă persoana respectivă este vinovată. Teoriile utilitariste au încercat fundamentarea pedepsei exclusiv pe conceptul de periculozitate, dar s-a constatat că, din punct de vedere practic, acest lucru este imposibil. Prin urmare, s-a apelat din nou la ideea de vinovăție ca răspuns la întrebarea dacă se poate aplica o pedeapsă, atribuind însă pedepsei un scop preventiv. Adepții teoriilor utilitariste centrate pe ideea prevenției generale au stabilit o relație între vinovăție și fundamentarea pedepsei bazată pe funcția motivatoare a normei juridice
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
Prin urmare, s-a apelat din nou la ideea de vinovăție ca răspuns la întrebarea dacă se poate aplica o pedeapsă, atribuind însă pedepsei un scop preventiv. Adepții teoriilor utilitariste centrate pe ideea prevenției generale au stabilit o relație între vinovăție și fundamentarea pedepsei bazată pe funcția motivatoare a normei juridice. Conform acestei teorii, pedeapsa nu depinde de vinovăție în sens retributivist, ci este fundamentată într-o prevenție generală proporțională cu gravitatea faptei și importanța valorii ocrotite de norma juridică. O
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
aplica o pedeapsă, atribuind însă pedepsei un scop preventiv. Adepții teoriilor utilitariste centrate pe ideea prevenției generale au stabilit o relație între vinovăție și fundamentarea pedepsei bazată pe funcția motivatoare a normei juridice. Conform acestei teorii, pedeapsa nu depinde de vinovăție în sens retributivist, ci este fundamentată într-o prevenție generală proporțională cu gravitatea faptei și importanța valorii ocrotite de norma juridică. O persoană este vinovată atunci când săvârșește o faptă penală, deși este capabilă de autocontrol, în sensul că, din punct
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
secolul al XX-lea, s-a considerat că niciuna dintre aceste teorii nu este capabilă să justifice pedeapsa. Din încercarea de a concilia cele două doctrine opuse, au luat naștere unele teorii eclectice, unificatoare, unde pedeapsa este stabilită proporțional cu vinovăția făptuitorului, dar, în același timp, este orientată înspre realizarea finalităților cerute de prevenție și reeducare. Cercetând relația dintre drept și morală nu putem decât să constatăm, așa cum au făcut-o și alții înaintea noastră, că cele două fenomene se întrepătrund
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
Gertude Ezorsky (editor), Philosophical Perspectives on Punishment (Perspective filosofice asupra pedepsei), State University of New York Press Albany, 1972. Raz, Joseph, Ethics in the Public Domain. Essay in the Morality of Law and Politics, Clarendon Press, Oxford, 1995. Romoșan, I. D., Vinovăția în dreptul civil român, Editura All Beck, București, 1999. Rousseau, Jean-Jacques, Contractul social, traducere și studiu introductiv de N. Dașcovici, Editura Mondero, București, 2001. Rotaru, Cristina, Fundamentul pedepsei. Teorii moderne, Editura C.H. Beck, București, 2006. Runes, Dagobert D., Dictionary of Philosophy
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
210; la Feinberg, 207; la Hart, 175; la Hobbes, 210; la Locke, 210; la Nietzsche, 172; necesitate, 215; negație a negației, 200; predictibilitatea, 13; răzbunarea sângelui, 181; reacție pasională, 180; scopul ei, 209, 210, 212; semnificație, 188; și corespondența cu vinovăția, 177; și tortura, 183 pozitism juridic: conceptul de lege, 33; contestatari, 47; la Austin, 50; la Bentham, 47; la Comte, 49; la Dworkin, 52; la Hart, 55; la Kelsen, 53; legea celor trei stadii, 49; obiecții, 53; porunca și obligația
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
consencințialiste, 23 teorii neteleologice, 23 teorii nonconsecințialiste, 23 teorii teleologice, 23 U utilitarism: hedonist, 26; preferențial, 26; și context public, aplicabilitate, 26; și justificarea pedepsei, 192 utilitate, 25, 26, 27, 79, 112, 153, 195, 224, 231 V vălul ignoranței, 89 vinovăție: componente ale, 161; conștiința și voința, 164; corelația cu fapta ilicită, 162, 164; definiție, 160; forme ale, 163; grade de, 164; noțiune, 159 virtute: cardinală, 27; interes pentru, 29; teologică, 28; teorii centrate pe, 27 voluntarism, 14, 140, 156; critici
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
Imm. Kant, Bazele metafizicii moravurilor, p. 51. 156 C. M. Korsgaard, op. cit., p. 98. 157 Ibidem, pp. 100-102. 158 C. M. Korsgaard, op. cit., pp. 104-108. 1 Cristina Rotaru, Fundamentul pedepsei. Teorii moderne, Editura C.H. Beck, București, 2006, pp. 224-225. 2 I. Mircea, Vinovăția în dreptul penal român, Editura Lumina Lex, Bucureși, 1998, pp. 12-13. 3 C. Stătescu, C. Bârsan, Drept civil. Teoria generală a obligațiilor, Editura All Beck, București, 2000, p. 191. 4 I. D. Romoșan, Vinovăția în dreptul civil român, Editura All Beck, București, 1999
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
Beck, București, 2006, pp. 224-225. 2 I. Mircea, Vinovăția în dreptul penal român, Editura Lumina Lex, Bucureși, 1998, pp. 12-13. 3 C. Stătescu, C. Bârsan, Drept civil. Teoria generală a obligațiilor, Editura All Beck, București, 2000, p. 191. 4 I. D. Romoșan, Vinovăția în dreptul civil român, Editura All Beck, București, 1999, p. 13. 5 Ibidem, p. 14. 6 Ibidem, p. 15. 7 C. Stătescu, C. Bârsan, op. cit., p. 191. 8 I. Mircea, op. cit., p. 38. 9 Gh. Mihai, op. cit., pp. 186-187. 10 Ibidem
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
191. 8 I. Mircea, op. cit., p. 38. 9 Gh. Mihai, op. cit., pp. 186-187. 10 Ibidem, p. 189. 11 N. Popa, Teoria generală a dreptului, Editura Actami, București, 1999, p. 329. 12 "infracțiunea este fapta care prezintă pericol social, săvârșită cu vinovăție și prevăzută de legea penală" (s. n.), conform art. 17 C. Pen. 13 C. Stătescu, C. Bârsan, op. cit., p. 190. 14 I. D. Romoșan, op. cit., p. 20, C. Stătescu, C. Bârsan, op. cit., p. 191. 15 C. Stătescu, C. Bârsan, op. cit., p. 195
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
1972, pp. 31-33, apud. Gh. Mihai, op. cit., p. 90. 39 I. D. Romoșan, op. cit., p. 8. 40 Ibidem. 41 I. Tanoviceanu, Tratat de drept penal și procedură penală, Editura a II-a, vol I, București, 1924, p. 510, apud. Ion Mircea, Vinovăția în dreptul penal român, Editura Lumina Lex, Bucureși, 1998, p. 7. 42 Fr. Nietzsche, Genealogia moralei, traducere de Darie Lăzărescu, Editura Mediarex, București, p. 96. 43 Fr. Nietzsche, op. cit, p. 95. 44 Ibidem, p. 97. 45 B. Spinoza, Etica, partea
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
prin angajare tactil-chinestezică și facilitarea exprimării sentimentelor acestora. Sarcina: sub îndrumarea educatorului, copiii trebuie să realizeze o dactilo-pictură (pictură cu degetele), reprezentând diferite stări emoționale. Exemple de stări emoționale exprimate: veselie, tristețe, mânie, supărare, îndoială, mirare, îngrijorare, frică, ură, rușine/vinovăție etc. Copiii sunt invitați apoi să exprime exact ceea ce simt în acest moment (un alt desen), folosind culorile pe care le consideră cele mai potrivite. Culorile alese, fluiditatea mișcării, tonurile și consistența petelor de culoare oferă indicii interesante privind afectivitatea
Micii năzdrăvani, conflictul şi jocul by Alina Nicoleta Bursuc () [Corola-publishinghouse/Science/1683_a_3100]
-
va pune mare accent pe antrenarea copiilor în activitate prin expresivitate, spontaneitate și bucurie/libertate în exprimare. 13. JOC „MR. FACE” Obiective: să recunoască emoțiile pe baza componentei nonverbale expresiei faciale, postura, modificări fiziologice; să exprime emoții complexe precum rușine, vinovăție, mândrie; să identifice emoțiile altor persoane în diverse situații. Mod de desfășurare: Copiii completează pe un panou, un chip de om cu elemente care să sugereze diverse stări: mulțumire,veselie, tristețe. Fiecare copil mimează o anumită stare și ceilalți recunosc
Micii năzdrăvani, conflictul şi jocul by Alina Nicoleta Bursuc () [Corola-publishinghouse/Science/1683_a_3100]
-
dezvoltării morale): până la 6 ani (când copiii apreciază corectitudinea unui comportament din perspectiva consecințelor acestuia, a posibilității de a evita pedeapsa); al treilea și al patrulea stadiu în dezvoltarea psihosocială 38, stadii caracterizate prin prisma unor conflicte-tip: * conflictul inițiativă vinovăție: între 3 și 5 ani; * conflictul sârguință inferioritate: între 5 și 6/7 ani39 etc. stadiul personalismului (3-6 ani), marcat prin trei faze: * faza opoziției prin opoziția față de adult, copilul se diferențiază de acesta și își afirmă personalitatea; * faza seducției
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
Golgo-[tha]-nooza Sufixul -nooza trimite la zoon, zoa (prin anagramare) [locul căpăținilor ființelor vii] ARAMAICA EBRAICA GREACĂ gogultho sau gogoltha subst. craniu, căpățina, gulgoleth subst. căpățina golgotha subst. craniu, căpățina Leutha: actul sexual sub auspiciile oficiale ale legii; simțul vinovăției, al păcatului GAELICA Lutha nume geografic în poemele lui Ossian (Macpherson) Los: Timpul, Soarele, Imaginația romantică, Prolificul arhetipal, Profetul; LOS-SOL (cf. S. F. Damon) LATINĂ Sol subst. numele zeului Soarelui ETIMOLOGIE ALTERNATIVĂ: Los: He-[lios] GREACĂ Helios subst. numele zeului
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
a inspirat pe Blake în privința eroinei sale Oothoon (David V. Erdman, Blake, Prophet Against Empire, p. 218; vezi S. Foster Damon, 1973, pp. 312-313). 281 (VIII, 359) LEUTHA: Simbolizează actul sexual conjugal, simțul păcatului (și chiar Păcatul însuși) sau al vinovăției și ideea de condamnare. Este emanația lui Bromion (al patrulea fiu al lui Los și Enitharmon; semnifică rațiunea). Atributele ei sînt Valea Desfătării (Valley of Delight) (organele genitale femeiești), floarea (culegerea florii semnifică actul sexual) și curcubeul speranței. (Vala, VIII
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
să rămână nepedepsit și își dorește în continuare să se răzbune. Riccardo își va face în sfârșit apariția iar lupta va începe. Duelul va fi întrerupt de către Cuniza care sosește însoțită de Leonora. Ultima insistă că Riccardo să iși recunoască vinovăția și să accepta să se căsătorească cu ea. Obsedat de ideia răzbunării, Oberto va smulge de la Riccardo promisiunea că se vor întâlni mai târziu în pădure pentru a continua duelul. Oberto va părăsi scenă pentru a se îndrepta spre pădure
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
sale (Tu al cui sguardi onni possente). Tabloul 3. Pe culuoarul de lângă cameră de consiliu. Senatorii comentează sentința în timp ce părăsesc cameră de consiliu. Jacopo nu a mărturisit, dar scrisoarea pe care el a trimis-o Ducelui Sforza la Milano, dovedește vinovăția lui: în consecință este drept să se întoarcă în exilul din Cretă. Imparțialitatea justiției venețiene trebuie să fie clară pentru toți, cu atat mai mult cu cât însuși fiul Dogelui nu se poate sustrage sentinței. Tabloul 4. Cameră privată a
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
va fi încoronat și el dorește ca Giovanna să fie cea care să-i pună coroană pe creștet și să împartă gloria cu el. Nemai fiind stăpâna pe ea însăși, Giovanna îl urmează pasivă, plină de remușcări și sentimente de vinovăție. Un cor de spirite rele, proslăvindu-l pe Satan și victoria lui asupra purității, o asaltează pe tânăra față. Actul ÎI. Piața din Rheims, în fața Catedralei St. Denis. Populația se pregătește pentru încoronare intonând cântece de laudă pentru fecioara luptătoare
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Dragostea lui Rodolfo pentru Luisa este frenetica și obsesiva. Miller este înzestrat cu un caracter nobil și plin de bunătate. Blândețea Luisei este compensata de furia cu care îl abordează pe Wurm. Chiar și ștersul Walter, torturat de sentimentul de vinovăție și de singurătate, îl premerge pe înfricoșătorul și totodată tragicul personaj Filip al II-lea din opera Don Carlo pe care Verdi o va compune 18 ani mai tarziu, ultima adaptare a unei piese de Schiller în creația verdiană. Așa cum
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
celor doi oameni să pună capăt duelului în numele credinței. Că unul mai tânăr, Rafaelle trebuie să facă primul gest de reconciliere și îi întinde mâna. La vederea acestui gest Stankar nu se mai poate stăpâni și îi spune adevărul despre vinovăția lui Raffaele. Stiffelio o implora pe Lină să se apere. Neprimind nici un răspuns el apucă sabia lui Stankar cu intenția de a-l ataca el însuși pe Raffaele. Deodată se aud din depărtare vocile celor din congregație intonând un psalm
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
îi salvase viața acestuia în Palestina, se alătură Minei. Odată rămași singuri, Aroldo îi spune Minei cât de mult s-a gândit la ea în timpul cât a fost plecat (Sotto îl sol di Siria ardente). Aceste vorbe accentuează sentimentul de vinovăție al Minei care izbucnește în lacrimi. Aroldo este surprins de faptul că Mină nu mai poartă pe deget inelul de logodnă și o întreabă unde este inelul: Mină se ferește să răspundă. Briano îl cheamă pe Aroldo în sala banchetului
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]