3,544 matches
-
de muncă la educație primară și îngrijirea sănătății, fie prin împiedicarea tendinței capitaliștilor de a scădea salariile până la nivelul la care însăși supraviețuirea sistemului ar fi periclitată. Unii marxiști au adoptat o poziție mai radicală, recunoscând importanța afirmației lui Max Weber că puterea imensă a statului își are originea în monopolul asupra instrumentelor violenței, iar legitimitatea în responsabilitatea sa de a proteja "societatea" de amenințări interne și externe. În anii 1970 și 1980, o literatură vastă a încercat să reorienteze marxismul
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Marx. Deși aceasta este o moștenire importantă pentru nașterea teoriei critice, nu este singura ce poate fi identificată, deoarece trebuie luată în considerare și amprenta gândirii clasice grecești despre autonomie și democrație, la fel ca și gândirea lui Nietzsche și Weber. Totuși, în secolul XX, teoria critică a fost cel mai mult asociată cu un curent distinct de gândire cunoscut sub numele de Școala de la Frankfurt (Jay 1973; Wyn Jones 2001). În scrierile lui Max Horkheimer, Theodor Adorno, Walter Benjamin, Herbert
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
politica externă; în cuvintele lui, s-a metamorfozat în Războiul Rece (1999: 17). "Această întoarcere la trecut arată că avem alte ținte inamice, alți aliați, dar aceeași structură de a ne raporta la lume prin politica externă" (2002a: 18). Cynthia Weber (2002) argumentează asemănător, sugerând că atacurile de la Pearl Harbor din 7 decembrie 1941 conferă un cadru de interpretare pentru răspunsul militar al Statelor Unite de astăzi. "11 Septembrie" este astfel perceput ca având aceeași semnificație ca și "7 decembrie". Pentru postmodernism
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Realitatea" politicii de putere (ca orice realitate socială) este întotdeauna deja constituită prin textualitate și moduri de reprezentare înscrise. În sensul acesta, David Campbell (1992) se referă la "scrierea" securității, Gearóid Ó Tuathail (1996) la "scrierea" spațiului global, iar Cynthia Weber (1995) la "scrierea" statului. Două întrebări iau astfel naștere: (1) ce se înțelege prin interferențe textuale? și (2) prin folosirea căror metode și strategii încearcă postmodernismul să dezvăluie aceste interferențe textuale? Textualitatea este o temă comună în postmodernism. Ea apare
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
de semnare a tratatelor și de reprezentare în cadrul Națiunilor Unite, printre altele. "Existența" statului este astfel un efect al performativității. Prin "performativitate" trebuie să înțelegem repetarea continuă și nu doar un act singular, ce produce exact ceea ce numește. Așa cum explică Weber (1998: 90), "identitatea statului este constituită performativ chiar prin expresiile ce sunt considerate consecința ei". În acest sens, David Campbell (1998a: ix-x), în interpretarea oferită războiului din Bosnia, se concentrează pe ceea ce el numește "metaBosnia", referindu-se la "șirul de
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
a priori, ci cu metaBosnia, adică o constituire performativă a "Bosniei" printr-o serie de practici ce o încadrează și diferențiază. "Bosnia", ca orice alt stat, se află întotdeauna într-un proces de construcție. Pe scurt, statul suveran, așa cum afirmă Weber (1998: 78), este "efectul ontologic al practicilor derulate performativ". După cum explică ea, "statelenațiune suverane nu sunt subiecți apriorici, ci subiecți în proces" (1998), unde expresia "subiecți în proces" trebuie înțeleasă drept "subiecți în judecată" (așa cum implică expresia franceză "en procès
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
întrebări de tip de ce, iar ceilalți pe întrebări de tip cum. Spre exemplu, Reus-Smit (1995) preia întrebarea de ce societăți internaționale diverse au dezvoltat practici instituționale diverse pentru a soluționa probleme de cooperare și a facilita coexistența între state, în timp ce Cynthia Weber pune întrebarea: "Cum este fixat sau stabilizat istoric sensul suveranității prin practici ale teoreticienilor relațiilor internaționale și practici de intervenție politică ?" (1995:3). Contribuția constructivismului În ciuda acestor nemulțumiri, care sunt la fel de mult un semn de dinamism pe cât de diviziune, afirmarea
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
acest context, diversele epistemologii feministe, identificate cel mai adesea în scrierile feministe de Relații Internaționale ca "empiriste", "perspectivale" sau "postmoderniste", nu sunt abordări autonome sau neapărat contradictorii față de cunoașterea sensibilă la diferențele de gen din Relațiile Internaționale (vezi Keohane 1989b; Weber 1994). Dimpotrivă, aceste epistemologii sunt provocări feministe interrelaționate la adresa autorității și a dominației masculine în cadrul științei în sine (McClure 1992: 359). Ele au în comun o luptă normativă pentru a susține legătura cu politica feministă practică și cu manifestările concrete
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
percepute din multe puncte de vedere ca părți ale unor rețele de obligații, schimburi culturale și așa mai departe. De multe ori, ecologiștii obiectează împotriva statului din motive anarhiste. De exemplu, Spretnak și Capra (1984) sugerează că trăsăturile identificate de Weber ca fiind centrale pentru statalitate sunt problematice din punctul de vedere al ecologiștilor (1984: 177). Bookchin (1980) oferă argumente similare, afirmând că statul este instituția ierarhică supremă care consolidează toate celelalte instituții ierarhice. Carter (1993) susține că statul face parte
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Outlaw States: Unequal Sovereigns in the International Legal Order (Cambridge). Singer, J. D. (1961) "The Level-of-Analysis Problem in International Relations", World Politics, 14 (1). Skocpol, T. (1979) States and Social Revolutions (Cambridge). Smith, M. J. (1986) The Realist Thought from Weber to Kissinger (Baton Rouge). Smith, S. (1995) "The Self-Image of a Discipline: A Genealogy of International Relations Theory", în K. Booth și S. Smith (ed.), International Relations Theory Today (Cambridge). (1996) "Positivism and Beyond", în S. Smith, K. Booth și
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
of Capitalism (London). Watson, A. (1982) Diplomacy: The Dialogue Between States (London). (1987) "Hedley Bull, States Systems and International Societies", Review of International Studies, 13. WCED (1987) Our Common Future Report of the World Commission on Environment and Development (Oxford). Weber, C. (1994) "Good Girls, Little Girls, and Bad Girls: Male Paranoia in Robert Keohane's Critique of Feminist International Relations", Millennium, 23 (2). (1995) Simulating Sovereignty: Intervention, the State, and Symbolic Exchange (Cambridge). (1998) "Performative States", Millennium, 27 (1). (2002
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
57, 58, 59, 60, 61, 63, 68, 73, 77, 81, 97, 109, 120, 127, 129, 134, 142, 145, 152, 208, 209, 221, 244 Wapner, P., 271, 272 Watson, A., 101, 104, 107, 110, 113, 114, 116, 117, 118, 119, 125 Weber, C., 183, 186, 224 Weber, M., 143, 156, 198, 249, 266 Weiss, L., 89, 272 Wendt, A., 19, 40, 62, 69, 124, 214, 215, 216, 217, 218, 219, 221, 222, 227, 228, 274 Wheeler, N. J., 101, 102, 104, 105
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
63, 68, 73, 77, 81, 97, 109, 120, 127, 129, 134, 142, 145, 152, 208, 209, 221, 244 Wapner, P., 271, 272 Watson, A., 101, 104, 107, 110, 113, 114, 116, 117, 118, 119, 125 Weber, C., 183, 186, 224 Weber, M., 143, 156, 198, 249, 266 Weiss, L., 89, 272 Wendt, A., 19, 40, 62, 69, 124, 214, 215, 216, 217, 218, 219, 221, 222, 227, 228, 274 Wheeler, N. J., 101, 102, 104, 105, 106, 113, 114, 123, 124
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
surse teoretice: de la marii teologi bizantini la budism, de la cronicari la istorici contemporani, de la filosofia antică până la cea clasică germană, de la literatura populară la cea universală, de la documente statistice și demografice până la lucrări sociologice de mare actualitate în epocă (Durkheim, Weber, Burke). Toate acestea, grefate pe o personalitate de tip romantic, structural inadaptată la realitatea imediată, l-au determinat să se situeze împotriva curentului politic liberal. Să nu uităm că cea mai fecundă perioadă publicistică a lui Eminescu coincide cu lunga
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
de a da răspunsuri "normale", de a adopta un "comportament de fațadă", de a se comporta conform așteptărilor intuite ale cercetătorului, sau ale societății, comunității. În Guide de l'enquete de terrain (La Decouverte, Paris, 2003), S. Beaud și F. Weber sugerează să includem în chestionar cât mai multe întrebări care acoperă interesele cercetării, dar chestionarul să fie scurt și mai atrăgător pentru cei care răspund. Se recomandă variația formei acestora. Este important să avem în vedere disponibilitatea subiecților din eșantionul
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
Dezvoltare. 76 Conferința Națiunilor Unite privind Comerțul și Dezvoltarea. 77 Ca și Banca Mondială, FMI-ul a făcut din existența unor astfel de reforme una din condițiile pentru acordarea de ajutor financiar. 78 În Etica protestantă și spiritul capitalismului, Max Weber arăta că raționalitatea organizațională și spiritul raționalist au dus la birocratizarea societății pentru a răspunde căutării continue a eficacității pe care o impune concurența. Mobilurile contemporane ale birocratizării nu sunt numai cele identificate de Weber. Izomorfismul coercitiv este procesul prin
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
protestantă și spiritul capitalismului, Max Weber arăta că raționalitatea organizațională și spiritul raționalist au dus la birocratizarea societății pentru a răspunde căutării continue a eficacității pe care o impune concurența. Mobilurile contemporane ale birocratizării nu sunt numai cele identificate de Weber. Izomorfismul coercitiv este procesul prin care asemănarea crescândă poate fi rezultatul presiunilor formale exercitate de către organisme internaționale, de către autorități europene etc. Izomorfismul normativ este procesul de omogenizare legat de profesionalizarea funcționarilor și de constituirea asociațiilor lor profesionale. Izomorfismul mimetic poate
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
orice societate există întotdeauna o distanță între pretenția de a conduce și credința în legitimitatea acestei pretenții din partea celor care se supun de aici rezultând ceea ce Ricoeur indică a fi echivalența niciodată completă dintre credință și pretenție (pe urmele lui Weber, care susținuse că nu există sistem complet rațional al legitimității) este nevoie de un surplus de valoare a puterii. Și aceasta pentru că "orice autoritate cere mai mult decât oferă membrii săi în termenii credinței sau ai unui crez"128. Necesitatea
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
un loc complet neideologic din care o autoritate epistemică să poată susține cu o limpezime exemplară că elementele ideologice contrazic realitatea? Aceste întrebări nu sunt, în fapt, decât amprentele încă prezente ale discursului pozitivist. Incluzând autori precum de Tracy, Durkheim, Weber, Marx etc. acesta "este caracterizat de încredere în rațiune și mai ales în rațiunea științifică, definind adevărul prin corespondența dintre noțiuni și realitate"133. Pretenția fundamentală a discursului pozitivist, atunci când se raportează la tema ideologiei, include nu numai ideea existenței
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
clasă, era una în care lucrurile stăteau într-adevăr așa, societatea contemporană și, în mod evident, e vorba despre cea occidentală structurează mecanisme ale dominației legitime, în care pot fi regăsite fundamentele legal-raționale de care amintea, la nivel ideal-tipic, Max Weber. Ca formă a imaginarului ce contribuie la construcția realității sociale și ca instrument al cunoașterii acestei realități, ideologia dă seamă de existența acestor mecanisme în planul secundar al funcției sale de legitimare. Iar despre faptul că acest concept nu și-
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
ne oferă și posibilitatea de a explica și înțelege mecanismele prin care ordinea politică de tip democratic este instituită și reinstituită. Acest ultim aspect este relevat de utilizarea conceptului de dominație legitimă în sensul pe care l-a statuat Max Weber atunci când a circumscris tipurile ideale ale dominației tradiționale, charismatice și legal-raționale. Dacă, din perspectiva teoriei politice empirice, analizele indică faptul că în societate fenomenul dominației se regăsește în forme care presupun interrelaționarea celor trei ideal-tipuri, nu e mai puțin adevărat
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
colorantului. RO 16 este un colorant reactiv reprezentativ, care are o grupă sulfatoetilsulfonă, ce poate fi hidrolizată în decursul procesului de vopsire. În mediu puternic alcalin poate fi înlăturată această reacție nedorită, când are loc convertirea totală în vinil sulfonă. Weber și Stickney (1993) au menționat că grupa sulfatoetilsulfonă a colorantului Reactive Blue 19 a fost transformată cantitativ, prin tratament bazic la temperatura camerei, la forma de vinil sulfonă. Spectrul de masă al speciilor colorantului pentru cele trei picuri principale obținute
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
în cazul utilizării microorganismelor imobilizate pe perle (Vijayaraghavan și al., 2007; Vijayaraghavan și Yun, 2007a). Cel mai comun procedeu utilizat pentru identificarea implicării difuziei intraparticule în decursul sorbției este concordanța datelor cinetice cu reprezentarea corespunzătoare difuziei intraparticule conform ecuației modelului Weber și Morris. Dintre numeroasele modele cinetice care descriu cantitativ comportamentul cinetic al proceselor de adsorbție modelele utilizate au fost cele de pseudo-ordin unu și doi ( Capitolul 2). Ca o remarcă generală, foarte multe sisteme biosorbent microbiologic-colorant se conformează modelului cinetic
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
Brooke (ulterior, contesă de Warwick) și Alice Keppel ("Mrs. George"), o străbunică a fostei doamne Camilla Parker Bowles, actuala ducesă de Cornwall și consoartă a prințului Charles. A avut, desigur, și legături pariziene pasagere, ca aceea cu blonda bisexuată Louise Weber, mai cunoscută (grație și lui Toulouse-Lautrec) ca "La Goulue" de la "Moulin Rouge"; se spune că aceasta, zărindu-l într-o zi în sală, i-ar fi strigat: Ullo, Wales! Est-ce que tu vas payer mon champagne?. Se mai știe că
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
regină a Prusiei 154 Victoria Alexandra Olga Mary ("Toria") 79 Victoria, regină-împărăteasă 8, 11, 20, 30, 33, 56, 60, 66, 82, 92, 154, 343 Vittorio Emmanuele II, v. Victor Emmanuel II Wade, Virginia, tenismenă 242 Wavell, Sir Archibald, general 167 Weber, Louise, demimondenă 81 Weygand, Maxime, general 166, 394 Wheeler, Sir Hugh, general 265 Wilhelm I, regele Prusiei și împărat german 28, 29, 46 228, 324, 352 Wilhelm II, împărat 40, 49, 52, 90, 94, 97, 130, 139, 142, 326, 354
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]