2,046 matches
-
mai folositoare misiuni ale unui om care își iubește neamul”. A mai editat culegerile de folclor: „Inimioara - adecă Floarea poeziei naționale din cei mai buni scriitori români pentru uzul tinerimii române” (1885, ed. a 2-a în 1907), ˝Trandafiri și Viorele˝ (1886, ed. a 4-a în 1912), „Chiuituri de care strigă flăcăii la joc, Opșaguri, cât pilite, cât cioplite și la lume împarțite” (1887), „Starostele sau datinile de la nunțile românilor ardeleni” (1890), „Povești din popor” (1895, editat sub auspiciile ASTREI
Ion Pop-Reteganul () [Corola-website/Science/307655_a_308984]
-
resimte mult și aici. Vârfurile copacilor din pădure se usucă, frunzele pomilor fructiferi se usucă și cad în plină vară. Floră spontană este destul de variată, formată din iarbă neagră, păiș, pir, bolbora, salvie, trifoi alb și roșu, iarbă grasă, maci, viorele, brebenei,etc. Fauna Fauna din zona comunei Valea Mare, datorită despăgubirilor, datorită agriculturii mecanizate și chimizate, este foarte mult diminuată. Dacă unii cetățeni povesteau despre întâlniri neprevăzute cu lupii, sau despre atacul lupilor la oborul oilor, iarna, acum acest animal
Valea Mare, Olt () [Corola-website/Science/302027_a_303356]
-
1941, “Trenul morții” a intrat în stația Roman la ora 11, înainte de amiază. Între orele 11 și 14,30, în timp ce trenul a fost remorcat spre peronul companiei sanitare din gară, s-a petrecut drama în centrul căreia s-a aflat Viorica Agarici. Jandarmii au împiedicat personalul Crucii Roșii să dea apă evreilor atârnați pe zăbrelele vagoanelor care țipau “Crucea Roșie, apă!”. Timp de trei ore președinta Crucii Roșii a alergat în oraș după o aprobare pentru “a-și îndeplini misiunea”. Iată
Viorica Agarici () [Corola-website/Science/304144_a_305473]
-
40% din terenurile fondului silvic al țării. Acestea cuprind o vastă varietate de arbori: stejari, tei, ulmi, arțari, carpeni, plopi etc.; animale: bursucul, veverița, mistrețul, căprioara, vulpea, cerbul etc.; specii de păsări: grangurul, privighetoarea, mierla, pițigoiul, ciocănitoarea, cucul și plante: viorele, brebenei, leurda, toporași, ghiocei, lăcrămioarele. Pe coline se cultivă viță de vie, pe versanți — pomi fructiferi: meri, pruni, caiși, piersici, nuci, cireși, vișini. Pe văi se cultivă legume: roșii, castraveți, vinete, ceapă, ardei dulci, varză etc. Pe câmpuri se cultivă
Strășeni () [Corola-website/Science/298032_a_299361]
-
fost realizat în studiourile Centrului de Producție Cinematografică București. În realizarea filmului au fost folosiți mai mulți consilieri și anume: col. Constantin Grădinaru, ing. Samoilă Spiru, ing. Vasile Visarion și lt. col. Gheorghe Rovența. Scenele de balet au fost regizate de Viorica Cișmigiu. Piesele muzicale de pe coloana sonoră a filmului sunt inspirate din cântecele „Supernature” și „In the smoke” ale compozitorului și interpretului francez Marc Cerrone. Autorul muzicii nu este menționat însă pe generic, precizându-se doar că ing. Anușavan Salamanian este
Duelul (film din 1981) () [Corola-website/Science/312631_a_313960]
-
Marele Ducat de Luxemburg. urmează cursurile Școlii Generale de Muzică nr.3, din București, în perioada 1967-1972, având ca profesor de pian pe C. Galeriu. Continua studiile muzicale, în perioada 1972-1979, la Liceul de Muzică "George Enescu" din București, cu Viorica Platon (pian) și Amalia Gheorghe (teorie-solfegiu). În perioada 1979-1983, îl găsim student la Conservatorul de Muzică "Ciprian Porumbescu" din București (astăzi Universitatea Națională de Muzică "Ciprian Porumbescu"), unde studiază cu profesorii Victor Giuleanu (teorie-solfegiu), Dan Constantinescu și Dan Buciu (armonie
Octav Firulescu () [Corola-website/Science/311975_a_313304]
-
plămânărica ("Pulmonaria officinalis"), vinarița ("Asperula odorata"), sănișoara ("Sanicula europaea"), pâștița ("Anemone nemerosa"), frag ("Fragaria veșca"), găinușe ("Isopyrum thalictroides"), brebenei ("Corydalis solidă"), ciclamen ("Cyclamen purpurascens"), rostopasca ("Chelidonium majus"), talpă găștii ("Leonurus cardiacă"), tătăneasa ("Symphytum officinale"), traista-ciobanului ("Capsella bursa-pastoris"), țintaura ("Centaurium umbellatum"), viorele ("Scilla bifolia"), măcrișul iepurelui ("Oxalis acetosella"), silnic ("Glechoma hirsuta"), leurda ("Allium ursinum"), brândușa de toamnă (din speciile "Colchicum autumnale" și "Crocus banaticus" - specie endemica pentru România), sânzâiene ("Galium verum"), margareta ("Leucanthemum vulgare"), sunătoare ("Hypericum perforatum"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), lușcă ("Leucojum
Vârful Măgura Priei, Munții Meseș () [Corola-website/Science/311474_a_312803]
-
numeroși bureți. Dintre aceștia, comestibili, enumerăm: urechiușa, creasta cocoșului, „milătarca” (hribul), buretele de fag, ghebea și „buretele usturos” (buretele alb); dintre cei „nebuni” (otrăvitori): buretele pestriț, buretele puturos, buretele flocos și ciuperca alba. Nelipsite din flora pădurii sunt: „nușceaua” (brândușa), vioreaua, ghiocelul, brebeneii, tulichina, căldărușa, zburătoarea, fragul, afinul, „coacăzul” (pomușorul), murul și zmeurul, iar din categoria plantelor otrăvitoare: spânzul, steregoaia, mătrăguna, ghințura, omeagul și lipanul. Pe malul pâraielor limpezi și umbroase din păduri, cresc în voie plante iubitoare de umezeală precum
Geografia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309472_a_310801]
-
Ishodul)". Volumul are 164 de file, fiind imprimat, între 14 noiembrie 1581 și 14 iulie 1582, pe hârtie de fabricație sibiană. Textul a fost editat parțial, cu litere chirilice, de Mario Roques (1925), iar apoi integral, în transcriere interpretativă, de Viorica Pamfil (1968) și de Vasile Arvinte, Ioan Caprosu și Alexandru Gafton (2005). În prefață se arată că traducerea se datorează episcopului Mihai Tordași, care a colaborat cu patru cărturari din Banat și Hunedoara: Aceștia ar fi tălmăcit o parte mai
Palia de la Orăștie () [Corola-website/Science/309272_a_310601]
-
Activitatea omului în ultimele două secole a dus la extinderea suprafeței terenurilor agricole, construirea rețelelor de drumuri, construirea localităților. Aceasta activitate a contribuit la defrișarea în masă a pădurilor. În ,Codrii Tigheciului” se întâlnesc variate specii de plante: ghiocelul, albăstrița, viorele, dumbrăvița purpurie, capsunita roșie, bujorul străin, ciulinul-de-apă, etc. Din aceste plante se află pe cale de dispariție: ghiocelul, capsunita roșie și bujorul străin. Comuna este bogată în plante de cultură. Din cereale sunt răspândite porumbul, grâul, secara, orzul, ovăzul; dintre culturile
Cociulia, Cantemir () [Corola-website/Science/305146_a_306475]
-
se înscrie centrul de vinificație Purcari. Condițiile climaterice sunt favorabile cultivării soiurilor roșii de struguri - Merlot, Cabernet-Sauvignon și Rara Neagră, în baza cărora se produc vinuri maturate cu gust armonios, complet și buchet bogat în tonalități de marochin, coacază neagră, viorele și stejar nobil. Accesul la Purcari din Chișinău se face pe următorul treseu: R2 Chișinău-Bender până la Aneni Noi R30 Anenii-Noi-Căușeni-Ștefan Vodă-frontiera cu Ucraina prin Căușeni, Ștefan Vodă L515 R 30 - Viișoara - Purcari La nord de localitatea Olănești este menționată o
Purcari, Ștefan Vodă () [Corola-website/Science/305217_a_306546]
-
pe haine și mobilier. Regele a ordonat un parfum diferit în fiecare zi pentru apartamentul său. După ce Napoleon Bonaparte s-a ridicat la putere s-au organizat expediții imense pentru achiziționarea ingredientelor parfumate. Napoleon primea doi litri de colonie de viorea în fiecare săptămână. Josephine avea preferințe mai puternice de parfum. Folosea atât de mult parfum de mosc, încât la 60 de ani după moartea ei, mirosul încă se simțea în budoirul ei. În Anglia industria parfumurilor și-a atins apogeul
Apă de toaletă () [Corola-website/Science/304764_a_306093]
-
Pulmonaria officinalis"), vinarița ("Asperula odorata"), sănișoara ("Sanicula europaea"), frigare ("Geranium palustre"), floarea Paștelui ("Anemone nemerosa"), găinușe ("Isopyrum thalictroides"), breabăn ("Corydalis solidă"), ciclamen ("Cyclamen purpurascens"), rostopasca ("Chelidonium majus"), talpă găștii ("Leonurus cardiacă"), tătăneasa ("Symphytum officinale"), traista-ciobanului ("Capsella bursa-pastoris"), țintaura ("Centaurium umbellatum"), viorele ("Scilla bifolia"), măcrișul iepurelui ("Oxalis acetosella"), silnic ("Glechoma hirsuta"), leurda ("Allium ursinum"), brândușa de toamnă ("Colchicum autumnale"), sânzâienă ("Galium verum"), margareta ("Leucanthemum vulgare"), sunătoare ("Hypericum perforatum"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), lușcă ("Leucojum vernum"), cosaci ("Astragalus depressus"), măzăriche ("Lathyrus transsilvanicus"), pătlagina ("Plantago
Munții Meseș () [Corola-website/Science/306286_a_307615]
-
scoica mică de râu), Unio tumidus Philipsson; -pentru vertebrate: Mustela erminea Linné (hermina), Mustela nivalis Linné (nevăstuică), Mustela putorius Linné (dihorul negru sau dihorul de pădure), Mustela eversmanni Linné, (dihorul de stepă); - pentru plante: Viola jordanii Hanry, Viola canina Linné (viorele salbatice), Viola mirabilis Linné (viorele), Viola uliginosa Bess, Viola joii Janka (tămâioară), Viola odorata Linné (toporaș)
Nomenclatură binară () [Corola-website/Science/300001_a_301330]
-
tumidus Philipsson; -pentru vertebrate: Mustela erminea Linné (hermina), Mustela nivalis Linné (nevăstuică), Mustela putorius Linné (dihorul negru sau dihorul de pădure), Mustela eversmanni Linné, (dihorul de stepă); - pentru plante: Viola jordanii Hanry, Viola canina Linné (viorele salbatice), Viola mirabilis Linné (viorele), Viola uliginosa Bess, Viola joii Janka (tămâioară), Viola odorata Linné (toporaș)
Nomenclatură binară () [Corola-website/Science/300001_a_301330]
-
ustulata"), ploșnițoasa ("Orchis coriophora"), captalan ("Petasites albuș"), mierea-ursului ("Pulmonaria officinalis"), cuscrișor ("Pulmonaria rubra"), paronihie capitata ("Paronychia cephalotes"), foaie-grasă ("Pinguicula alpina"), amăreala ("Polygala alpestris"), clocotici ("Rhinanthus alectorolophus"), șoaldina aurie ("Sedum hispanicum"), cristeț ("Salvia glutinosa"), degetăruț pitic ("Soldanella pusilla"), oușor ("Streptopus amplexifolius"), viorea ("Scilla bifolia"), podbal ("Tussilago farfara"), cimbrișor ("Thymus comosus"), bulbuc de munte ("Trollius europaeus"), veronica ("Veronica bachofenii") sau "Scabiosa columbăria ssp. pseudobanatica", o specie endemica pentru țara noastră. În vecinătatea parcului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic
Parcul Național Buila-Vânturarița () [Corola-website/Science/313467_a_314796]
-
ale aerului, ajungînd uneori pînă la +20 grade C și mai sus. În cadrul raionului și a părții centrale a țării temperatura medie a lunii martie este egală cu +2 grade C. În această perioadă înfloresc primele plante de primăvară: ghioceii, viorelele, brîndușele, zambiile ect. În aprilie temperatura aerului și a solului continuă să crească. Înfloresc unele specii de plante de pădure și de stepă. Sînt cazuri de schimbări bruște ale temperaturii - geruri, înghețuri. În luna mai temperatura medie a aerului atinge
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
pinul), specii de arbuști (tulichina, șocul roșu și negru, vonicerul, alunul, cornul, sângerul, clocotișul, lemnul câinesc), specii de ierburi (vinarița, trepădătoarea, colțișor, silnic, urzica galbenă, sănișoara, leurda, slăbănogul) și multe specii din floră de primăvară (pâștița, floarea paștelui, găinușe, brebenei, vioreaua). Fauna este diversificata în specii de: mamifere (lupul, mistrețul, vulpea, căprioara, iepurele, veverița, viezurele), păsări (mierla, gaița, pițigoiul, privighetoarea, grangurele, ciocănitoarea, fazanul) și reptile (șopârla de câmp, șarpele orb, gușterul, broască). Fauna apelor este reprezentată de diferite specii de pești
Județul Sălaj () [Corola-website/Science/296667_a_297996]
-
în suflet. Oamenii de la țară își mai aduc aminte de obiceiul de demult al fetelor și băieților care, în ziua lui Dragobete, se primeneau în haine curate, de sărbătoare și porneau cu voie bună spre pădure, pentru a culege ghiocei, viorele, tămăioasă, pe care le așezau la icoane și le foloseau la diverse farmece de dragoste. Înspre ora prânzului, fetele porneau în goană spre sat, fuga fiecăreia atrăgând după sine câte pe băiatul care le îndrăgea. După ce își prindea aleasa, băiatul
Dragobete () [Corola-website/Science/298169_a_299498]
-
Sediul CEC din Sibiu; Primăria din Mediaș; Național al Agriculturii Slobozia, Muzeul de Artă Craiova, Muzeul Județean Râmnicu Vâlcea, Galeria Frezia, Dej. Muzeul de Artă Oradea; Această lume a naturii transpusa geometric o regăsim și în grafică pe computer a Viorelei Mihăescu: o vegetație mirifica, figurata în planuri multiplicate, cu accente cromatice saturate, dar și cu transparente diafane. În contrast cu aceste compoziții, peisajele în acuarela din orașele meridionale ale Italiei sunt realizate într-o gamă de brunuri și ocruri, sugerând patina impregnata
Viorela Mihăescu () [Corola-website/Science/316456_a_317785]
-
accente cromatice saturate, dar și cu transparente diafane. În contrast cu aceste compoziții, peisajele în acuarela din orașele meridionale ale Italiei sunt realizate într-o gamă de brunuri și ocruri, sugerând patina impregnata de melancolie a timpului care s-a scurs. Lucrările Viorelei Mihăescu includ în special acuarele, grafică și grafică pe computer (Computer Art), miniaturi textile și tapiserii pe care le realizează împreună cu soțul ei, Vintilă.
Viorela Mihăescu () [Corola-website/Science/316456_a_317785]
-
I-a) din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică). Printre speciile floristice semnalate în arealul rezervației naturale se află: ruginare ("Andromeda polifolia"), curechi de munte ("Ligularia sibirica"), o specie rară de viorea ("Viola epipsila"), bozățel ("Veratrum album"), cinci-degete ("Potentilla reptans"), vorniceriu pitic ("Euonymus nana"), bumbăcăriță ("Eriophorum vaginatum"), trifoi-de-baltă ("Menyanthes trifoliata"), ferigă de apă ("Nephrodium thelypteris"), cununiță ("Spiraea ulmifolia")sau rogoz ("Carex acutiformis"); elemente vegetale protejate prin aceeași "Directivă CE 92/43/CE
Mlaștina După Luncă () [Corola-website/Science/325415_a_326744]
-
fondator al revistei ostășești "Pentru patrie" (începând de la 1 mai 1949). Urmează școala de redactori și tehnoredactori de edituri de pe lângă Direcția Generală a Presei și Tipăriturilor din București (1950-1951) și cursurile la Academia Militară (1951). În 1952, se căsătorește cu Viorica Moldovan din Gherla-Cluj. Au un copil, Romulus Nicolae. Este avansat la gradul de locotenent major, în 1953, este trecut, apoi, în rezervă, datorită unei îmbolnăviri foarte grave (din cauza excesului de muncă de la o vârstă fragedă). Devine un redutabil reporter. În
Romulus Zaharia () [Corola-website/Science/323761_a_325090]
-
iepurelui ("Ononis spinosa"), plămânărica ("Pulmonaria officinalis"), vinarița ("Asperula odorata"), sănișoara ("Sanicula europaea"), frag ("Fragaria veșca"), găinușe ("Isopyrum thalictroides"), brebenel ("Corydalis solidă"), ciclamen ("Cyclamen purpurascens"), rostopasca ("Chelidonium majus"), talpă găștii ("Leonurus cardiacă"), tătăneasa ("Symphytum officinale"), traista-ciobanului ("Capsella bursa-pastoris"), țintaura ("Centaurium umbellatum"), viorea ("Scilla bifolia"), măcrișul iepurelui ("Oxalis acetosella"), silnic ("Glechoma hirsuta"), brândușa de toamnă ("Colchicum autumnale"), sânzâiană ("Galium verum"), margareta ("Leucanthemum vulgare"), sunătoare ("Hypericum perforatum"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), podbal ("Tussilago farfara"), scai vânat ("Eringium planum"), coada-calului ("Equisetum arvense"), ciuboțica cucului ("Primula veris
Grădina Zmeilor () [Corola-website/Science/323772_a_325101]
-
Digitalis ferruginea"), mlăștiniță (din speciile: "Epipactis atrorubens" și "Epipactis helleborine"), lalea pestriță ("Fritillaria orientalis"), stânjenel sălbatic ("Iris sibirica"), flocoșele ("Lychnis coronaria"), garbiță ("Limodorum abortivum"), buhai ("Listera ovata"), nufăr galben ("Nuphar lutea"), untul-vacii ("Orchis morio"), poroinic ("Orchis tridentata"), peștișoară ("Salvinia natans"), viorele ("Scilla autumnalis") sau ghimpe ("Ruscus aculeatus"). Printre speciile faunistice enumerate în acceași anexă a "Directivei Europene" se află două mamifere: popândăul ("Spermophilus citellus") și liliacul comun ("Myotis myotis"); o reptilă și doi amfibieni: țestoasa de baltă ("Emys orbicularis"), buhaiul de
Parcul Natural Comana () [Corola-website/Science/324326_a_325655]