7,506 matches
-
poartă cu sine clipe-ndurerate, vise pierdute pe drum, și cioburi de stele risipite printre stâncile vieții... Praful amintirilor îl suflă pretutindeni umblă în veșmintele-i gri, irosind minute grele și lăsând cearcăne adânci să atârne de priviri pierdute în zare, ce caută să se agațe de ultime fire de lumină întrezărite, ce apar la fereastra sufletului, încercând să o străbată din răsputeri... Masca speranței își întinde mâna din ce în ce mai mult, căutând să își facă loc, aducând sub chipu-i suav gânduri
SPECTACOLUL MĂŞTILOR de CRISTINA P. KORYS în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366303_a_367632]
-
Acasa > Manuscris > Lucrari > MAGIA UNUI APUS DE SOARE Autor: Cornelia Vîju Publicat în: Ediția nr. 436 din 11 martie 2012 Toate Articolele Autorului Magia unui apus de soare Înserarea învăluia zarea cu o viteză uimitoare. Cerul poleit cu razele apusului se desfășura cu atâta grație, iar privirea îmi era răsfățată de purpuriul cerului de toamnă târzie, într-un apus plin de splendoare. Îmi fixez adânc retina în el încercând să imortalizez
MAGIA UNUI APUS DE SOARE de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 436 din 11 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366330_a_367659]
-
nimeni din suflet. Dorința aceea vie o simte încă în piept, este acea forță misterioasă ce l-a însoțit pe parcursul vieții, ajutându-l să-și împlinească menirea. Este a sa, este diploma vieții ce și-a scris-o pe aripile zărilor cu manșa avionului.... Cornelia Vîju Referință Bibliografică: Aviatorul / Cornelia Vîju : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 436, Anul II, 11 martie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Cornelia Vîju : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
AVIATORUL de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 436 din 11 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366331_a_367660]
-
Să fiu schimbat în fulg de ger! În urmă, cel mai mic se-ndeamnă: - Eu sunt odorul mamei Toamnă! Dar, zămislit de dimineață, N-am reușit să văd prin ceață Cum vântul lacom rupe-o frunză Și-o zboară-n zare s-o ascunză. Iar eu, plăpândul giuvaer, Am fost schimbat în fulg de ger! Eh ! Asta e ! În horă prinși, Se hârjonesc de iarnă ninși, Purtați de vânt pe cer subt nori, Trei fulgi născuți din trei surori. *** Referință Bibliografică
TREI FULGI NĂSCUŢI DIN TREI SURORI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366355_a_367684]
-
Acasa > Versuri > Visare > GÂNDURI RĂTĂCITE Autor: Ion I. Părăianu Publicat în: Ediția nr. 1812 din 17 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Gânduri rătăcite Mai în fiecare noapte îmi scapă din hamuri noianul de gânduri și zboară haihui spre cele patru zări lăsându-mă sterp de minte. Îngerul trimis de Domnul m-a mângâiat cu aripa și mi-a șters transpirația, de prea multe frământări, de pe obraji și frunte, dar în zadar. Am pierdut clipa, care îmi fulgerase ceva mai ‘nainte. Gândurile
GÂNDURI RĂTĂCITE de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366358_a_367687]
-
păpădie Și parcă ninge-a iad și-a moarte printre noi, Se văd pe-alocuri cruci și umbre de sicrie Și-o lună neagră plină răsare peste noi. Cu suflete de păpădii în vals e plin văzduhul Și-n ritmuri zarea geme în zgomot a pustiu, Pe dealurile pârjolite crește miros de moarte Și viața-n plină viață miroase a sicriu. Cad pe alocuri pene cu tot cu aripi frânte Purtând sub greutate și puf de păpădie, În urlete de groază se așterne
PUFUL MORȚII de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2127 din 27 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366382_a_367711]
-
miroase a sicriu. Cad pe alocuri pene cu tot cu aripi frânte Purtând sub greutate și puf de păpădie, În urlete de groază se așterne-ncet și noaptea, Iar plumbul fără zgomot se zbate în sicrie. Cad lacrime șuvoi spălând de sânge zarea, Curg râuri gri de aripi și puf de păpădie, Se-așterne-ncet tăcerea și geamătul dispare, Iar pașii grei de plumb se-adună prin sicrie. E ceață deasă și-n liniste se-aude doar tăcerea Târându-se spre alte lumi prin puf
PUFUL MORȚII de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2127 din 27 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366382_a_367711]
-
Și iarăși se naște din nou întrebarea Unde să caut acel început În care lumina adună chemarea Spre viață, speranță, iubire, trecut? Amintirea de șterge odată cu noaptea Ce se ascunde după perdea Iar în tulburătoarea dorință de viață Tremură-n zare, departe, o stea... O NOAPTE TÂRZIE O mână și-un gând pe hârtie O noapte târzie și-o poezie Uitarea străbună răsare Din vise, din noapte, din mare Pe urme albastre se-adună Dureri și iubiri împreună Ce am văzut
TAINELE NOPŢII (POEME) de LILIANA STOIAN în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366384_a_367713]
-
română și latină. Dar predă și limba franceză. A colaborat la peste 25 de periodice cu versuri, traduceri și recenzii. A mai publicat în Adevărul literar și artistic, Milcovia, Cuget clar, Analele Brăilei, România literară. La opera sa editată apărea: Zări de altădată -Rm.Sărat, Tipografia Poporul. Brățara de argint-București, Tipografia Române unite. Istorie Literară-Liră de argint Sihleanu. Conferință ținută la Sihlea cu prilejul comemorării poetului și în Cenaclul Studențesc ,, Al. Sihleanu ,, din Rm.Sărat. Viața și opera lui C. Sandu-Aldea
SCHIȚE DE PORTRET de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 2108 din 08 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366374_a_367703]
-
înlănțuit cu un lasou subțire Un bici aveai în gând și pinteni în privire Te prefaceai lupoaica, în stana lui săreai Și neprihane sacre la piept îi încălzeai Și îl orbeai cu fildeș de alb nebănuit Era mustang rebel de zări împătimit Buimaca tresăreai că dintr-un vis urât Când mirosea a rană de lat sculptat pe gât Și cald îngenuncheai cu umbre grele-n ochi Și-i descântai de spaime, de plâns și de deochi Și-l îndemnai la tropot
ŞI L-AI SUPUS, POEZIE DE ION IANCU VALE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 428 din 03 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366419_a_367748]
-
Și cald îngenuncheai cu umbre grele-n ochi Și-i descântai de spaime, de plâns și de deochi Și-l îndemnai la tropot, iar liber și lejer Deși mureai de frică să nu dispară -n cer Era mustang rebel de zări împătimit Iar tu lupoaica tandra cu nări de hiacint Referință Bibliografica: Și l-ai supus, poezie de Ion Iancu Vale / Al Florin Țene : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 428, Anul ÎI, 03 martie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012
ŞI L-AI SUPUS, POEZIE DE ION IANCU VALE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 428 din 03 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366419_a_367748]
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > FÂNTÂNI Autor: Leonid Iacob Publicat în: Ediția nr. 958 din 15 august 2013 Toate Articolele Autorului fântâni Fântânile din noi cresc a mirare și-n adâncimi păstrează viu fior că-n apa lor albastră ca o zare plutește diafan al nostru dor. Și le săpăm cu degetele arse de-atât de multe grele nerostiri, că pe cărări de-argint de lună toarse ne tot zidim în vechi sau noi iubiri. Azi, din fântâna ce-i săpată-n
FÂNTÂNI de LEONID IACOB în ediţia nr. 958 din 15 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366473_a_367802]
-
Acasa > Versuri > Ipostaze > IARNA COPILĂRIEI -PASTEL- Autor: Maria Filipoiu Publicat în: Ediția nr. 1503 din 11 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Din zări albastre coboară în sclipiri de diamante, mireasă, dalbă fecioară. Să alunge vremuri calde. Cerul cerne peste zare, mii de steluțe argintii. Și strânge în grabă mare, alai de copilași zglobii. Plapumă rece așterne pe munți înalți și văi adânci. Ninge
IARNA COPILĂRIEI -PASTEL- de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1503 din 11 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366462_a_367791]
-
Acasa > Versuri > Ipostaze > IARNA COPILĂRIEI -PASTEL- Autor: Maria Filipoiu Publicat în: Ediția nr. 1503 din 11 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Din zări albastre coboară în sclipiri de diamante, mireasă, dalbă fecioară. Să alunge vremuri calde. Cerul cerne peste zare, mii de steluțe argintii. Și strânge în grabă mare, alai de copilași zglobii. Plapumă rece așterne pe munți înalți și văi adânci. Ninge cu sclipiri din gene, când vântul fluieră-n uluci. Fără unelte sculptează țurțuri la streșini de casă
IARNA COPILĂRIEI -PASTEL- de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1503 din 11 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366462_a_367791]
-
colectivizării. La MAT, la horă, dumi- nica în drum, unde lumea se aduna la taclale, chiar și în biserică după slujbă, Mărian Frântu îndemna lumea să nu se înscrie în colectiv, să aibă curaj și să înfrunte comisia de colectivi- zare condusă de unul de la raion - Udeci, omul partidului, căruia lumea, văzându-l bântuind zi și noapte prin sat, îi striga de departe: - Huo de-ciii! Paradoxal, într-o vreme în care alți oa- meni erau anchetați - se-nțelege, în urma unor turnă
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (X) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366417_a_367746]
-
atunci, din când în când, pe prag, Să bateți potcoviri de stele și din vise Să zămisliți, la doruri, un toiag Pentru cărări ce nu pot fi ucise. Viorel Gongu Mai lasă-mă... Îți scriu de-ntâmpinare și risipă, Când zarea dintre noi adoarme stinsă Dar zimți de sloiuri mușcă din aripă. Iar zgomotul e-o liniște învinsă. Mai lasă-mă să-ndur descumpănirea, Sutana nopții ne ascunde-n poală Uitarea mai profundă ca orbirea Apoteoză-n cer pictat cu smoală
SA NU-L UITAM...CELE MAI FRUMOASE POEZII de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 1318 din 10 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/366485_a_367814]
-
desigur, va crește doar pelin. Și nu-i crede pe unii ce-or zice-n gura mare Că pasu-mi rătăcește pe nu știu ce cărări, Că vinul ce-l băut-am avea culori amare Și, astfel, eu plecat-am în cele patru zări. Lasă-i să spună multe, dar să-nțelegi că-ți trece Prin fiecare venă, iubirea cea dintâi Și, dacă așteptarea va deveni mai rece, Să te întorci... o floare să-mi pui la căpătâi! Dar să mai mergi pe unde
SA NU-L UITAM...CELE MAI FRUMOASE POEZII de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 1318 din 10 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/366485_a_367814]
-
turnu-i orologiu grav tot bate, / pe când un murg cu stele sub copită / nechează îndelung cu gluga nopții-n spate. Și-n golul orb prin turlele visării / pe-o pagină de suflet tot mai scriu / un cânt de plumb pe colțurile zării / când bate iarna codrul a târziu. // Sunt sentinela ultimului cânt, / Cetatea mea de mult e cotropită, / Iar pagina cu vise zboară-n vânt / Prin gluga nopții în păduri pitită.). Convins că numai „iubirile / cad în ispite“, scrie iubitei „peste trup
BARCAGIUL IUBIRII de LEONID IACOB în ediţia nr. 1770 din 05 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366508_a_367837]
-
poveste eternă. Nu mai voiam caiete, cerneală și toc. Acum aș vrea doar al copilăriei joc. Așteptam Iarna cu mii de diamante ce-mi plâgeau în mâini de dorul celorlalte, când ger tăios îmi sculpta flori la fereastră și-nfiorată era zarea albastră. © Maria Filipoiu 27.12/2014 Referință Bibliografică: AȘTEPTAM IARNA / Maria Filipoiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1457, Anul IV, 27 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Maria Filipoiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
AȘTEPTAM IARNA de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1457 din 27 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366536_a_367865]
-
guste fiecare! Între Crăciun și Anul Nou, Cerneala arde în stilou, Cerneala sângelui, cea vie, Cu dorul ei dinspre hârtie. Între Crăciun și Anul Nou Mi-e sufletul ca un ecou, Ca un ecou ce pururi vine Spre voi din zările divine... Referință Bibliografică: Între Crăciun și Anul Nou... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1457, Anul IV, 27 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Nicolae Nicoară Horia : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
ÎNTRE CRĂCIUN ȘI ANUL NOU... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1457 din 27 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366540_a_367869]
-
cel bătrân sosește din când în când în vară, Din ram mirosul îl plutește în valuri dulci de seară. Pe frunte-l răcorește umbra, cad florile-n pământ, În versuri liniștit cuvântă în sufletu-i adânc. Trec gândurile sale-n zări înspre întinsa mare, Istorii vechii îi poartă pașii în cânturi de popoare, În împrejuru-i se înalță oștiri de-nvățăminte, Și-n pântec timpul îl străpunge cu mintea-n vechi cuvinte. Ce-a fi fost lumea fară el și ce va
LUI EMINESCU de AUREL AURAȘ în ediţia nr. 2357 din 14 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366564_a_367893]
-
Versuri > Frumusețe > N Autor: Mariana Ciurezu Publicat în: Ediția nr. 386 din 21 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Din iubire! Îmi aștern pe pleoape uiate șoapte de iubire , în noaptea care plânge a noastră despărțire. Vântul iar deschide fereastră către zare și aduce pentru mine miros sărat de mare. Și valuri care sparg cu vuiete tăcerea, se-mprastie-n larg risipind durerea. Ceață ușor cuprinde cu valuri de matase orizontul care se pierde printre case. Din iubirea noatră de suflete pereche
N de MARIANA CIUREZU în ediţia nr. 386 din 21 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366584_a_367913]
-
Voicilă Dobre , publicat în Ediția nr. 1135 din 08 februarie 2014. Neant Doar florile mai adună lumină! Tristețea e gri, lacrima incolora, timpul e fum și cenusa-i uitată, omul, neant. Neant, viața toată! Gândul e roșu cum rosie-i zarea! Albastru răsare uneori, cerul. Sângele cheamă la el depărtarea. Ghici-vom vreodată luminii, misterul? Citește mai mult NeantDoar florile mai adunalumina! Tristețea e gri,lacrima incolora,timpul e fum și cenusa-i uitată,omul, neant.Neant, viața toată!Gândul e
IOANA VOICILĂ DOBRE [Corola-blog/BlogPost/366492_a_367821]
-
cerul. Sângele cheamă la el depărtarea. Ghici-vom vreodată luminii, misterul? Citește mai mult NeantDoar florile mai adunalumina! Tristețea e gri,lacrima incolora,timpul e fum și cenusa-i uitată,omul, neant.Neant, viața toată!Gândul e rosucum rosie-i zarea!Albastru răsare uneori, cerul.Sangele cheamă la eldepartarea.Ghici-vom vreodată luminii,misterul?... IX. BUNICII MELE, de Ioana Voicilă Dobre , publicat în Ediția nr. 1133 din 06 februarie 2014. Bunicii mele (Emiliei Pricop și Ecaterinei Voicilă) În ziua în care
IOANA VOICILĂ DOBRE [Corola-blog/BlogPost/366492_a_367821]
-
noastră.Știam că ... XXXII. VERS ALB, de Ioana Voicilă Dobre , publicat în Ediția nr. 660 din 21 octombrie 2012. Zbor înalt Locuiesc în cuvânt și zborul e limba pe care o înțeleg cel mai bine. Aripi colosale întind să cuprind zarea albastră a poeziei pământului. Culeg gând după gând, statuie ridicând unui vers. Dar ce poate fi mai frumos decât imaginea zborului înalt întrupată-n perle de gand! Neprevăzutul Erai atât de al meu încât, nimic nu mi te-ar fi
IOANA VOICILĂ DOBRE [Corola-blog/BlogPost/366492_a_367821]