43,797 matches
-
Maniu citește Biroului PNȚ un document-memoriu către Antonescu, în care dezvăluie planurile anexioniste ale economiștilor germani. A doua zi memoriul, aprobat, e expediat adresantului. Nici un răspuns nu a parvenit. La 21 noiembrie 1940 Biroul PNȚ a fost prevenit de iminenta vizită a lui Antonescu la Berlin, unde va semna aderarea României la Axă (ceea ce s-a și întîmplat la 22 noiembrie). Se hotărăște redactarea unui nou memoriu către Antonescu. Cu memoriul pregătit de Madgearu și Maniu, Biroul PNȚ reia dezbaterile pe
Dezvăluirile lui Ioan Hudiță by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16753_a_18078]
-
asupra unor parteneri care ocupau cel puțin același rang ca și el." Portretul psihologic al lui Ceaușescu, mecanismele specifice prin care el își asigura puterea absolută în interior, precum și "jocurile" din politica externă sînt memorabil surprinse în subcapitolul ce povestește vizita în București de la sfîrșitul lui mai 1987, cu scene vii sugerînd și țopenia soților Ceaușescu, și impresia produsă de mascarada cultului dement al personalității: "În continuare era prevăzută o convorbire în fața șemineului - și asta la începutul verii. Îmi venea să
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16759_a_18084]
-
ori Londra câinii nu umblă cu covrigi în coadă, ei au reînceput să descopere "frumusețile patriei". După ce-au întâlnit destui compatrioți ce trag mâța de coadă și după ce-au constatat și descreșterea constantă a entuziasmului propriilor rude față de vizitelor lor, tot mai mulți români renunță chiar să-și reînnoiască pașaportul. Mai există o cauză: noi călătorim încă așa cum se călătorea în veacul al nouăsprezecelea. A pleca în străinătate înseamnă o veritabilă expediție. Călătoriile scurte, de afaceri, rămân apanajul unei
Vize albe, pensii negre by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16797_a_18122]
-
de fascinantă pentru unii. Modestia lui pare să se fi risipit treptat. E generos cu cei care îl cultivă și din ce în ce mai neiertător cu cei ce comit eroarea de a-i subestima puterile". Sau despre preferințele literare ale aceluiași: "La redacție vizite ale colaboratorilor. Iarăși vine vorba de E. Barbu. Iarăși D. R. îl apără (ca scriitor), îi acuză pe cei care l-au demascat, pe cei care nu se ocupă îndeajuns de scrisul său. Aprobă (parțial) activitatea "echipei" de la Săptămîna și
Jurnalul lui Victor Felea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16781_a_18106]
-
est un antidot al "timidității" și al "șovăielii" proprii), admirîndu-i siguranța de sine tonică, inclusiv cea transpusă în factura scrisului, dispus a-l aprecia apologetic, nu evită a lua distanțe față de acesta, cînd constată, în bronzul efigiei lui, fisuri decepționante: "Vizita lui Anatol la Tribuna. Cozerie pe diverse teme, încheiată cu îndemnul de a ne defini mai net atitudinea critică față de mediocrii și farseurii literaturii actuale. Admit că există multă falsitate și impostură - și unde nu există? - însă răzbesc la lumină
Jurnalul lui Victor Felea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16781_a_18106]
-
ar fi aceea?), tot așa cum se poate conta pe exercițiul care-i va perfecționa la toate adicile stilul cronicarului literar Daniel Cristea-Enache. În paginile 10-11 ale aceluiași număr, Tatiana Pokivailova și Gh. Buzatu publică un grupaj de documente referitoare la vizita lui George Enescu și a Marucăi Cantacuzino la Moscova, în aprilie 1946. Provenite din Arhiva MAE al URSS, aceste "rapoarte" în care oficialii sovietici relatează ce au discutat cu soții Enescu sînt grozav de interesante azi. Astfel, în "minuta" întrevederii
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16775_a_18100]
-
cererea de a-i elibera pe aceștia din urmă. În afară de aceasta, Eneștii mi-au transmis o notă verbală Ambasadei României la Moscova cu solicitarea de a le transmite informații în legătură cu generalii prizonieri Mazarini și Brătescu. Eneștii au spus că, înainte de vizita lor la Moscova, li s-au adresat soțiile acestor generali și le-au cerut ca ei (Eneștii) să se convingă că generalii români Mazarini și Brătescu sunt în viață și sănătoși. În această problemă, Eneștii mi-au transmis, de asemenea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16775_a_18100]
-
în mare măsură, dar se afla alături de ea o tânără care o îngrijea. Ei bine, această tînără mi-a povestit că, într-o zi, prințesa i-a spus că nu are de gând să-și facă siesta fiindcă așteaptă o vizită. În consecință, s-a așezat în fotoliu cu o carte în mână, uimindu-și interlocutoarea care nu fixase nici o întâlnire pentru acea zi. Ba chiar la un moment dat, prințesa a rugat-o să meargă să deschidă pentru că a sunat
Michel Tournier, între mituri și documente by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Journalistic/16773_a_18098]
-
e net defavorabilă, de-abia dacă găsim desemnarea prin prenume - "Ce face Emil pentru a nu mai fi persecutat de securiști" (Atac la persoană, 20, 2000, 10) sau o poreclă animalieră, rudimentară și agresivă, deja folosită în campaniile electorale: În timpul vizitei pe care Țapul a întreprins-o..." (România mare, 527, 2000, 2). De altfel, folosirea prenumelui fără numele de familie e tendința cea mai răspîndită în stilul neconvențional al presei de toate orientările: "Zid în jurul lui Emil" (EZ 2269, 1999, 1
Nume prezidențiale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16825_a_18150]
-
din ghearele justiției. Adevărul este că domnul Constantinescu a trebăluit - însă la propriul geamantan. Și, maximum, la al soției. Luat de avântul luptei contra hidrei monstruoase, după ce pusese pe jar o țară întreagă, președintele ajunge la concluzia că merită o vizită de recuperare. în Mexic. Și iată cum cele patru luni de luptă necurmată contra corupției nu mai sunt patru. Nu sunt nici măcar trei. Poate nici două. Dacă punem la socoteală concediul obligatoriu din august, dacă scădem și vizita, demult anunțată
La adio (3) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16855_a_18180]
-
merită o vizită de recuperare. în Mexic. Și iată cum cele patru luni de luptă necurmată contra corupției nu mai sunt patru. Nu sunt nici măcar trei. Poate nici două. Dacă punem la socoteală concediul obligatoriu din august, dacă scădem și vizita, demult anunțată, în septembrie, în Statele Unite, dacă mai contabilizăm și inevitabilele drumuri la Scroviștea, observăm că domnul Constantinescu ne-a tras iar clapa! Sigur că domnia sa va spune că rolul său e doar să vegheze, doar să impulsioneze justiția. Treaba
La adio (3) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16855_a_18180]
-
taie porcu', ceruse să i se cumpere un porc și băgase porcul într-o cușcă special confecționată și pitită undeva în curtea somptuoasei vile. Depun mărturie că Dej avea atunci porc. Și că Belu îmi spusese că, văzînd, în urma unei vizite, că acesta avea, ca șef, porc, i-ar fi zis noului stăpîn al țării că nu era frumos să ție porc; și că unde s-a mai văzut un mare șef politic să aibe acasă la el, să ție porc
După ce lovitura s-a dus by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16879_a_18204]
-
Mircea Mihăieș O capcană, ceva mai subtilă de data aceasta, a fost împingerea d-lui Constantinescu în jocurile internaționale. Să recunoaștem, întâlnirile cu diverse capete încoronate, cu varii președinți-filfizoni (ca să nu mai vorbesc de vizitele întoarse de aceștia!) i-au dat exilatului de la Cotroceni prilejul să-și recapete încrederea în sine. Era, însă, doar încrederea în sine a unui om singur și fundamentalmente disperat . Izolat - exact după cum îl voiau maeștrii de ceremonii ai bolșevismului -, incapabil
La adio (2) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16871_a_18196]
-
pe această pistă, glanda prezidențială a fost lesne gâdilată de himerele ieftine ale "liderșipulul zonal" și alte vorbe de clacă. Dar și aici s-a comportat amatoricește, dus de valul evenimentelor. N-ar fi fost rău ca, mai ales după vizita lui Tony Blair la București, să se forțeze o relație mai intensă cu Marea Britanie, sincer interesată să-și recapete influența în Balcani. Nici pomeneală! Se spune că ambasada română de la Londra colcăie de aceiași vechi securiști, că la vârf se
La adio (2) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16871_a_18196]
-
model al tranziției) consideră că scriitura "albă" are drept scop să reflecte decupajul deconcertant și atît de memorabil, relativa simetrie strofică fiind mărită de seducția pleonasmelor, de percutanța unor enunțuri stridente, pe alocuri chiar lacunare. Iată din Sine die și Vizită o mostră de de-poetizare: "Nu zile șirag./ Orizont suspect,/ Și metafizic prag". Sau: " S-ar putea face/ Multe reforme./ Mă gîndeam singur". Accentuarea depoetizării mărturisește un scurt circuit stilistic de care simbolismul este străin. În celălalt eseu, (Bacovianismul) regretatul
Mutații în interpretarea modernismului by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/16914_a_18239]
-
Karlovy Vary nici un cîine vagabond, nici un cerșetor și nici un copil al străzii. Singurii copii ai străzii erau cinefilii frenetici, cu bocceluța în spinare... De semnalat că numai un sfert din bugetul acestui festival internațional, înțeles ca o veritabilă carte de vizită a Cehiei, provine din fondurile de stat (Ministerul Culturii). Președintele festivalului, Jiri Bartoska, un actor de mare popularitate în Cehia, povestea cît de mult l-a ajutat meseria lui de actor (arta comunicării!) în rezolvarea problemelor prozaice ale festivalului, cum
Karlovy Vary - Festivalul internațional al filmului: LA EST DE VEST by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16900_a_18225]
-
atent, cu porțiuni de har, dar, în majoritate, filme cum "am mai văzut" sau cum tot vedem... (apropo de "tot vedem", în trei din filmele competiției - japonez, coreean, norvegian - am văzut aceeași situație: femeie muribundă, pe pat de spital, primind vizita unui bărbat pe care l-a iubit cîndva și pe care nu l-a mai văzut de ani de zile; în toate trei filmele bărbatul respectiv arată necorespunzător și trebuie echipat cu haine noi! Ce mică e lumea!). Juriul condus
Karlovy Vary - Festivalul internațional al filmului: LA EST DE VEST by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16900_a_18225]
-
economice sau politice ale păcatului, sau, dacă există, ele sînt colaterale; răul este alături: crima are chipul unchiului, trădarea pe cel al mamei, ipocrizia se plimbă sub înfățișarea prietenilor, iubirea Ofeliei implică adaptarea la insuportabil. Poate fi imaginat Hamlet în vizită la socrul său Polonius, ciocnind un pahar cu cumnatul Laertes? Acest Hamlet om, prinț din vocație și nu de meserie, chestionînd permanent condiția umană, asemănător celorlalți și, totuși, atît de deosebit, este centrul spectacolului lui Ciulei: Marcel Iureș interiorizează alternanța
Forma și limitele vremii by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/16932_a_18257]
-
Marina Constantinescu Cu două excepții, am văzut toate spectacolele puse în scenă de Felix Alexa, de la Pe cheiul de Vest de Koltès, în 1991, la "Casandra" (pentru care a luat și Premiul UNITER pentru debut), la Vizita bătrînei doamne de Dürrenmatt la "Bulandra", Casa Bernardei Alba de Lorca la Teatrul Național din București unde a continuat cu Roberta Zucco de Koltès și Paracliserul lui Marin Sorescu, pînă la Bărbierul din Sevilla făcut la "Țăndărică", Arta Comediei la
Krecinski se însoară by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17006_a_18331]
-
atunci când au pe cine, alegătorii se duc să voteze, idee în care se întâlnește cu Cristian Tudor Popescu, cu diferențele de abordare și de limbaj știute. Emoționați probabil de alegerile locale, autorii subiectului de limba română pentru capacitate, au încurcat Vizită cu Dl Goe, ceea ce pentru un elev ar fi echivalat cu pierderea examenului. Pentru autorii acestei enormități, ea a fost taxată ca o simplă scăpare. Și asta s-a petrecut înaintea meciului care a pus pe jar toată țara, cel
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16991_a_18316]
-
anul 1945. Partidele istorice de opoziție continuă să fie lipsite de presă, Dreptatea reapărînd la 5 februarie 1946, apoi și Liberalul (nu însă și Viitorul). Toate acestea ca rezultat al hotărîrilor Conferinței de la Potsdam. În februarie 1946 se află în vizită la București, unde și conferențiază, scriitorul Ilarie Voronca, care se sinucide, cu gaz metan, de îndată ce se reîntoarce la Paris. În martie 1946, tot ca o consecință a deciziilor Conferinței de la Potsdam, presa opoziției inserează declarații critice împotriva guvernului F.N.D., necenzurate
Imaginea unei vremi încrîncenate by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17001_a_18326]
-
OGLINZI pentru care fusesem desemnată să călătoresc la Paris, în perioada 17 aprilie-2 mai 1999, din inițiativa directoarei Canalului România Muzical, Doamna Mihaela Doboș. Revedeam Parisul după nouă ani de la prima "întâlnire" cu "Orașul Luminilor". Ca și atunci, întâia mea "Vizită" a avut ca țintă... librăriile. Chiar și după o fugitivă trecere în revistă a titlurilor și autorilor de volume de muzicologie, filosofie, estetică - zone care mă interesau în mod special - numele lui Alain Besançon s-a reliefat, distingându-se alături de
Dialog cu Alain Besançon despre Imaginea interzisă by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/16973_a_18298]
-
iată-l pe Depardieu, iată toată Curtea Franței și tot filmul (Vatel) vorbind englezește! Cannes-ul 2000 a fost inaugurat, așadar, de o superproducție franțuzească, jucată în engleză, sub bagheta unui regizor britanic... În 1671, regele și suita vin în vizită la țară, la palatul Prințului de Condé. Trei zile și trei nopți de serbări fastuoase, de ospețe pantagruelice, de intrigi de curte, de povești de alcov, de aventuri de capă și spadă... Personajul principal, Vatel - Depardieu, cu truculența lui inconfundabilă
Români, nu mai cerșiți la Paris! by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17027_a_18352]
-
prin ritmul alternativ al unghiurilor în care operatorul Brian Tufano redă culmile și abisurile, frenezia și apatia, exaltarea și disperarea personajelor vizate de această explorare a universului drogomanilor. Sub incidența privirii operatorului Darius Khondji (și el cu o carte de vizită impresionantă), doar personajul lui Robert Carlyle mai amintește de o anumită tușă personală, funcția sa fiind chiar... "testamentară". Boyle ar fi trebuit să inducă aceeași tensiune și episodului dur care-i opune pe epigonii hippies cultivatorilor de cannabis de pe insula
DiCaprio + Stuart Little = Toy Story 2 by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17044_a_18369]
-
că fusese plătit de burghezia franceză ca să ponegrească URSS-ul, răspunsese cu aciditatea lui corosivă că, dacă ar fi vrut să se aleagă cu un cîștig, ar fi primit sumele uriașe, incomparabile, pe care sovieticii i le oferiseră cînd cu vizita sa în "țara socialismului" etc. Citisem, simultan, pe ascuns, și mărturia faimoasă a lui Panait Istrati. Dar nu numai din cauza aceasta. Cele două lecturi mi se păruseră sub realitățile concrete românești în care sovieticii își impuseseră totalitarismul lor asiatic. Așa că
Exact cum a fost by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17062_a_18387]