4,194 matches
-
apare în fața lui. Oaspeții sunt șocați: în van Lady Macbeth încearcă să liniștească spiritele propunând un toast (Și colmi îl calice). Actul III. Peșteră vrăjitoarelor În peștera vrăjitoarelor, acestea amestecă într-un imens cazan care fierbe (Tre volte miagola). Hecate, Zână Nopții, însoțită de spiriduși și drăcușori, anunță vrăjitoarelor că Macbeth este pe punctul să sosească: ruină care îl așteaptă nu mai poate fi amânată prea mult. Macbeth intra și cere vrăjitoarelor să-i prezică viitorul. În peștera el zărește un
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Page, (mezzo-soprana), a două dintre prezumtivele ʺvictime“ ale tentativei de seducție a lui Falstaff; Bardolfo, (tenor), slujitorul lui Falstaff; Pistola, (baș), slujitorul lui Falstaff; Dr Caius, (tenor), proprietar de pământ; Robin, (tenor), pajul lui Falstaff; populație, servitori ai lui Ford, zâne, vrăjitoare, măști. Actul I Tabloul 1. Hanul La Jarretière. Dr. Caius îl acuză pe Șir John Falstaff, un bătrân libertin, că ar fi intrat la el acasă prin efracție, împreună cu cei doi acoliți ai săi, și i-ar fi furat
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
cap. El numără cu mare atenție cele douăsprezece bătăi ale orologiului; apoi el o regăsește pe Alice asupra căreia își exercită farmecele sale de seducție. Se aude deodată strigatul de ajutor al lui Meg iar Falstaff crede că aude vocile zânelor. Pentru a se proteja, el se întinde la pământ. Apare Nannetta, deghizata în Regina zânelor, înconjurată de tinere fete din vecinătate, purtând costume asemănătoare. Ele cântă o melodie feerica. Celelalte personaje sosesc la rândul lor în costume de carnaval. Bardolfo
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
pe Alice asupra căreia își exercită farmecele sale de seducție. Se aude deodată strigatul de ajutor al lui Meg iar Falstaff crede că aude vocile zânelor. Pentru a se proteja, el se întinde la pământ. Apare Nannetta, deghizata în Regina zânelor, înconjurată de tinere fete din vecinătate, purtând costume asemănătoare. Ele cântă o melodie feerica. Celelalte personaje sosesc la rândul lor în costume de carnaval. Bardolfo se aruncă asupra lui Falstaff întins la pământ și toți ceilalați încep să-l ciupească
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
bacio che lo tocca. Aria Sul fil d'un soffio etesio din actul III, scena 2 Rol : Nannetta, fiica lui Ford Vocet : soprana Fach : soubrette Loc de desfășurare : Parcul Windsor, Windsor, Anglia, început de secol 15 Rezumat: Nannetta, deghizata în Zână din Povești, isi cheamă celelalte zâne să iasă din pădure și să danseze. Sul fil d'un soffio etesio, Sul fil d'un soffio etesio scorrete, agili larve; fra i râmi un baglior cesio d'alba lunare apparve. Danzate! E
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
fil d'un soffio etesio din actul III, scena 2 Rol : Nannetta, fiica lui Ford Vocet : soprana Fach : soubrette Loc de desfășurare : Parcul Windsor, Windsor, Anglia, început de secol 15 Rezumat: Nannetta, deghizata în Zână din Povești, isi cheamă celelalte zâne să iasă din pădure și să danseze. Sul fil d'un soffio etesio, Sul fil d'un soffio etesio scorrete, agili larve; fra i râmi un baglior cesio d'alba lunare apparve. Danzate! E îl passo blândo misuri un blândo
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
cu insultele în același ritm necruțător ("Pancia ritronfia" / "Vuota barili" / "Sfianca-sedili", etc. - Burtă umflată, Golitor de butoaie, Sfarămă-scaune). Falstaff, într-un cantabile plângăreț, încearcă să mai îndulcească pedepasa (Mă salvagli l'addomine - Dar măcar cruțați-mi burtă) în timp ce corul de zâne și de spiriduși readuc ritmul precedent 6/8 (Pizzica, pizzica, pizzica!) Așa precum o făcuse Shakespeare înaintea lor, Verdi și Boito creezaă aici o fuziune ingenioasă între o comedie și o poveste cu zâne, care dezvăluie cele mai serioase și
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
cruțați-mi burtă) în timp ce corul de zâne și de spiriduși readuc ritmul precedent 6/8 (Pizzica, pizzica, pizzica!) Așa precum o făcuse Shakespeare înaintea lor, Verdi și Boito creezaă aici o fuziune ingenioasă între o comedie și o poveste cu zâne, care dezvăluie cele mai serioase și profunde adevăruri într-un context magic și comic Cu toate că ideile muzicale par să rasară din teatru și să exprime textul, ele dobândesc o viață proprie și penetrează țesătura vocală și orchestrala a caror proceduri
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
membrilor săi față de un set de valori, identitatea de interese și recunoașterea comună. Putem vorbi, astfel, despre comunitatea specialiștilor În astrofizică, educație interculturală sau medicină alternativă, a cultivatorilor de ciuperci, a colecționarilor de abțibilduri sau a celor care cred În zâne etc. de pe un areal nelimitat, și asta pentru că persoanele respective sunt atrase de anumite valori, Întrețin relații on line constante, asidue, prin textul scris sau schimburile permanente de noi experiențe, incitări, produse... În condițiile transformărilor technico-sociale actuale, asistăm la o
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
intelectuale. Concluziile la care ajunge sunt negative. Deși în câteva articole din „Floare-albastră” și „Epoca” A. susține că literatura noastră populară nu are valoare artistică, a arătat totuși interes pentru folclor și a cules basme populare, publicate în volumele postume Zâna de pe tărâmul florilor (1911) și Păpușică, păpușică... (1927). Un fragment de roman, Paștele fără prihană, cu reminiscențe autobiografice, și, mai ales, romanul Din vremea lui Căpitan Costache, editat abia în 1937, îi certifică însușiri de romancier pe care nu le-
ANTEMIREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285380_a_286709]
-
și versiuni menționabile din Taras Bulba de Gogol și Strigoii de Ibsen, doar ultima fiind publicată în volum. SCRIERI: Încercări critice. Junimea și roadele ei, București, 1905; Din vremea lui Căpitan Costache, îngr. și pref. Apriliana Medianu, București, 1937. Culegeri: Zâna de pe tărâmul florilor, București, 1911; Păpușică, păpușică..., București, 1927. Traduceri: H. Ibsen, Strigoii, Iași, 1897. Repere bibliografice: S. Sanielevici, D-l Antemireanu și arta romantică, „Adevărul de joi”, 1898, 10; S. Sanielevici, Estetica d-lui Antemireanu, „Adevărul de joi”, 1898
ANTEMIREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285380_a_286709]
-
și 1946 (zece volume), ca serie nouă a revistei cu același titlu (1840-1845), sub conducerea unui comitet alcătuit din Mihail Costăchescu, N. Georgescu-Tistu, Constantin Moisil, D. Panaitescu-Perpessicius, D. Popovici, Aurelian Sacerdoțeanu, Aurel V. Sava, Dan Simonescu, Emil Vârtosu și G. Zâne; redactor: C. I. Andreescu; secretar de redacție: Sanda Diaconescu. Revista, editata de Fundația culturală „M. Kogălniceanu”, își propune să publice articole și studii referitoare la activitatea lui M. Kogălniceanu și a scriitorilor din generația „Daciei literare”. Rubrici: „Articole”, „Paleografie și
ARHIVA ROMANEASCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285443_a_286772]
-
la activitatea lui M. Kogălniceanu și a scriitorilor din generația „Daciei literare”. Rubrici: „Articole”, „Paleografie și diplomatică”, „Studii bibliografice”, „Discuții”, „Note”, „Recenzii”. Semnează articole și studii N. Cartojan (M. Kogălniceanu, Arhiva românească), Emil Vârtosu (Despre „Tragodia” vornicului Alecu Beldiman), G. Zâne (O scrisoare a lui N. Bălcescu), Artur Gorovei (Amintiri despre M. Kogălniceanu), Dan Simonescu (Realitatea literaturii române vechi), D. Popovici (Din legăturile lui M. Kogălniceanu cu Transilvania, Concepția istorică a lui M. Kogălniceanu). Dintre documentele istorice prezentate merită a fi
ARHIVA ROMANEASCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285443_a_286772]
-
mondial), să vedem cum e trăit același sfârșit de veac În lumea dandy-lor englezi prin patru nume de răsunet: Wilde, Whistler, Beardsley și Beerbohm. Semn că patria dandysmului mai poate să nască fii străluciți, cu atât mai mult cu cât zânele bune ale estetismului fin-de-siècle se numesc John Ruskin și Walter Pater. Încă o dată, dandysmul de pe malurile Tamisei se dovedește ceva mai unitar decât În Franța, fără atâtea contorsiuni și nuanțe, poate și pentru că relaxarea cenzurii morale victoriene Îi Îngăduie acestuia
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
ireproșabile. Familia Brummell duce, de altfel, o viață mai mult decât selectă, deschizându-și saloanele lumii bune, care nu Încetează să-l fascineze pe micul George Bryan cu distincția și manierele sale elegante. Sheridan și Fox sunt - după spusele biografilor - „zânele bune” ale copilăriei. Iar tot ceea ce urmează rămâne la fel de select și plin de strălucire măcar pentru un sfert de veac: studii la Eton și Oxford, prietenia și protecția prințului de Wales, viitorul George al IV-lea, apoi o ascensiune fulminantă
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
importante. Printre alte celebrități ale vremii, Îi primea adeseori pe Fox și Sheridan. Una dintre primele impresii ale viitorului dandy a fost deci suflul pe care-l transmiteau acești bărbați puternici și plini de farmec. I-au fost ca niște zâne bune care i-au făcut daruri; dar nu l-au Înzestrat decât cu jumătate din forța lor, cu cele mai efemere dintre toate Însușirile pe care le aveau. Fără doar și poate că, văzându-i, ascultându-i pe acești bărbați
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
curte. Colăcerul (vornicul) rostea orația tradițională, povestind căutările „tânărului Împărat”, care, plecat la vânătoare, a găsit o urmă. Neștiind ce fel de urmă este, a Întrebat flăcăii din jurul său. Cei din ceată au „ghicit-o” ca fiind de căprioară sau zână sau floare crăiască sau mireasă. Hotărât să aducă În curtea lui acea făptură minunată, fiindcă În curtea În care trăiește ea nu poate da rod, tânărul Împărat a trimis ceata de flăcăi să o găsească. Aceștia au luat urma și
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
fie blestemând moartea că a făcut o asemenea nedreptate luându-l dintre cei dragi. Un bocet aparte este „Zorile”, care se cântă, În unele părți ale țării, la răsăritul soarelui, În cele patru colțuri ale casei: Zorilor, surorilor,/ Mândrelor, voi zânelor!/ Ian grăbiți voi de ziliți,/ Și pe Ion Îl Întâlniți/ Și-l Întoarceți Înapoi,/ Să vină el iar cu voi,/ L-astă lume luminată/ De Dumnezeu bun lăsată./ La vânt, ploaie și la soare/ Și la apă curgătoare./ - Noi acum
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
că grăbim,/ Iaca deloc că zilim,/ Dar nu-ntoarcem Înapoi,/ Pe Ion a veni cu noi,/ Ci că vremea ne-a venit,/ De pornit la răsărit,/ Unde-un măr mândr-nflorit/ De tot că s-a vestejit./ - Zorilor, surorilor,/ Mândrelor, voi, zânelor!/ Ce grăbiți voi de ziliți/ Și pe Ion Îl despărțiți/ De jocuri nejucate,/ De lucruri nelucrate,/ De flori mirositoare,/ D-albe și rumenioare./ - Noi grăbim, vezi, de zilim,/ Nu pe Ion să-l despărțim/ De jocuri nejucate,/ De lucruri nelucrate
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
unirea cu lumea morților), astfel Încât această mireasă non-culturală este sinonimă cu moartea. Partea a doua a ceremonialului cuprinde Împodobirea bradului (ca la nuntă) și bocetul - care prezintă aducerea bradului ca o „Înșelătorie”, deoarece bradului i se promite un destin consacrator („zână la fântână”), În totală antiteză cu utilizarea sa funerară: După această scenă se trece la Împodobirea bradului. O femeie, dintre rudele apropiate, ajutată de feciori și fete, face această lucrare de Înfrumusețare. Împodobirea se face cu deosebită grijă, atât În ceea ce privește
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
o sculat/ Pe min-m-o tăiat./ Și m-or curățat/ Pă min-m-o luat./ Nu ca p-hele lemne,/ Cu vârfu-n vale/ Să le fiu de jale./ Și ei că mi-or zis/ Că pe min-m-or pune/ Zână la fântână,/ Călători să vină,/ Jos să hodinească,/ Să se răcorească/ Și să-mi mulțumească./ Și pă min-m-or pus/ La mijloc de câmp/ La cap de voini,/ Ploile m-or ploaie,/ Cetina să-mi moaie,/ Vântu’ să mă
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
figuri mitologice psihopompe: bradul, șoimul, vidra, șarpele: Sufletul despărțit./ De multe mâhnit/ Pleacă și se duce,/ Marea o ajunge./ Vinea marea, mare/ Vine-n turburare/ Greu urlând/ Și urducând,/ Toate spăimântând, ș...ț/ Iar În râpa mărilor,/ Unde-i bradul zânelor/ Trecătoarea apelor/ Sufletul stătea/ Și mi se ruga:/ - Brade, brade!/ Să-mi fii frate,/ Întinde-ți, Întinde/ Eu să le pot prinde/ Vârfurile tale/ Să trec peste ele/ Marea În cea parte/ Ce lumea-mi desparte./ - Eu nu pot Întinde
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Seam-aici să iai/ Și spre stânga să nu-mi dai./ Căci În partea stângă/ E calea cea strâmbă./ Strâmbă și-astupată/ Cu lacrimi udată./ Apoi tot În aia parte/ Sunt câmpii urât arate/ Și cu spini răi semănate./ Acolo-i zâna bătrână/ Și-ți ia paloșul din mână/ Și să dai În mâna dreaptă/ Precum firea Își arată./ C-acolo tu vei afla/ Spre Îndestularea ta/ Câmpuri frumoase/ Cu flori alese,/ Câmpuri d-alea arate/ Cu flori semănate./ Flori tu vei
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
trecătoarea apelor, cele șapte vămi, răscrucea marcată de o salcie mare, Înaltă și aplecată, mărul lui Sân Pătru, masa de sub răchita „Împupită”, poarta Raiului; b) prezintă paznicii și acțiunile lor: bradul, puii de vidră, puii de șarpe, puii de șoim, zâna bătrână, Sânta Marie și floarea-soarelui (despre aceasta aflăm la Începutul bocetului că „judecă florile / unde li-a miroasele” - aluzie metaforică la faptele bune ale oamenilor, la fel de trecătoare și ușor de irosit ca și mirosul florilor); c) explică strategiile ce trebuie
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
vol. I, 1986; vol. II, 1988, reeditat În 1996 sub titlul Bestiarul mitologic românesc). În studiul amintit, Constantin Eretescu propune o tipologie a ființelor mitologice (având ca bază numai textele de tip legendă) În care identifică patru clase: a) benefice (Zânele, Baba Dochia, Rohmanii, Spiridușii, Blajinii etc.); b) malefice (Muma-Pădurii, Zmeul, Vârcolacii, Dracul, Pricolicii, Căpcăunii etc.); c) benefice și malefice (Șolomonarul, Urieșii, Știma Apelor, Ielele etc.); d) justițiare (Ursitoarele, Marțolea, Sfânta Vineri, Joimărița). Clasificarea de mai sus, având ca axă atitudinea
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]