14,944 matches
-
pildă, ceea ce atunci am aflat dar n-am înțeles cât de important este, anume că, în tulburii și brutalii ani ’45-’53, dânsul a fost cel care, stăpânit de câteva virtuți rare - înțelepciune măsurată, inteligență activă, răbdare, dar mai ales, virtutea dreptății în istoria cea mare - a găsit soluția juridică pentru a nu se produce un dezastru total, adică o distrugere, așa cum s-a întâmplat în Rusia lui Stalin, a lăcașelor mănăstirești, mai ales a celor mai importante dintre toate, a
Însemnări despre erudiția Maicii Iosefina Giosanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3094_a_4419]
-
stat începând din ’45 în aceeași casa... una modestă, cu pământ pe jos, fără nici un alt confort în plus față de măicuțe?”. Nu. Asta nu știam dar nu putea să mă mire deloc o asemenea spusă. Adevărații înțelepți au nu numai virtuțile răbdării, ale curajului drept, ale toleranței și iubirii de semeni, ale generozității și misericordiei ci și virtutea, atât de rară și de importantă, a simplității. Cu simplitate binefăcătorul s-a integrat în ceea ce a salvat. Cam aceste lucruri le știam
Însemnări despre erudiția Maicii Iosefina Giosanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3094_a_4419]
-
în plus față de măicuțe?”. Nu. Asta nu știam dar nu putea să mă mire deloc o asemenea spusă. Adevărații înțelepți au nu numai virtuțile răbdării, ale curajului drept, ale toleranței și iubirii de semeni, ale generozității și misericordiei ci și virtutea, atât de rară și de importantă, a simplității. Cu simplitate binefăcătorul s-a integrat în ceea ce a salvat. Cam aceste lucruri le știam, în mare vorbind, domnule profesor Scurtu, despre Văratec până s-o cunosc și, prețuiesc pe stareța Iosefina
Însemnări despre erudiția Maicii Iosefina Giosanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3094_a_4419]
-
e preconcepția „cu metodă”, preconcepția rafinată, rezultat al unui efort de interpretare și, subreptice, de manipulare. Nu întâmplător, începutul cărțiii stă sub semnul polemicii cu Valéry, care motivează singularitatea lui Baudelaire recurgând la un binom format din „inteligență critică” și „virtute poetică”. Nu numai că acestea două, arată Fondane, atacă problema majoratului cu instrumente, în definitiv, minore, dar, continuă el pe câteva zeci de pagini, e improbabilă (dacă nu cumva e greșită de-a dreptul) ipoteza conform căreia spiritul critic ar
Linia Fondane? by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3135_a_4460]
-
Fondane, atacă problema majoratului cu instrumente, în definitiv, minore, dar, continuă el pe câteva zeci de pagini, e improbabilă (dacă nu cumva e greșită de-a dreptul) ipoteza conform căreia spiritul critic ar fi, pentru un poet, altceva decât o virtute secundară. Acesta determină cel mult operațiuni de selecție și de eliminare, dar, pe plan creativ, rămâne steril. Dacă autorul Florilor răului a pozat într-un tehnician lucid al versului (pe urmele lui Edgar Poe), a făcut-o, fără îndoială, dintr-
Linia Fondane? by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3135_a_4460]
-
ca de o „metafizică mistică a Unului“ (p. 351) și o „teorie mistică a creației“ (p. 12). Categorisirea e atît de frecventă în istoria filosofiei că a devenit un clișeu obligatoriu ca, atunci cînd vorbim de Eckhart, să-i adăugăm virtutea mistică. Magistrul e mistic, așa cum pasărea are aripi, și a uita să precizezi acest detaliu înseamnă să accepți că există păsări aptere. Din păcate, nici un rînd din antologia întocmită de Daniel Farcaș nu îndreptățește acest epitet. e apter sub unghi
Magistrul turingian by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3137_a_4462]
-
Parcă treci de la răceala unei capele romanice la firida de cuptor a unor mirosuri intime. În loc de frigul fără mister al unui jargon aseptic, dai peste o clocotire de urdori îmbietoare. Hotărît, româna e o limbă calidă, unduitoare, lipicioasă, dar fără virtuți abstracte. E ca o dîră pituitară lîngă o bucată de cuarț. În română poți plînge, iubi sau dansa, dar nu poți gîndi. Volumul e o probă de răsucire conceptuală pentru cei dornici să fugă de forme date. Și deopotrivă o
Magistrul turingian by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3137_a_4462]
-
în ce privește orice clădire, gustul meu arhitectural înclină totdeauna pentru acelea cu postament sănătos din blocuri mari de piatră. În singurătatea acelei vieți citeam mult și rar mă mulțumeau principiile călăuzitoare ale romanelor, căci mai adesea vedeam vițiul proslăvit și biata virtute arătată ca ceva de aruncat la rebut. Ca o protestare am crezut să scriu numai pentru mine romanul Dreptul vieții. În 1908 având ca oaspeți pe scriitoarea Constanța Hodoș și pe soțul său Ion Gorun, citind manuscrisul acestui roman, m-
O prozatoare necunoscută – Irina Lecca by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3698_a_5023]
-
spune Lin John lui Moy Loy, cu tristețe. Am pierdut banii cu care s-o răscumpăr pe sora mea. Mi-e greu, dar va trebui să îi spun că, de dragul ei, promit să muncesc din greu și să urmez cărările virtuții până ce vom trece de încă trei răspântii de ani și că merit să fiu dojenit pentru că nu am fost atent, dar voi continua să îi fiu credincios. Și punându-și lopata pe umăr, s-a strecurat afară din casă, în timp ce
Sui Sin Far - Lin John () [Corola-journal/Journalistic/2926_a_4251]
-
Codrin Liviu Cuțitaru În majoritatea scrierilor lui John Steinbeck, se observă - cu o anumită fervoare ideologică subterană - imaginea unei societăți concurențiale monstruoase, unde viciul stapînește, iar virtutea suferă pe la periferii. Se înțelege că, întro epocă a obsesiei bolșevice, oficialitățile (cu precădere, cele de coloratură republicană) l-au privit cu ostilitate pe scriitor, făcîndui tot felul de șicane juridice, în ciuda Pulitzerului pe care îl cîștigă în 1939 (cu
Pauperitate și inocență by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/2928_a_4253]
-
îndată la posibilitatea de a îmbrățișa universul; este ceea ce filosofia face în mod laborios, prin demonstrații logice și prin sisteme de referință complexe; este de asemenea ceea ce poate realiza matematica sau muzica, fiecare cu mijloacele ei specifice.” Aceste adevăruri despre virtuțile poeziei sunt, desigur, adevăruri știute și răsștiute, dar e bine să fie repetate oricât de mult. Standul ca autostrada Adrian Alui Gheorghe, despre Târgul de Carte de la Frankfurt, la care a participat: „La standul Franței, de exemplu, întins pe aproximativ
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2957_a_4282]
-
deși același critic remarcă faptul, cât se poate de adevărat, că eticismul nu e de găsit în multe din opere și că, acolo unde îl surprindem, e prezentat „cu tact”, evitându-se predica și mărginindu- se la a face „simpatică virtutea”. Dificultatea receptării este cu totul alta. La debutul său, în 1905, cu volumul de povestiri intitulat De la țară, Agârbiceanu a produs o impresie puternică, pe care unii au socotit-o comparabilă cu aceea a Poeziilor lui Goga din același an
Ion Agârbiceanu, 50 de ani de la moarte by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2958_a_4283]
-
Colecția „Biblioteca, Polirom. Seria de autor John Steinbeck”, 128 p., Editura Polirom, Iași, 2013, 18.95 RON În majoritatea scrierilor lui John Steinbeck, se observă - cu o anumită fervoare ideologică subterană - imaginea unei societăți concurențiale monstruoase, unde viciul stapînește, iar virtutea suferă pe la periferii. Se înțelege că, într-o epocă a obsesiei bolșevice, oficialitățile (cu precădere, cele de coloratură republicană) l-au privit cu ostilitate pe scriitor, făcîndui tot felul de șicane juridice, în ciuda Pulitzer-ului pe care îl cîștigă în 1939
Pauperitate și inocență by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/2884_a_4209]
-
un sentiment apăsător, care îți îngreunează limba și îți slăbește simțul observației. Cînd cineva apropiat îți moare, elocvența e inutilă și talentul e neavenit. Dar la Mihaela Stănișor lucrurile au luat-o pe alt făgaș: moartea mamei i-a trezit virtuți de povestitoare, ca într-o izbucnire a traumelor din copilărie. Numai că amintirile de aici nu sînt ale copilei de atunci, ființă necizelată și spontană, ci ale scriitoarei de azi, intelectuală trecînd totul prin filtru cult. Rezultatul e o proză
Patotropia by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2899_a_4224]
-
aidoma unor victime cărora providența le-a hărăzit rolul de pierzători. În asemenea jupuiți ceva a fost de la bun început întocmit anapoda: temperamentul, sensibilitatea sau pur și simplu viziunea asupra vieții. Că tocmai în acești perdanți limba ajunge să capete virtuți literare este un amănunt care ține de geneza frumosului: dacă nu suferi nu scrii, și fără fermenții chinului nici un om nu ajunge să se exprime mai aparte. În cazul Mihaelei Stănișor, suferința apare pe linia unei predispoziții ancestrale, la capătul
Patotropia by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2899_a_4224]
-
al unei staze apăsătoare. Aveau, în firescul lor, o cumpănă sănătos rostuită, și o demnitate care depășea circumstanța. Candoarea culeasă de ei, din vechile cîntări rustice, nu ocolea aportul unei alcătuiri ordonate, balsamul astfel răspîndit evoca, precum un fagure neascuns, virtuți de compunere strictă, - chema, fără voie, ai fi spus, rîvna unor emulații instituționale. Nu mă miram să recunosc, în unii dintre acești colindători, apariții ce se iviseră cuviincios în cadrul peregrinărilor mele bucovinene, la Mănăstirea Putna, în primul rînd, - adolescenți pășind
Colindăm… colindăm… colindăm… by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/2901_a_4226]
-
restrictiv, cu efecte monocorde. Amândoi ar fi fost net avantajați în versiuni ce permit dialogul scenic (partenera lui Balanescu, Katie Wilkinson, fusese anunțată în program, dar a absentat din motive obiective). De altfel, primul duo din festival a demonstrat tocmai virtuțile comunicativității: Marco Ambrosini la nyckelharpa și Jean Louis Matinier la acordeon au realizat o reușită coproducție italo-franceză, caracterizată de dulcea întrepătrundere a sonorităților celor două instrumente. Primul dintre ele poartă un nume suedez. Pe când era utilizat în Italia renascentistă, se
Vechiul Castel Bran ca nou tărâm jazzistic by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/3196_a_4521]
-
unele postume - reprezentative pentru estetica „ultimului” Steinhardt: Secretul „Scrisorii pierdute”, unde respinge teza unei lumi „infernale” la Caragiale în favoarea unei viziuni exaltate și care pleacă de la teoria „machiavelismului relativ” ca să ajungă apoi la apologia creștină a împăcării și a iertării, virtuți specifice unei lumi „paradiziace”; Dăruind vei dobândi, unde nu se sfiește, dinlăuntrul unui crez - deși asaltat de experimentalismul protestant, ori contrabalansat de sobrietatea elegantă a unui discurs marcat de puternice lecturi catolice - pătruns, totuși, de tainele și de spiritul Ortodoxiei
Poveștile burgheze ale unui gurmand simpatic by Adrian Mureșan () [Corola-journal/Journalistic/3206_a_4531]
-
aceste forțe opuse”. Cu asemenea ochi atent nu atât la sinteză, cât la luptă și înfruntare, la personajele războiului interior și exterior, e văzută Italia Sfântului Francisc și a lui Mussolini, aflată sub atacul „lupilor Celui Viclean” asupra celor trei virtuți franciscane: „Sărăcie, ascultare de Dumnezeu, feciorie ... Dacă aceste trei mari virtuți ar fi biruit, dacă toți ar fi devenit franciscani, lumea ar fi pierit”. Modul de a vedea Italia ne lămurește asupra intențiilor romancierului: nu ne vom îndrepta spre Orient
Orient și Occident la Nikos Kazantzakis by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3020_a_4345]
-
cât la luptă și înfruntare, la personajele războiului interior și exterior, e văzută Italia Sfântului Francisc și a lui Mussolini, aflată sub atacul „lupilor Celui Viclean” asupra celor trei virtuți franciscane: „Sărăcie, ascultare de Dumnezeu, feciorie ... Dacă aceste trei mari virtuți ar fi biruit, dacă toți ar fi devenit franciscani, lumea ar fi pierit”. Modul de a vedea Italia ne lămurește asupra intențiilor romancierului: nu ne vom îndrepta spre Orient alături de un dromofil olimpian precum Goethe („înviind cu minte, cu înțelepciune
Orient și Occident la Nikos Kazantzakis by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3020_a_4345]
-
de a vedea Italia ne lămurește asupra intențiilor romancierului: nu ne vom îndrepta spre Orient alături de un dromofil olimpian precum Goethe („înviind cu minte, cu înțelepciune, civilizația clasică”) sau de un reformator precum Luther („visând o altă Romă, toată numai virtuți și austeritate”), nici alături de un zgomotos agitat precum Mussolini. Kazantzakis nu va fi călăuza meditativă, nici bărbatul de acțiune aflat sub imperiul istoriei, ci romancierul amestecând personaje vii și inventate - pe care le vom păstra sub pleoape mai mult chiar
Orient și Occident la Nikos Kazantzakis by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3020_a_4345]
-
Discursul politicos” e țelul și rezultatul final, care pune ordine în istorie și în viață. Soarta Americii, de pildă, ar fi fost alta, dacă englezii ar fi știut să converseze în spirit iluminist. Franklin trăiește afectiv transformarea conceptului draconic de virtute într-o viziune a vieții trăite în termeni morali. Răul, imoralitatea trebuie ocolite nu pentru a respecta niște obligații prescrise, ci fiindcă fac rău omului, fiind contrare naturii sale adevărate. Ascensiunea patriei sale și a sa proprie sunt convergente, spre deosebire de
O carte despre subiectivitatea creatoare by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/3028_a_4353]
-
expunerea la persoana a treia, mijloc de dedublare, de distanțare față de personajul autobiografiei sale. Pragmatismul scrisului, prezent la Franklin ca valoare de schimb și tranzacție (succesul îi venise prin el!), dar și ca efort îndreptat spre imitarea modelelor, legat de virtutea stilului, a eleganței și metodei în aranjamentul limpid al gândurilor, se radicalizează la H. Adams, metamorfozat într-un dureros abis căscat între poet și lumea exterioară, simbolizat de bancher, care dictează (și) asupra valorii vieții lăuntrice. Intelectualul e chemat să
O carte despre subiectivitatea creatoare by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/3028_a_4353]
-
istoria depinde de atât de puțin! Optimismul iluminist al omului creator de evenimente e înlocuit, la Adams, cu anxietatea observațiilor: ieftinirea e simptomatică, totul, inclusiv energia, se ieftinește, adică și substanța vieții. Adams deplânge pierderea aristocrației, față de Franklin, care exalta virtutea umilinței, inclusiv a tonului socratic. Smerit, el se întreabă, se îndoiește, renunță la atotștiința tăioasă, empatizează cu interlocutorul. Dacă Franklin avea satisfacția de a fi un filosof și om de lume autoconstruit într-un mod agreabil și de aceea căutat
O carte despre subiectivitatea creatoare by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/3028_a_4353]
-
avea spiritualitatea românească mai reprezentativ.” „În toți anii mei de Închisoare n-am cunoscut vreun om mai politicos decât dânsul - Își amintește preotul Nicolae Grebenea. A sosit Radu Demetrescu Gyr. Fusese pe front ca soldat, dar a fost decorat cu Virtutea Militară și Crucea de Fier. Acum era adus lângă ceilalți (În urgia temniței de la Aiud - n.a.). Era conferențiar universitar de franceză și română la București. Blond, originar din Craiova, cu tată artist, mama din Ardeal, firav, cu o defecțiune la
Vulturul albastru -Fragment-. In: Editura Destine Literare by Ioan barbu () [Corola-journal/Journalistic/99_a_387]