3,815 matches
-
Face‐ n bani economie, Lucrează‐n bucătărie, Hotărăște‐a casei soartă și face lucru de artă. Spală și face curat, Se ocupă de călcat și‐apoi c‐o grijă aleasă Îi cheamă pe toți la masă. De n‐ ar fi vrednică Gină I‐ar fi casa o ruină. Noi am suferi cu toții și părinții și nepoții. Cine e de capul lui E om fără căpătâi. Căci destinul i se curmă Ca la barca fără cârmă. Dar când Gina nu mai poate
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
triste, erau trăite la unison. A sosit și timpul când, pe măsura maturizării depline, copiii au început să părăsească, unul câte unul, casa părintească. Unitatea și armonia familiei se destrămau astfel, treptat, lăsând în inimile părinților goluri de neînlăturat. Mama vrednică, iubitoare și ocrotitoare, înconjurată altădată de copiii adorați, își consuma, discret, mâhnirea pentru absența lor. Când și tovarășul de viață a părăsit‐o pentru totdeauna, durerea, dorul și așteptările i‐ au îndoliat iremediabil inima. Cu spatele încovoiat de povara anilor
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
din zece șanse de succes. Aici trebuie negreșit să fie mâna cerului. Dar ce s-a întâmplat în zilele următoare? Și cum ați reușit să ajungeți până aici? Kumataro îngenunche respectuos, aparent, fără nici un strop de mândrie pentru că făcuse ceva vrednic de laudă. — Ne-a fost puțin cam greu să ieșim din castel, dar adevăratele probleme au început după aceea. Forțele clanului Araki erau postate la palisadele de lemn, ici și colo, așa că ne-au înconjurat de mai multe ori și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
nici un dram de bucurie. — Faptul că v-am încălcat ordinul s-ar putea reflecta asupra autorității dumneavoastră într-un moment ulterior. Dacă ați cruțat capul lui Shojumaru datorită nevinovăției și meritelor lui Kanbei, permiteți-i acestui tânăr să se dovedească vrednic de mila dumneavoastră. De asemenea, nu mi-ați putea face un favor mai mare, stăpâne, decât să-mi porunciți o faptă meritorie pentru a-mi ispăși crima de a vă fi nesocotit ordinul. Hanbei vorbea ca și cum și-ar fi deschis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
foc dezlănțuit: — Însă până și oamenii care erau postați și pregătiți să-i doboare pe trădători s-au împrăștiat cu toții, fără să se fi angajat într-o singură luptă sau să fi așteptat comanda stăpânului lor. Este un asemenea comportament vrednic de clanul Takeda și de generalii săi - care nici chiar pe marele Uesugi Kenshin nu l-au lăsat să facă un singur pas în Kai? Cum s-a putut ajunge la o asemenea lipsă de disciplină? Cât de degradați pot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
nu-și supăra seniorul. Caracterul cinstit pe care-l vădea vărul său se distingea printr-o anumită putere și afecțiune pe care Mitsuhide se baza de patruzeci de ani încoace, iar acum avea încredere în el ca în cel mai vrednic de nădejde membru al clanului. Prin urmare, cu toate că atitudinea lui Mitsuharu nu era în acord cu propriile sale sentimente lăuntrice, Mitsuhide nu putea să se supere pe el sau să încerce să-l preseze. După câteva momente de tăcere totală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
cu fața la pământ. Un singur om nu lăcrima - veteranul Saito Toshimitsu. În scopul de a le lega lacrimile într-un jurământ al sângelui, Saito Toshimitsu interveni cu cuvintele: — Cred că Domnia Sa și-a deschis inima în fața noastră fiindcă ne consideră oameni vrednici ce încredere. Dacă un senior e făcut de râs, vasalii lui mor. Oare numai stăpânul nostru suferă? Acestor oase bătrâne ale mele le-a mai rămas doar puțin timp, dar dacă pot fi martorul căderii Seniorului Nobunaga, văzându-mi stăpânul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
tuturor se umplură de lacrimi. Ceasul bătu de amiază. În marea sală plutea o tensiune aproape palpabilă. Katsuie începu cuvântarea de deschidere: — Tragica moarte a Seniorului Nobunaga ne-a pricinuit o mare tristețe, dar acum trebuie să alegem un succesor vrednic pentru a-i continua opera. Suntem datori să-l servim și în moarte așa cum l-am servit în viață. Aceasta este Calea Samurailor. În continuare, Katsuie le ceru oamenilor părerile privind succesiunea. Le solicită, în repetate rânduri, propuneri celor prezenți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
efectiv „Noul dumitale stăpân e aici!“, îi atrase atenția lui Nobuo. Nobuo păru aproape surprins de gestul lui Hideyoshi și se întoarse în direcția aceea, grăbit, în genunchi. Era un om slab din fire, iar expresia lui alarmată era aproape vrednică de milă. Privind spre Samboshi, Nobuo făcu o plecăciune reverențioasă. De fapt, era chiar prea politicos. Nu tânărul senior dădu din cap a aprobare, ci Hideyoshi. Samboshi era un copil năzuros și răsfățat, dar, din cine știe ce motive, când ședea pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
păr de cămilă, și împrejurul mijlocului era încins cu un brîu de curea. El se hrănea cu lăcuste și miere sălbatică. 7. Ioan propovăduia, și zicea: "După mine vine Cel ce este mai puternic decît mine, căruia eu nu sunt vrednic să mă plec să-I dezleg curelele încălțămintelor. 8. Eu, da, v-am botezat cu apă, dar El vă va boteza cu Duhul Sfînt." 9. În vremea aceea, a venit Isus din Nazaretul Galileii, și a fost botezat de Ioan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85114_a_85901]
-
venirea Lui, Ioan propovăduise botezul pocăinței la tot norodul lui Israel; 25. și Ioan, cînd era la sfîrșitul însărcinării lui, zicea: Cine credeți că sunt eu? Nu sunt Acela; ci iată că după mine vine Unul, căruia eu nu sunt vrednic să-I dezleg încălțămintea picioarelor." 26. Fraților, fii ai neamului lui Avraam, și cei ce vă temeți de Dumnezeu, vouă v-a fost trimis Cuvîntul acestei mîntuiri. 27. Căci locuitorii din Ierusalim și mai marii lor n-au cunoscut pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85087_a_85874]
-
mi-a zis: "Du-te, căci te voi trimite departe la Neamuri..." 22. Ei l-au ascultat pînă la cuvîntul acesta. Dar atunci și-au ridicat glasul și au zis: Ia de pe pămînt pe un astfel de om! Nu este vrednic să trăiască!" 23. și scoteau strigăte, își aruncau hainele, și azvîrleau cu țărînă în văzduh. 24. Căpitanul a poruncit să ducă pe Pavel în cetățuie și să-l cerceteze, bătîndu-l cu biciul, ca să afle din ce pricină strigau așa împotriva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85087_a_85874]
-
este Roman. 28. Am vrut să aflu pricina pentru care-l pîrau, și l-am adus înaintea Soborului lor. 29. Am găsit că era pîrît pentru lucruri privitoare la Legea lor, dar că nu săvîrșise nici o nelegiuire, care să fie vrednică de moarte sau de lanțuri. 30. Mi s-a dat însă de știre că Iudeii îl pîndesc ca să-l omoare; l-am trimis îndată la tine, și am făcut cunoscut și celor ce-l învinuiesc, să-ți spună ție ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85087_a_85874]
-
10. Pavel a zis: "Eu stau înaintea scaunului de judecată al Cezarului, acolo trebuie să fiu judecat. Pe iudei nu i-am nedreptățit cu nimic, după cum știi și tu foarte bine. 11. Dacă am făcut vreo nedreptate sau vreo nelegiuire vrednică de moarte, nu mă dau în lături de la moarte; dar, dacă nu este nimic adevărat din lucrurile de care mă pîrăsc ei, nimeni nu are dreptul să mă dea în mîinile lor. Cer să fiu judecat de Cezar." 12. Atunci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85087_a_85874]
-
toți care sunteți de față cu noi, uitați-vă la omul acesta, despre care toată mulțimea Iudeilor m-a rugat în Ierusalim și aici, strigînd că nu trebuie să mai trăiască. 25. Fiindcă am înțeles că n-a făcut nimic vrednic de moarte și fiindcă singur a cerut să fie judecat de Cezar, am hotărît să-l trimit. 26. Eu n-am nimic temeinic de scris domnului meu cu privire la el, de aceea l-am adus înaintea voastră, și mai ales înaintea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85087_a_85874]
-
împărate Agripa, n-am vrut să mă împotrivesc vedeniei cerești, 20. ci am propovăduit întîi celor din Damasc, apoi în Ierusalim, în toată Iudea, și la Neamuri, să se pocăiască și să se întoarcă la Dumnezeu, și să facă fapte vrednice de pocăința lor. 21. Iată de ce au pus Iudeii mîna pe mine în Templu, și au căutat să mă omoare. 22. Dar, mulțumită ajutorului lui Dumnezeu, am rămas în viață pînă în ziua aceasta; și am mărturisit înaintea celor mici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85087_a_85874]
-
mă ascultă astăzi, să fiți așa cum sunt eu, afară de lanțurile acestea." 30. Împăratul, dregătorul, Berenice și toți cei ce ședeau împreună cu ei, s-au sculat. 31. și cînd au plecat, ziceau unii către alții: "Omul acesta n-a făcut nimic vrednic de moarte sau de închisoare." 32. și Agripa a zis lui Festus: "Omului acestuia i s-ar fi putut da drumul dacă n-ar fi cerut să fie judecat de Cezar." $27 1. După ce s-a hotărît să plecăm cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85087_a_85874]
-
părinților noștri, am fost băgat la închisoare în Ierusalim, și de acolo am fost dat în mîinile Romanilor. 18. După ce m-au supus la cercetare, ei aveau de gînd să-mi dea drumul, pentru că nu era în mine nici o vină vrednică de moarte. 19. Dar Iudeii s-au împotrivit, și am fost silit să cer să fiu judecat de Cezar, fără să am de altfel nici un gînd să pîrăsc neamul meu. 20. De aceea, v-am chemat să vă văd și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85087_a_85874]
-
le-am întors vizita, împreună cu soția, fiica, ginerele și nepotul, trecând cu o mașină prin Bărgăuani, în drum spre mănăstirile din Bucovina. Ne-am îmbrățișat și ne-am sărutat nu în calitate de ofițer și ordonanță, ci ca rude foarte apropiate. Maria, vrednica soție și mamă devotată a celor șase copii, - unii din ei căsătoriți, având și copii - s-a repezit la mine și mi-a sărutat mâna și m-a îmbrățișat puternic, ca pe cea mai apropiată rudă a sa. În timp ce eu
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
Bârlădeană”, Nr.4(33), trim.IV, 2008 *** O altă viață de om... așa cum a fost Prietenul meu, publicistul Ion N. Oprea, mi-a făcut surpriza cunoștinței cu un Călător... prin vâltoarea vieții, deci cu opera cu acest titlu a unui vrednic nonagenar de prin părțile Bârladului, consătean al său: Alexandru Mânăstireanu. Primul lucru pe care l-am făcut după citirea capitolului Copilăria. Școala din Priponești și Școala Normală din Bârlad, a fost să caut în Atlasul rutier unde este acel Priponești
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
în edituri diverse de Ion N. Oprea. Vorbitorul a pus accent pe valoarea documentară, cartea istorico-științifică-literară, socotind-o o reușită. Din public și-a exprimat bucuria întâlnirii din această zi a anului 2008 învățătorul pensionar Roman P. Scumpu, un alt vrednic formator de caractere și oameni în localitățile unde a păstorit ca apostol al școlii românești. Cum la întâlnirea cu fii satului au fost prezenți reprezentanți la vârf ai primăriei, școlii și bisericii, există garanția că în 2009 prezența la reîntâlnirea
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
la mine capătul drumului din viață e aproape de sfârșit... Am făcut totul după sfatul goldanului meu aflat în comă și cu o săptămână înaintea termenului fixat am sădit un nou cireș care va continua să-și amintească de înaintașul său vrednic și să fie, la fel de harnic ca acela. Cam tristă povestea goldanului meu, dar așa se întâmplă în viață cu tot ceea ce este viu: o generație pleacă și face loc alteia, pentru că procesul vieții în natură și în societate trebuie să
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
unșii Mei și nu faceți nici un rău proorocilor mei!" 23. Cîntați Domnului, toți locuitorii pămîntului! Vestiți din zi în zi mîntuirea Lui, 24. povestiți printre neamuri slava Lui, printre toate popoarele minunile Lui; 25. Căci Domnul este mare și foarte vrednic de laudă; El este de temut, mai presus de toți dumnezeii; 26. căci toți dumnezeii popoarelor sunt idoli, dar Domnul a făcut cerurile; 27. Măreția și strălucirea sunt înaintea Feței Lui, tăria și bucuria sunt în locașul Lui; 28. Familii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85037_a_85824]
-
s-au albit pletele și barba, dragule. De fapt, cu dorința asta îmi faci mare bucurie. Așa că, te ascult: --În “Așezământul pentru școli”, nefericitul voievod spune: “Di vremi ci învățătura și știința săvârșăște di păcat pe om și-l face vrednic ca să aleagă binele din rău și adivărul de neadevăr, pi drepți din nedrepți, pe dreptate din nedreptate, înluminează ca în toată socotința lui sau lucrare cu fapta... Ca să aducim la starea cea mai desăvârșită a învățăturii spre mulțumire dascălilor cum
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Ultimele două domnii ale lui Gheorghe Duca au cuprins o perioadă de adevărată efervescență culturală pe care a sprijinit-o, și care a fost dominată de activitatea marelui cărturar, poet și traducător al literaturii bisericești în limba română, Mitropolitul Dosoftei, vrednic continuator al operei Sfântului Varlaam. Mitropolitul Varlaam a scris în prefața Cazaniei că Scriptura trebuie înțeleasă de hiecine și astfel ,,să învețe și să mărturisească minunate lucrurile lui Dumnezeu”214. Este bine să amintim câteva date din viața și activitatea
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]