2,538 matches
-
domeniu: teoriile pragmatice sînt expuse cu precizie, cu deplină rigurozitate științifică în același timp pe un ton agreabil și accesibil. După Narațiune și dialog ( 1991) și Conversația: structuri și strategii ( 1995, ediție revăzută 1999), după volumul de corpus ( limba actuală vorbită) pe care l-a coordonat și pe care l-am semnalat în această rubrică acum cîteva luni Interacțiunea verbală în limba română actuală ( 2002) , Liliana Ionescu-Ruxăndoiu a publicat recent o nouă carte Limbaj și comunicare. Elemente de pragmatică lingvistică ( București
Pragmatismul pragmaticii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13689_a_15014]
-
construcție sintactică anormală pentru română, în care se manifestă renunțarea la flexiune și copierea parțială a unui tipar de simplă juxtapunere: "polițistul fan Schwarzenegger" (România liberă = RL 2147, 1997, 20). în citatul dintr-un interviu recent (presupus a reflecta limba vorbită) "frate, eu sînt fan astea..." (VIP 26, 2000, 9), tiparul distonează și mai mult cu contextul (impresia de nefiresc e accentuată și de o extindere semantică, cuvîntul referindu-se, în cazul respectiv, la preferința vorbitorului pentru o marcă de țigări
"Fane" și "fănițe" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16717_a_18042]
-
parte adulți tineri sau maturi care nu au nevoie de beneficii sociale. Cei care ar părăsi România pentru a merge în Marea Britanie, in conditiile in care milioane de compatrioți s-au stabilit cu ușurință în Italia sau Spania (unde limbile vorbite seamănă cu limba română și unde deja există comunități românești, ceea ce ușurează integrarea noilor imigranți) sunt cu siguranță persoane dinamice, bine pregătite pentru un mediu nefamiliar și capabile să învețe rapid și să se confrunte cu diverse provocări - o descriere
Crețu, în Huffington Post: Războiul britanicilor e greșit și anti-european by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/32439_a_33764]
-
cele fixate, cu pronume și adverbe - cine, ne-cine; de ce, de ne-ce; cum, ne-cum -, citează, după Tiktin, un "cumul de negații" încheiat prin negarea pronumelui negativ nimic: "și vin mulți, nechemați, nenimic". Procedeul a rămas viu în limba vorbită, fiind atestat sporadic și în scris: e desigur o negare accidentală și stilistică, cu rolul de a marca hiperbolic absența, la sfîrșitul unei enumerări. O regăsim într-un interviu recent: "Era o persoană pragmatică, exactă, cu o vorbire concretă, cu
Ne-nimic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12262_a_13587]
-
de atunci își amintește - și prima parte e dedicată mamei (leitmotivul fiind mereu spus de ea, în loc de orice altceva, fiului: "desigur tu n-ai fost niciodată copil"), iar a doua - tatălui (care rostește acum refrenul, imperativ mascat al autorității paterne: "vorbiți mai încet"; deși nimeni nu vorbește...). Scena reluată la infinit, cu variațiuni ce sugerează (alături de punctajul leitmotivic) subtilități muzicale, dincolo de aparențele fluxului confesiunii, este a cinei: mama servește mîncarea, tatăl s-a întors din mina unde lucrează, copilul este între
Cuvintele interzise by Ioana Bot () [Corola-journal/Journalistic/17400_a_18725]
-
deseori retorica tonului moralizator patetic. Epicul, de altfel, are mai mult rolul de pretext-cadru. Povestea simplă și care se încheie cam brusc, încadrează o lungă cuvântare-mărturisire despre învățătura creștină și conduita social-religioasă. Nu e exclus, la origine, un posibil cod vorbit al lecturii. Intriga nu este decât un mijloc prin care povestitorul experimentează diverse forme ale retoricii, (involuntare?), fără a-i deplasa însă sensurile și evitând astfel, într-o oarecare măsură, plictiseala unui singur tip de "discurs". Cititorul se identifică relativ
Legendă și adevăr by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15444_a_16769]
-
de partea unui anume post t.v. precum și o grea lipsă de imaginație a celor care au ocupat locurile din față pe un post de televiziune, nu puteau duce decît la tristul spectacol al bancurilor fără perdea, al mizeriilor sexualității vorbite de o manieră sub-licențioasă și, nu în ultimul rînd, la o scălîmbăire tristă a ideii de lipsă de cenzură. Cenzura reprobabilă, cea ideologică, nu mai există. Nu mai există nici cenzura care te poate obliga să-ți alegi cuvintele. Dar
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17418_a_18743]
-
din timp gîndite, cu grupaje tematice și colaborări - scurte și variate - solicitate unor scriitori pricepuți "în temă", că literatura originală are o cotă valorică bună și textele sînt îngrijite profesionist. Fapt confirmat și de nr. 6-7, unde ancheta Limba română vorbită nu conține previzibile și plicticoase lamentații și indignări, ci observații și analize subtile, explicații și perspective ale fenomenului viu. Astfel, Ștefan Borbely spune că, după 1989, a apărut un soi de rușine de a vorbi o limbă elevată: "Am scăpat
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9283_a_10608]
-
ianuarie 1990 și am căzut într-un colocvialism verbal subcultural, pe care mulți îl asimilează cu dezinvoltura, cu revolta împotriva tuturor regulilor și coercițiilor imaginabile, altfel spus - cu libertatea." Și Mihai Zamfir găsește aceeași explicație pentru starea actuală a românei vorbite pe stradă dar și la televizor și nu vede (cu umor englezesc) în asta o nenorocire: "O limbă nu a fost niciodată frumoasă ori urîtă decît după un criteriu arbitrar, situat prin definiție în afara ei. Din moment ce imba română interjecțional-sexualizată a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9283_a_10608]
-
Institutul pentru o Societate Deschisă New York. Sunt prevăzute burse suplimentare pentru un an de studiu. Bursele pot acoperi taxa de școlarizare (maxim 50% din valoarea lor), cheltuieli de trai și alte cheltuieli. Candidații trebuie să demonstreze o bună cunoaștere (scris, vorbit) a limbii instituției în care candidatul își desfășoară activitatea academică, precum și existența unor alte surse de finanțare (burse parțiale sau totale, venituri personale etc.). Dosarele de înscriere trebuie să ajungă la sediul Fundației pentru o Societate Deschisă până la data de
Agenda2006-10-06-general6 () [Corola-journal/Journalistic/284828_a_286157]
-
Mircea Mihăieș O prostească mândrie cu iz patriotic ne-a deprins, în liceu și facultate, să credem că româna e o limbă perfect unitară, vorbită absolut identic fie că locuiești în nordul, în sudul, în estul sau în vestul țării. Evident că peste tot se folosește limba română, că nu avem nici cea mai mică problemă de comunicare. Cu un mic amănunt și o măruntă
Vorbiți cu accent? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7561_a_8886]
-
în vestul țării. Evident că peste tot se folosește limba română, că nu avem nici cea mai mică problemă de comunicare. Cu un mic amănunt și o măruntă condiție: să apelăm la româna "standard", la aceea învățată în școală și vorbită (înainte de 1990, desigur!) la radio și la televizor. Altminteri, tare mi-e teamă că, mai ales la nivel de lexic, vor exista suficiente sincope în conversație și destule priviri întrebătoare. N-am să uit niciodată enigmatica frază a gazdelor mele
Vorbiți cu accent? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7561_a_8886]
-
sonorizată (în cazul torționarilor). Supliciatorii se laudă că pot să-și facă victima "să cânte ca o privighetoare, să croncăne ca un corb, să urle ca un câine". Există, se presupune, o măiestrie a producerii urletului victimei sau a limbii vorbite a acesteia: "te voi face să cânți", amenință de obicei torționarul, într-un jargon punitiv deja cunoscut. A face o victimă să vorbească (să mărturisească) înseamnă a o face să cânte. Dar a cânta ca o privighetoare, așa cum se laudă
LIMBAJELE DURERII by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/16576_a_17901]
-
5-9 mai și organizat de Radio Timișoara împreună cu echipa bucureșteană ce are-n grijă cel mai mare târg de carte din România. Chiar în 5 mai, la ora amiezii, în cadrul Târgului va avea loc lansarea monografiei „Radio Timișoara - o istorie vorbită“, apărută la Editura Art Press: lucrare care începe „mult dinainte, cu ideea înființării unui radio bănățean, născută pe la 1929, continuă cu centrele de radioficare și difuzoarele din fiecare casă, cu emisiunile Emiliei Culea, prima voce care a intrat în eter
Agenda2005-18-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283628_a_284957]
-
din copilărie. Tresăream la cuvinte de o dulceață arhaică, dispărute de mult în satele din împrejurul Oraviței din limbajul curent, dar rostite de către românii din Banatul sârbesc cu naturalețe, fiind evident că pentru ei integrate organic într-o limbă vie, vorbită zi de zi. Aceeași cu a numeroșilor scriitori și ziariști localnici sau veniți de la Novi Sad, Panciova și Belgrad prezenți între spectatori. De unii auzisem, de alții nu. Din categoria celor dintâi făcea parte și poetul Petru Cârdu. Fără nici un
Un an fără Petru Cârdu by Ion Cocora () [Corola-journal/Journalistic/4686_a_6011]
-
ar fi - păstrând proporțiile, desigur - Elveția. Firește, făra a avea francezi, italieni, germani sau retoromani, dar reunind români, șvabi, maghiari, sârbi, ca să nu îi amintim decât pe aceștia. O Elveție în mic, așadar, un spațiu restrâns în care etniile, limbile vorbite și implicit culturile există, conviețuiesc și se dezvoltă într-o interdependență complexă. În acest ansamblu, un Turn Babel sui-generis, o notă aparte o reprezintă sârbii, apropiați de românii bănățeni pe de o parte prin istoria comună, dar și datorită identității
Agenda2004-4-04-a () [Corola-journal/Journalistic/281970_a_283299]
-
studențesc dezinhibat, nicidecum al vreunei atitudini subversive. Iar englezismele din text, dacă le traducem atent, vom vedea că nu sunt folosite în locul clișeelor de limbaj insuportabile în română, dar pentru că tocmai ele (expresii fixe și/sau foarte uzitate în limba vorbită) sunt clișeele limbii engleze căpătate odată cu fenomenul globalizării, al societății de consum etc. 4. Românul este și bine conceput, si șlefuit, și atent adnotat în subsol cu inserturi teoretice. Niciunde indiferență față de actul scriiturii și ignorarea esteticului pe care le
Clișeele unui nonconformism timid by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12750_a_14075]
-
din cheltuielile privind cazarea, transportul sau alt ajutor de acest gen doar studenții acceptați deja în cadrul unui program de doctorat cu frecvență. Candidații trebuie să nu fi depășit vârsta de 40 de ani în momentul înscrierii și să cunoască (scris, vorbit) limba instituției-gazdă. Termenul limită pentru înscrieri este 1 aprilie, dacă este vorba de o instituție de învățământ din America de Nord, Asia sau Australia, respectiv, 2 iunie, pentru doctorat în Europa Occidentală. Înscrierile se pot face fie on line, la adresa http: //www
Agenda2003-6-03-10 () [Corola-journal/Journalistic/280665_a_281994]
-
ședința) 35 456. Chirurgie laser ORL 40 457. ENG 15 458. Video laringo stroboscopie cu utilizarea video-printerului 20 459. Gimnastica respiratorie (ședința) 10 460. Exerciții pentru tulb de vorbire (ședința) 15 461. Investigarea psihoacustică a vocii 10 462. Reeducarea vocii vorbite și cântate/ședința 10 463. Reeducare computerizată la profesioniștii vocii (ședința) 25 464. Analiza parametrilor acustici ai vocii 15 465. Sonagrama 15 466. Fonetograma 15 467. Electroglotografie 15 468. Mobilizarea aritenoidului (ședința) 10 469. Fizioterapie în disfonii 10 470. Insulinoterapie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/132348_a_133677]
-
ședința) 35 456. Chirurgie laser ORL 40 457. ENG 15 458. Video laringo stroboscopie cu utilizarea video-printerului 20 459. Gimnastica respiratorie (ședința) 10 460. Exerciții pentru tulb de vorbire (ședința) 15 461. Investigarea psihoacustică a vocii 10 462. Reeducarea vocii vorbite și cântate/ședința 10 463. Reeducare computerizată la profesioniștii vocii (ședința) 25 464. Analiza parametrilor acustici ai vocii 15 465. Sonagrama 15 466. Fonetograma 15 467. Electroglotografie 15 468. Mobilizarea aritenoidului (ședința) 10 469. Fizioterapie în disfonii 10 470. Insulinoterapie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/132355_a_133684]
-
n-aș fi fost în stare să le scriu în franceză la fel de bine. Dar nu asta e problema, ci sentimentul ciudat de bilingvism pe care l-am trăit preț de câteva ore. Nu sunt bilingv, deși știu bine franceza, și vorbită și scrisă, după miile de pagini pe care le-am citit de-a lungul timpului. Fiica mea, Ana, care a făcut școala la Paris, e bilingvă, eu nu. Ce pot eu să afirm, fără nici un orgoliu, este că sunt capabil
Regăsit în traducere by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3571_a_4896]
-
de telefoane la mîna a doua conțin uneori asemenea precizări: "Vând j300i la cutie, nou noutz, nevorbit nici un minut" (anunturipenet.ro), "Care este diferența la vânzare între un aparat nevorbit în cutie, sigilat și cu garanție și unul care are vorbite ceva ore? (forum.softpedia). Participiul intră în serie cu altele normale, pasive: "Vând Nokia 1112 nou nouț, nepornit, nevorbit. absolut nou" (craiovaforum.ro), O variantă este și păstrarea construcției prepoziționale: "nevorbit la el, decodat" (saptamana.com), "nou nevorbit cu el
"Ofertat" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8704_a_10029]
-
să parcurgă această corespondență, deseori explicând tehnicele folosite în romanul cel nou, practicând o secțiune adâncă în toate straturile culturii universale, în paralelisme greu de imaginat și cu o enciclopedică măsură a cuvintelor, nu numai ale limbii engleze academice, populare, vorbite, argotice, slanguri etc., cât ale întregului arsenal filologic. Vom reproduce, spre edificare, una din epistole adresată lui Carlo Linati la 21 septembrie 1920. (Traducere Radu Lupan.) "Stimate d-le Linati,... Cred că ținând seama de enormul volum și de enorma
„16 iunie 1904“ by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7597_a_8922]
-
prezinte pentru susținerea examenului de admitere în perioada 28-30 octombrie. Pentru a se putea înscrie la concurs, candidații trebuie să îndeplinească cumulativ mai multe condiții: să aibă cetățenie română și domiciliul stabil în România; să cunoască limba română scris și vorbit; să fie absolvenți de liceu cu diplomă de bacalaureat; să nu fi fost extramatriculați pentru abateri disciplinare dintr-o instituție de învățământ; să fi obținut la liceu media generală la purtare de cel puțin 8,00; să aibă vârsta de
Agenda2005-36-05-scoala () [Corola-journal/Journalistic/284159_a_285488]
-
prin sprijinul Institutului Camões/Ambasada Portugaliei și prin participarea specială a Ambasadei Braziliei la București pentru prima dată. Cea din urmă este invitată să îmbogățească experiența cinefilă de limbă portugheză adresată publicului român, întrucât cele două țări împărtășesc aceeași limbă vorbită. Filmele selecționate au fost produse în ultimul deceniu și au o abordare de tip documentar sau ficțional al aspectelor de actualitate ale unor țări precum Portugalia, Brazilia sau Angola. Evenimentul cinematografic are astfel titlul alternativ “Zilele filmului în portugheză” deoarece
ICR anunță Zilele Filmului Portughez la București by Andries Bianca Emanuela () [Corola-journal/Journalistic/81139_a_82464]