3,844 matches
-
izvod", la judecătoria Ținutului Botoșani 48, dar fără folos! Dacă judecătorii n-au putut-o crede cînd ea stăruia pentru asigurarea celor 1400 galbeni, pe care ea îi pretindea "din zestre", cum o puteau crede acum, cînd în "izvodul" de zestre, cu scrisul proaspăt, erau trecute atîtea obiecte de podoabă de aur, cu diamante, ori cu mărgean, apoi tacîmuri și rufărie de lux, ca la fetele de boieri mari? De exemplu: 7 rochii de mătasă, 24 bucăți cămeși și fuste, 7
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
De exemplu: 7 rochii de mătasă, 24 bucăți cămeși și fuste, 7 șaluri și unul turcesc etc., etc., plus 3000 galbeni în bani; cine o putea crede? Și apoi, motivul principal pentru Tribunal de a respinge acest proaspăt izvod de zestre a fost că el n-avea autentificarea judecătorească, din anul căsătoriei, deci nu era actul legal, pe care judecătorii i-l ceruseră de atîtea ori. Din această cauză, Raluca Eminovici n-a căpătat întîietate, între creditorii soțului ei, și nici
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
436. 16. G. CĂLINESCU, op. cit., pag. 13. 17. AUGUSTIN Z. N. POP, Contribuții documentare, pag. 20. 18. GEORGE MUNTEANU, Eminescu (Familia poetului), "Luceafărul", anul XII, nr. 14 (362), sîmbătă 5 aprilie, 1969, pag. 6. 19. DR. VICTOR BRANIȘTE, Izvodul de zestre al părinților lui Mihai Eminescu, "Convorbiri literare", anul LVIII, 1926, pag. 44-48. 20. PETRU VINTILĂ, op. cit., pag. 42. 21. DR. VASILE BINZAR, Noi contribuții la biografia lui Mihai Eminescu, în volumul colectiv Zilele M. Eminescu, sesiune de comunicări științifice, Botoșani
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
cap ai flori de luncă". Rămasă orfană, de ambii părinți, credem că ea stătea la vreo rudă. "Giunca", despre care poetul a scris în Erotocrit și pe care ea o păscuse astă vară, pe deal, poate că era singura ei zestre. Fără a face cercetări documentare, biografii lui Eminescu i-au zis de atîtea ori Elena. Pentru Cezar Petrescu, ea era Leana, nepoata pădura rului Pătru Toader Gînj, de la Baisa. Augustin Z. N. Pop i-a zis Ileana, care, printr-un
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Ipoteștiului și înstrăinarea cimitirului, cu tot cu mormîntul Casandrei. Aici se simte nevoia unei paranteze. La 5 ianuarie 1871, Gh. Eminovici a făcut cu ginerele său, Ion Drogli, o tranzacție dotală, cum că el îi dă Aglaiei 2.000 de galbeni o zestre enormă și imposibilă față de situația economică a lui Gh. Eminovici. Mai mult, pînă va cumpăra niște pămînt, echivalent capitalului de 2.000 de galbeni, el s-a obligat ca, la acești bani, să-i plătească ginerelui, procente de 10% pe
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
de o familie grea e cu toate astea înzestrat c-o deșertăciune atît de mare, încît ar putea servi de prototip pentru acest viciu, după părerea mea cel mai nesuferit din lume. Măritîndu-se sora mea, el i-a promis o zestre de 2.000 de galbeni. Este ridicul cînd un om promite, în scris, ceea ce nici are, nici poate realiza; dar obligațiunea față de cumnatu-meu este pozitivă și bătrînul meu e ca și ruinat. Mai am o soră un geniu în feliul
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
bănești față de Drogli. Dar ginerele Drogli a privit situația negustorește și, foarte la rece, l-a cerut pe socru în judecată. La 9 mai 1877, Tribunalul din Botoșani l-a condamnat pe Gh. Eminovici să-i achite lui Ion Drogli zestrea promisă în 5 ianuarie 1871, adică 2.000 de galbeni, cu care, în termen de doi ani, va trebui să-i cumpere niște pămînt, aici în țară și să-i mai dea și 400 de galbeni, procentele pe ultimii doi
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Moritz, din Ipotești, cu dobînda tot de 10% pe an, cum plătise și Gh. Eminovici pînă atunci. Așadar, Gh. Eminovici, prin vînzarea silită a Ipoteștiului, a rămas stăpîn numai pe perna de sub cap, pentru că Drogli a vrut să-și treacă zestrea soției în alte mîini, și tot în aceleași condiții 210. După vînzarea Ipoteștiului, poetul s-a simțit ca un pom dezrădăcinat. Toate legăturile sale, văzute și nevăzute, le-a simțit rupte în mod nemilos. De fiecare dată cînd revenea la
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
de la Agafton, dar ele n-au primit-o. În această situație, s-a simțit obligat farmacistul Ion Franck, din Botoșani, pentru că Gh. Eminovici îi fusese acestuia naș, la cununie, și primise de la Eminovici, cu împrumut, 5000 de franci, care constituiau zestrea Harietei. Franck a luat-o pe Harieta la Botoșani și a așezat-o într-o casă, cu chirie. Din dobînda pe care o primea de la Franck, pentru acești bani, Harieta trebuia să-și achite chiria casei și hrana zilnică 265
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
din aceste ajutoare vom arăta la timpul potrivit. Acum să ne întoarcem la moștenirea rămasă de la Hristea Marinovici, mai ales că după moartea acestuia, Aglaia Drogli nu mai știa cu cine trebuie să stea de vorbă ca să-și poată recăpăta zestrea. În octombrie 1887, Aglaia, dimpreună cu soțul ei, Ion Drogli, au stat vreo săptămînă, la Botoșani ca să afle știri. După aceea, Drogli s-a simțit tot mai bolnav și s-au dus acasă, la Cernăuți, unde a murit, în noaptea
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
data de 25 mai 1890, ora 12. Tribunalul Botoșani a emis asupra doctorului Al. Ștefanovici ordonanța de adjudecare definitivă, pentru moșia Ipotești Moritz, pe data de 13 iunie, 1890316. După această vînzare silită, Aglaia Drogli și-a încasat banii de zestre și procentele de 10%, rămase în restanță de la 23 aprilie 1888. Încă de la 18 febr. 1890, ea se căsătorise de-a doilea, cu locotenetul Heinrich Gareiss von Döllitzsturm. TRIMITERI DOCUMENTARE 1. Arhivele Statului București, Fondul Ministerului Cultelor și Instrucțiunei Publice
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
suferințe ce nu și-a găsit alinarea, amintirea unor patimi nedomolite. Dar pentru ca să-și facă apariția, mai trebuie ca memoria ei să întâlnească o altă memorie, cea a oamenilor vii, o memorie care nu se va putea limita însă la zestrea de amintiri a tradiției populare, colective, la acele „spuse din auzite” vehiculate de ky:gen, „omul de prin partea locului”, ci va avea nevoie și de meditația unui waki, ființă marginală, călător neobosit, trecut el însuși prin experiența cutreierării lumii
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
vîntului. În rîndul oamenilor cei doi sînt cunoscuți drept Cain și Abel. Ialdabaot inaugurează unirea (synousia) conjugală (gamos) Într-un fel destul de deprimant, sădind În Adam o concupiscență care Îl Împinge la reproducere (spora), destinată a perpetua spiritul contrafăcut, respectiv zestrea genetică rea a părinților. Arta blestemată a Împerecherii Îi face pe Adam și Eva să-l zămislească pe Seth, care va fi totuși binecuvîntat de Spirit, Împreună cu Întreaga-i „rasă neclintită”. Tocmai sprijinul leal pe care rasa umană Îl primește
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
istoriei unei comunități. Scriitorul englez Edmund Burke considera istoria „un pact între cei morți, cei vii și cei nenăscuți încă”. Rolul statului în viața unei comunități se constituie în timp, configurează formele de manifestare a societății în prezent și oferă „zestrea” pentru generațiile viitoare. Relațiile statului cu individul constituie sursa identității sociale a individului, sistemul de valori din cadrul societății, jalonează scopurile existenței individuale și sociale, modelează așteptările indivizilor, psihologia socială. De exemplu, ca rezultat al istoriei, din psihologia americană fac parte
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
om și natură? La această întrebare există trei variante de răspuns: oamenii se subordonează naturii; ei nu pot interveni pentru a schimba în vreun fel natura, viața este determinată în mare măsură de forțe externe, cum ar fi destinul și zestrea genetică; oamenii trăiesc pentru a împlini destinul care le-a fost hărăzit; oamenii trăiesc în deplină armonie cu natura; oamenii domină natura, o cuceresc, răspund provocărilor ei. • În ce raport se află oamenii cu timpul? Cele trei variante de răspuns
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
având un rol precis și obligații mai mici sau mai mari, în funcție de gradul de rudenie; tot neamul dă tinerilor la nuntă un dar, pentru a-i ajuta să se așeze la casa lor; părinții fetei sunt datori să-i facă zestre; nașii, ca rude spirituale, inițiază tinerii în căsătorie și îi veghează, iar finii mulțumesc nașilor prin daruri; mortul e privegheat de tot neamul; greșelile și păcatele unuia se răsfrâng asupra neamului întreg. Intimitatea are forme concrete de manifestare: neamurile își
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
obiect important; ochi; orizont; oțel; papion; penetrare; pernă; pierdut; de pin; pioneză; prăpastie; provocare; pulover; punct; rană; război de țesut; reacție; rochie; săgeată; de siguranță; spin; spital; sulă; tăios; teamă; toamnă; țepi; țepos; țesături; vaccin; viespe; de viespe; vîrf înțepător; zestre (1); 755/149/53/96/0 acasă: familie(109); părinți(40); căldură(39); liniște(39); mama(37); bine(32); cămin(21); cald(16); casă(15); departe(15); locuință(15); relaxare(13); siguranță(13); bucurie(12); dor(12); dragoste(12); fericire
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
familie (10); muncă (10); sărăcie (10); multă (9); comoară (7); bunăstare (5); casă (5); avar (4); ban (4); copii (4); cufăr (4); fericire (4); nimic (4); boier (3); bunuri (3); lăcomie (3); mult (3); sănătate (3); suflet (3); valoare (3); zestre (3); bani mulți (2); mulți bani (2); bătrînețe (2); Gigi Becali (2); bogății (2); buget (2); case (2); galbeni (2); Bill Gates (2); neam (2); necaz (2); noroc (2); sac (2); sărac (2); singurătate (2); suferință (2); adevăr; agoniseală; agonisire
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
rupt; secundară; separat; în stînga; stradă; succesiune; din suflet; a sufletului; suportată; sus-jos; susținere; șansă; ta; ceva al tău; tema; teritoriu; cu tine; din tine; tot; trup; ție; unul; urîtă; verde; din viața mea; viață; de vină; vine; de vorbire; zestre; zgîrcenie; zi; zonă(1); 742/265/79/186/0 pas: mers (107); picior (107); mare (44); înainte (35); mic (26); mișcare (24); înaintare (23); drum (21); merge (20); a merge (13); plimbare (12); urmă (12); talpă (10); grabă (9); treaptă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
înaltă; lene; lenjerie; mama; mare; mușcă; nani; obiect pentru relaxare; obiect; oboseală; odihna; pace; pernă; post; puf confortabil; de puf; pumn; regret; rezemat; salivă; scaun; scumpă; somn dulce; mi-e somn; sortit; stare; suport; truc; ușurare; viață dulce; vise; vomă; zestre; zid(1); 523/96/28/68/0 perseverent: ambițios (56); insistent (43); atent (23); conștiincios (25); ambiție (19); harnic (19); om (16); tenace (14); eu (13); muncitor (13); bun (11); copil (11); deștept (10); încăpățînat (9); consecvent (8); dur (8
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
4); datină (4); datini (4); de mult (4); folclor (4); păcat (4); părintesc(4); plai (4); tezaur (4); tradițional (4); țară (4); bunei (3); bunica (3); comoară (3); cultură (3); glie (3); învechit (3); lucru(3); moș (3); pămîntesc (3); zestre (3); strămoși(3); arhaic (2); bunel (2); din bătrîni (2); dac (2); dor (2); istoric (2); iubire (2); meleag (2); mîndrie (2); moșie (2); negru (2); origine (2); origini (2); popor (2); rădăcină (2); străbunici (2); rude (2); străbuni (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
lor, tot așa să dea Domnul mirelui și miresii." 328Pentru a nu putea fi luat de cineva și dus la răspântii, risipindu-se astfel "casa" mirilor, "bradul de nuntă" era pus pe casă.329 Carul cu care mireasa își duce zestrea la casa mirelui era împodobit cu cetini de brad de care mireasa lega câte o năframă "cusută cu mâinile ei" 330 În toate regiunile unde este prezent, "bradul de nuntă" înseamnă "veselie": "precum oricine se bucură de verdeața bradului, astfel
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
știu a mătura. De mă mustră și socrul, / Că nu știu să fac focul. De mă mustră și bărbatul, / Că nu știu ca să-i fac patul. De vrei să mă ai `napoi, / Pune la car patru boi / Și-mi du zestrea înapoi, / Să se mire pietrele, / Ce noroc au fetele, / Să se mire țara toată / Ce noroc are o fată. "97 În balade, în schimb, pământul-personaj nu poate găzdui trupul unui om fără odihnă, aflat sub puterea blestemului: "când popa toaca
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
și lumina soarelui. Împăratul au cunoscut acum, că numai Sucnă-Murgă este în stare să-i fie urmaș vrednic pe scaunul împărăției, și pe loc se făcu nuntă fiicii sale și au măritat-o după dânsul, dându-i toată împărăția ca zestre. După ce s-au însurat Sucnă-Murgă, au trăit mulți, foarte mulți ani în fericire cu noroc și pace, stăpânindu-și împărăția cu dreptate."242 În basme, norocul devine el însuși personaj, țesând firul narativ și dinamizând liantul evenimențial. "Locuința soartei" este
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
voinței părinților fetei. Nunta la Buciumeni a durat 3 zile, nuntași fiind nume mari ale culturii române ca Mihail Sadoveanu sau Nicolae Iorga. Tatăl Nataliei, Avram Negru, îi construiește acesteia o casă la Tecucel, pe care i-o dă ca zestre, împreună cu o mică moșie. Fructul acestei iubiri va fi Corina, fiica lor, care însă va muri la numai 11 ani în brațele mamei sale în timpul unui bombardament din Primul Război Mondial. Dimitrie Anghel, după ce îl cunoaște la Paris pe Șt.
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]