5,438 matches
-
în cerc, hipnotizați de ceva încă nezărit de ea. Îndeobște sensibilă și plină de compasiune, acum se dovedi altfel. Se pomeni zâmbind a înțelepciune la vederea celor căzuți și ascunși de curioșii înspăimântați. Erau câțiva dintre avizii cumpărători ai anticarului. Zăceau pe jos contorsionați, însoțiți de răvășeala cărților cumpărate, strângând în spasme înghețate ceasurile primite cadou de la ciudatul anticar. Pe față li se citeau spaima și surpriza morții, cu siguranță își retrăiseră viața întreagă în ultimele clipe numărate rece și impersonal
CEASUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371858_a_373187]
-
ți-este mici fărâme, și nu-s străbunii să le-adune. Puietul tot în zare zboară, lăsându-și cuibul părăsit, Doar bătrâni mai stau pe vatră, cu trupul gârbov, istovit. Grădinile ce altă dată, păreau că sunt rupte din rai, Zac în paragină uscate, nu-s mândre-așa cum le știai. Nici lanuri aurii, bogate ce spicu-și leagănă în vânt, Nu se mai văd acum niciunde. Părăginit e-al tău pământ! Pădurile ți-s defrișate, peștii din ape ți-s vânduți
ȚARA MEA de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371884_a_373213]
-
largi prind razele de soare, Pun rămășag pe stropi de curcubeie Și recompun lumină din culoare. În lumea mea cu lujeri de furtună Eu ard febril, cu licăriri de astre, Sub ploi de fluturi albi, căzuți din luna. În mine zac singurătăți albastre. Referință Bibliografica: Singurătăți albastre / Lăură Hubati : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1566, Anul V, 15 aprilie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Lăură Hubati : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
SINGURĂTĂȚI ALBASTRE de LAURA HUBATI în ediţia nr. 1566 din 15 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372083_a_373412]
-
obiectele expuse. Bucătăria, frumos mobilată, dar în care nu se mai gătise de mult, George mâncând la cantina partidului, arăta a fi ca la oamenii puturoși și săraci, ceea ce nu corespundea realității. Pe aragazul cu patru ochiuri, prăfuit și el, zăcea ibricul de cafea cu zațul în el uscat și nearuncat. „Ce-o fi în dormitor?” gândi cu tristețe Violeta! Și avu dreptate când intră și văzu ce era acolo... - Dragă, eu plec! Am o ședință urgentă și Vasile mă așteaptă
PARTEA A CINCIA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2326 din 14 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372062_a_373391]
-
Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1845 din 19 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului un ger cumplit schimonosește fumul în ghemotoace albe zgribulite ca schije ascuțite cade scrumul din jaruri care ard încremenite în aer vălătuci inerți de aburi zac doar o clipă și se prăvălesc la fel cum țurțuri cad din ninse jgheaburi și pe trotuare ace risipesc o sanie alunecă stafie cioplesc copite-n ale gheții scuturi doi zurgălăi presară pe câmpie un vals sonor dansat parcă de
VALS DE FLUTURI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1845 din 19 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372376_a_373705]
-
de granit de hotărârile Sinodului VII Ecumenic[22]. III. Explicarea Epiclezei după Nicolae Cabasila După ce a rostit Epicleza, Taina Sfântă s-a săvârșit, Darurile s-au sfințit și Jertfa s-a efectuat, iar marea victimă a Mielului junghiat se vede zăcând pe Sfânta Masă. Acum pâinea nu mai este o închipuire a Trupului Domnului, sau numai o icoană orisimbol al mântuitoarelor patimi, ci este Însuși Trupul Stăpânului cel atotsfânt, Trupul și Sângele care s-a zămislit de la Duhul Sfânt, s-a
DESPRE EPICLEZA EUHARISTICĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372272_a_373601]
-
gânduri, se îmbrăcă, își luă trăistuța cu care umbla în sat, și plecă la vale. Se întoarse cam pe la prânz de la farmacie, frântă, obosită, dar cu ceva pastile într-o punguță date de farmacistă. Se duse repede la patul unde zăcea copilul, îi puse mâinile pe cap, pe gât: era totul un foc și pară ! - Vai, ce ne facem cu copilul ? Doamne, ce necaz, ai grijă de băiat ! ... Dădu copilului pastilele, așa cum prescrisese farmacista pe pliculețe, îi mai dădu ceva de
RĂCEALA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2238 din 15 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372510_a_373839]
-
la repararea gardurilor care cedau cu timpul intemperiilor, la folosirea unor alte metode în distrugerea dăunătorilor care le invadau grădina de legume sau chiar câmpul cu cereale. În spatele casei, într-un vas mare din lemn, ce măsura peste două vedre , zăcea spre macerare un amestec de apă cu excrement de pasăre rău mirositor. Am înțeles, în discuția care a urmat între mine și Marin că acel preparat rudimentar era unul dintre medicamentele hrănitoare ale pământului și un protector al plantelor însă
CASA CA FORMĂ GEOMETRICĂ, SPAŢIU SPIRITUAL ŞI LOC AL DESTĂINUIRILOR FAMILIEI SATULUI GORUNI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372755_a_374084]
-
își luase avânt de pe marginea prăpastiei, se supuse îndemnului. Deschise la timp ochii pentru a vedea fantastica explozie a unui curcubeu deșirat din ceea ce fusese până mai adineauri Baba. Intensitatea trăirilor îl făcu să-și piardă cunoștința... Când își reveni, zăcea la poalele muntelui, viu și nevătămat. Încercă să prindă cu ochiul marginea de pe care se aruncase, dar norii cenușii o ascundeau vederii. O porni agale, pășind peste rămășițele de zăpada sticloasă, ferind cu gingășie ochiuri verzi din care răsăreau ghiocei
ZILELE BABEI de ANGELA DINA în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373016_a_374345]
-
Pe care Domnul ți-o dă-n dar, Că nu se știe când te scuturi De toate. N-o să ai habar ! Ai strâns destule cu migală, Le-ai stivuit în magazii Și-n lada-nchisă în cămară, Sub jurământ, bijuterii Zac ferecate. Pentru cine ? N-ai soață, rude, nici copile. De faci o mică socoteală, Din clipa care te-ai născut Și până sufletu-ți se-nalță Constați, purtat de gândul bun, Că ai trudit amar de ani Doar pentru câteva
OMULE ! de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 2036 din 28 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371117_a_372446]
-
-mă al tău și fă-mă fericit. CURRICULUM VITAE Sunt un zbor de sete rece Câte toamne am nu spun Locuiesc pe strada zece Pe o creangă de alun. Despre școli cu-albastre vise Consemnez, dar e-n zadar Diplomele zac închise Într-un colț de buzunar. Am lucrat la drumul vieții Ani întregi ca ucenic Despletind la coama ceții Să-nvăț totul și nimic. Am pățit atâtea rele Că-mi e ochiul prăfuit Și cu scrașnet de măsele Consemnez că
CURRICULUM VITAE (POEME) de VALI ZAVOIANU în ediţia nr. 855 din 04 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344762_a_346091]
-
vineri cerul era întunecat, mohorât, gata să plângă și începuse chiar să lăcrimeze, iar cei de la Administrarea Domeniului Public, descarcă dintr-o mașină mare un furtun lung și-l întind printre trandafiri? Oare ce-o fi făcând cu el? Florile zăceau leșinate de patru zile, pământul era crăpat de puteai introduce un lat de palmă printre crăpături, iar firul ierbii se culcase la orizontală, trist, abătut, uitat de lume. Ofilirea era iminentă și totuși, nimeni nu se sinchisea. Vineri însă, când
NEBUNIE CURATĂ de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 834 din 13 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345730_a_347059]
-
parțial în alb, într-o încăpere cu pereți din zid. Trăind de mult timp numai în barăci de scânduri, nu-și putea explica cum a ajuns într-o asemenea clădire. Avea să se dezmeticească mai târziu, când află că a zăcut acolo, la spital, în neștire, vreo trei zile. A fost norocul lui să se afle în acel spital un medic român, devotat jurămantului lui Hipocrat. Acesta ceruse sprijin unui medic neamț, cu care doctorul român împărtășea același statut de prizonier
ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (RĂZBOIUL ÎN AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 548 din 01 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345784_a_347113]
-
iubita alături, având o vină Că iubim aerul cu iz de sulfină, A început să plouă dinspre cer Spre marea cea mare De ne-am rătăcit și nicio cărare Nu m-a dus spre vis Și artă ... La picioarele noastre zăceau Un albatros ucis Și o barcă având carena spartă.”pg.56 Cu poemele sale, autorul explorează lumea adâncurilor: „Într-o noapte am uitat caietul cu poezii pe-un colț de val de culoarea spumei, m-am aruncat în mare în
GLASUL MĂRII ÎNŢELES DOAR DE SUFLETUL SENSIBIL, CRONICĂ DE ELENA BUŢU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 831 din 10 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345813_a_347142]
-
rit latin, armenii apostolici, copții egipteni, ortodocșii sirieni, și ortodocșii etiopieni. Primele mărturii ale apariției sfintei lumini din cer, provin de la Sfinții Părinți. Apostolii Petru și Ioan, care au ajuns cei dintâi la Sfântul Mormânt, au văzut giulgiurile și mahrama zăcând singure în mormânt. - Sfântul Grigorie de Nyssa, analizând cu înțelepciunea sa dumnezeiască textul biblic, scrie: ,, Și când le-au văzut (giulgiul și mahrama), Petru a crezut, pentru că Mormântul era plin e lumină, deși era încă noapte; interiorul Mormântului era vizibil
LUMINA SFÂNTULUI MORMÂNT (I) de ION UNTARU în ediţia nr. 833 din 12 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345822_a_347151]
-
era vizibil într-un chip îndoit: atât pentru simțuri, cât și pentru minte”. - Asemenea și Ioan Damaschin: ,,Și degrabă alergând Petru, a stătut înaintea mormântului și, văzând lumină în groapă, s-a spăimântat, pentru că a văzut într-însa giulgiurile singure zăcând, fără dumnezeiescul Trup” (Octoih, glasul al 8-lea, sedelnă la utrenia duminicii). - În Istoria Bisericească, Eusebiu de Cezareea descrie și el minunea legată de sărbătorile pascale și anume: Pe vremea Sfântului Patriarh Narcis al Ierusalimului (sec. II), în timpul marii privegheri
LUMINA SFÂNTULUI MORMÂNT (I) de ION UNTARU în ediţia nr. 833 din 12 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345822_a_347151]
-
fost umbrite de o taină amară ce își făcuse loc în sufletul și trupul Magdei și care a urmărit-o toată viața. Poliomielită... Fetița veselă, înzestrată cu toate darurile a fost doborâtă și aproape strivită de această boală cruntă. A zăcut mult și greu, a rămas cu glezna stângă inertă. A purtat, ca un stigmat urmele bolii și a rămas cu teamă de fericirile prea mari, care ar putea să-l supere pe Dumnezeu. Se gândea că bucuria exagerată ar putea
DOAMNE, N-AM ISPRĂVIT! de GABRIELA PETCU în ediţia nr. 837 din 16 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345844_a_347173]
-
O catedrală privește orașul și bate un clopot de liniște și pace. În altă parte urletul unei sirene, alunga un ucigaș de la locul faptei. Un strigăt se propagă prin întreaga lume. Sărăcia sub multe nume, caută de mâncare. În buncăre, zac aurul adâncului, pietrele luminii și hârtiile prețului muncii neplătite. În parcuri enorme, iedera ascunde întruniri care mărginesc complicități, care nu sunt construite sub dealul crucii, în valea morților lui Dumnezeu. Ei construiesc armate, numai pentru ei, pentru a apăra buncărele
NEBUNUL de VIOREL MUHA în ediţia nr. 842 din 21 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345941_a_347270]
-
pietrele luminii și hârtiile prețului muncii neplătite. În parcuri enorme, iedera ascunde întruniri care mărginesc complicități, care nu sunt construite sub dealul crucii, în valea morților lui Dumnezeu. Ei construiesc armate, numai pentru ei, pentru a apăra buncărele în care zac, trecutul, prezentul și viitorul omenirii. Nu pot aceștia să păzească, pentru cei puțini, ce-i al lumii truda și viitor! Nimeni nu poate să mântuiască, vârful muntelui gheții topite, drept scaun în casa aurului. Vârful topit este amăgirea și iluzia
NEBUNUL de VIOREL MUHA în ediţia nr. 842 din 21 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345941_a_347270]
-
turma, pe Păstorul blând, / Mergea cu turma la izvor, / Blândul Păstor, blândul Păstor. Pe-o oaie ce căzuse jos, / A ridicat-o El duios / Și-a dus-o-n brațe iubitor, / Blândul păstor, blândul Păstor. Pe alta care la pământ, / Zăcea cu piciorușul frânt, / El o lega mângâietor, / Blândul Păstor, blândul Păstor”, (O dată l-am văzut trecând). Vasile Bele: - Văd lacrimi în ochii dumneavoastră. Acestea nu vor înceta să curgă decât atunci când vom închide ochii pentru totdeauna. Rafila Bărbos: - Va veni
INTERVIU REALIZAT DE CĂTRE VASILE BELE (2013) de VASILE BELE în ediţia nr. 840 din 19 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345933_a_347262]
-
de umezeală. Să le aprindem. Un trăsnet lumină văzduhul, iar izvoarele au început să-și facă de cap. Sacoșa cu chibrituri nu mai era acolo însă găsi în schimb paltonul în care se ghemuiră amândoi, tremurând. Atunci au zărit câinii, zăcând morți, toți trei într-un colț. Lângă ei - câteva resturi de hrană. Mihai scoase un oftat lung. - Cineva mi-a otrăvit câinii. Coșmarul continuă. - Doamne! se îngrijoră Ilona, care începu să tremure din ce în ce mai tare: Cine să fi făcut așa ceva?... De-
PROMISIUNEA DE JOI (XV) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 894 din 12 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346012_a_347341]
-
CU VERONICA Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1191 din 05 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului Cap.I Eminescu veni de la Universitate cu capul tixit de filozofie, voia să se odihnească, să se-nchidă-n casă și să zacă câteva zile; îl obosise totul-totul în această zi de sfârșit de iarnă capricioasă. Gazda, mam’zel Gretta, femeia cea nesuferită, scundă, aproape bondoacă, dar grasă ca o putină, bătea la ușă de câteva ori și, deși nu-i răspundea nimeni
EMINESCU LA VIENA- ÎNTÂLNIREA CU VERONICA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347746_a_349075]
-
că pentru mine El a înviat în zadar, însă încerc și mă străduiesc să nu fie așa!... Simt, observ și constat cu multă amărăciune că încă în mine nu a murit mândria, orgoliul,vanitatea, egoismul, păcatul și matima; în schimb zac în nesimțire, adormire și nemișcarea fapta cea bună, smerenia, milostenia, ascultarea, postul și rugăciunea!... Și în aceste condiții aflându-mă vin și îi cer ajutorul Preaînaltului, Bunului și Milostivului Dumnezeu - Care toate le poate celui ce crede în el, fiindcă
DESPRE ASUMAREA PERSONALĂ A ÎNVIERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1202 din 16 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347839_a_349168]
-
nea se leagănă încinse, Pe povârnișuri, în spume, curg pâraie topite de Soare, Când jos, la poale, înfloresc pomii, iar în grădini narcise, Pe care doar vecinul, țăranul neaoș, le simte și îl doare. În miez de primăvară, când unii zac de lungă astenie, Degeaba cântă pupăza în tei și cucul într-un vârv de nuc, Că noi zăcem demult printre cuvinte de rară ironie Și nu mai auzim ceasornicul cu mult bisatul cuc. Cu roua-n gene trecem pârleazul pe
PRIMĂVARA, POEZIE DE ION I. PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1211 din 25 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347955_a_349284]
-
pomii, iar în grădini narcise, Pe care doar vecinul, țăranul neaoș, le simte și îl doare. În miez de primăvară, când unii zac de lungă astenie, Degeaba cântă pupăza în tei și cucul într-un vârv de nuc, Că noi zăcem demult printre cuvinte de rară ironie Și nu mai auzim ceasornicul cu mult bisatul cuc. Cu roua-n gene trecem pârleazul pe brazda din grădină Și punem sub cazma sămânța binecuvântată să rodească ... Un meșteșug păstrat din daci și nu
PRIMĂVARA, POEZIE DE ION I. PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1211 din 25 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347955_a_349284]