4,648 matches
-
e destul în acest anotimp / să semeni doar un stejar, ca să răsară Iancu” sau: „Pământ românesc legat de roată cu Horia” (Pământul). Și mitul Meșterului Manole este, nu o dată, convocat: „O, Doamne, de ce m-am apucat ca Manole / să-mi zidesc femeia în zid, / fără să am inima lui Manole?” (Clopote de vid). Versurile din Drumul spre solstițiu (1970), O ramură deasupra ierbii (1975) și Zăpada din anul o mie (1981), ultimele două distinse cu Premiul Asociației Scriitorilor din Brașov, aduc
STOIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289958_a_291287]
-
spus că a fost stearpă vreme de treizeci de ani înseamnă că trei mii de ani s‑au scurs de la facerea lumii, iar jertfă nu s‑a adus în această cetate. Dar, după cei trei mii de ani, Solomon a zidit cetatea și a adus jertfe; atunci femeia cea stearpă a născut un fiu. Când ți‑a spus că l‑a crescut cu trudă, era vorba de vremea în care Ierusalimul era locuit. În sfârșit, atunci când ți‑a spus: «Fiul meu
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
aluzie, probabil, la constrângerile suferite de creștinii din vremea sa, amintind anumite episoade (49,5) din Cartea Macabeilor: de exemplu, pentru obligația sacrificiului el face referire la 1Mac. 1,57‑58: „Regele a ridicat urâciunea pustiirii deasupra jertfelnicului și a zidit capiști idolești în cetățile lui Iuda, cele dimprejur. La porțile caselor și în piețe se ardea tămâie”. Săvârșitorul trebuia să țină în mâna sa 2Λ:4 ∀ϑΖΔ4≅<‑ul (cădelnița) pentru a împlini jertfa (ƒΒ42Λγ∴<). Celălalt semn, de pe frunte, indică „obligația
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
l‑a plămădit pe acesta în cea de‑a șasea zi și l‑a așezat în lume ca într‑o casă ridicată cu dragoste, tot astfel acum, în ziua a șaptea, adevăratul om, adică, poporul sfânt al lui Dumnezeu, este zidit de Cuvântul cel mare al lui Dumnezeu și plămădit prin învățătura și preceptele lui Dumnezeu după chipul dreptății; și, așa cum odinioară a fost făcut din pământ, muritor și nedesăvârșit, ca să trăiască o mie de ani pe pământ, tot astfel și
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
confusio ac perturbatio humani generis consequetur. Acesta va jigni lumea întreagă prin stăpânirea sa de nesuportat; va amesteca cele omenești cu cele dumnezeiești, va face lucruri urâte și greu de spus; va avea gânduri noi în sufletul său, ca să‑și zidească propriul imperiu, să schimbe legile și să le impună pe ale sale; el va pângări, va devasta, va răpi și va ucide. În cele din urmă, va schimba numele imperiului și va strămuta capitala, iar acest lucru va aduce încurcătură
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
nu vreau s-o iau, 9. Atunci cumnata lui să se ducă la el acolo, în fața bătrânilor, să-i dezlege sandala din piciorul lui, să-l scuipe în obraz și să zică: așa se cuvine omului care nu vrea să zidească fratelui său casă în Israel. 10. Și casa acestuia se va numi în Israel: casa desculțului.” Eșecurile leviratului (care nu devenea operant dacă soții au avut fete) puteau fi diverse. Facerea povestește aventura Tamarei, nora lui Iuda, soția lui Ir
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
popi și toată boerimea și cu toate gloatele curții” spre a fi înmormântată la Mărgineni „în gropniță, ce iaste în tinda bisericii den-a-dreapta, alăturea cu gropnița a soțului ei, fericitul răposatul Constandin Cantacuzino biu vel postelnicul, care gropniță au fost zidită de dânsa încă mai denainte vréme. Vécinoe pameat!” Bărbații aceștia se însurau Soții aduse de peste graniță încercând, într-o carte publicată acum câțiva ani, să văd de unde proveneau soțiile Voievozilor români, am apelat la o lucrare publicată de Nicolae Iorga
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Evdochia de la Kiev, iar Maria din Mangop din Crimeea. Aceste străine, sosite de la Nord, de la Sud ori de la Răsărit - care nasc soților lor fii ce vor domni și fiice măritate apoi cu alți voievozi și mor îngropându-se în biserici zidite de Domnii lor - întrerup din vreme în vreme șirul româncelor coborâtoare mai ales din neamuri boierești (o „piață” matrimonială precumpănitor ortodoxă, cu câteva „enclave” - având evidente nuanțe hipergamice - catolice și cu un „ungher” exotic, dacă este adevărat că Petru Cercel
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
veritabil fenomen istoric românesc de sursă bizantină 260, subordonate dreptului cutumiar și putând fi lăsate moștenire, le ofereau adăpost. Este posibil ca monahul Nicodim - în viața lumească marele vornic Nistor Ureche - să fi viețuit în obștea de la Mănăstirea Secu, locaș zidit de el. După cum, la fel, cu destule decenii înainte, marele vistier Eremia - cel care uneltise, în 1523, contra lui Ștefăniță Vodă - să-și fi găsit liniștea, sub numele de Evloghie, la mănăstirea sa din Sălăgeni. Rudenii înălțaseră Mănăstirea Flămânda. Poate
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
și doamna Despina, luna iulie 30, văleat 7030 [1522]”, deși Voievodul se stinsese cu un an mai înainte), Doamnele în haine de ceremonie (care le ofereau prestigiu și fixau o ierarhie a vizualului), așa cum apar în tablourile votive din bisericile zidite de Domni - participau la concretizarea aparenței înveșmântate 303, un complex cu o incontestabilă capacitate de reprezentare, cu forță simbolică vădită. Vestimentația era unul dintre indiciile fundamentale ale ansamblului de conveniențe, hainele, semn stratificat al învelișului social, dar și spectacol pe
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
G. Călinescu, Istoria literaturii române de la origini până în prezent, ediția a II-a, revăzută și adăugită, ediție și prefață de Al. Piru, București, Editura Minerva, 1982, p. 30. 108. Nicolae Stoicescu, op. cit., p. 378 (a fost îngropat la Mănăstirea Agapia, zidită de el; îl va urma acolo și soția sa, Liliana). 109. Nicolae Stoicescu, op. cit., p. 442. 110. Ibidem, p. 442. 111. Ibidem, pp. 350-351. 112. Ibidem, p. 380. 113. Ibidem, pp. 380-381. 114. în privința lui Iordache Cantacuzino, sursele serioase nu
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
fiicelor lui Brâncoveanu nu semănau, în chip firesc. Iată „capitolul” veșminte din foia de zestre a Saftei, redactată pe 12 mai 1700. în același an, ea se va mărita cu Iordache Crețulescu, cel care va ajunge mare vornic. împreună vor zidi biserica Crețulescu din București. Straiele primite de ea de la părinți arată grija acelora pentru o înzestrare aproximativ egală a tuturor fetelor: „1 ișlic cu o floare și în mijloc cu un diamant mai mare și cu 24 mai mici și
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de Vodă ca argumente, sunt incontestabile, toți cei de față „s-au miratu de înălțata minte a mării sale”. Cu planul ei triconc alungit, biserica mănăstirii - impresionantă ca dimensiuni - este un veritabil vestitor al viitoarelor izbânzi arhitectonice. Ea a fost zidită în „anii războaielor” (terminat în 1469, lăcașul a ars și a fost refăcut în 1472), adică în acea vreme de până în 1487, când Ștefan cel Mare abia a reușit să ctitorească Probota (veche), necropolă a părinților săi 2. Și la
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
2. Și la Putna, ca și la Probota, „camera mormintelor (gropnița) interpusă între pronaos și naos, este o inovație a arhitecturii moldovenești”3. „Iară pre Ștefan-Vodă - zise Ureche - l-au îngropat cu multă jale în mănăstire la Putna, care era zidită de dânsul”. Mormântul este străjuit de un monument funerar care are „aspectul unui sarcofag, a cărui latură principală este decorată cu motive florale stilizate într-o înlănțuire ritmică, placa superioară este împodobită cu inscripția comemorativă dispusă marginal, iar în câmpul
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
răposat la 14 ianuarie 1527 și având pe mormânt o lespede de gresie pusă de Petru Rareș în același an), până la Petru Rareș, și-au găsit odihna de veci la Mănăstirea Putna. Fiul lui Ștefan și al Rareșoaiei și-a zidit propriul monument la Probota nouă (lăcaș, ridicat în 1530, care reinterpretează unele elemente ale zidirii de la Neamț), cu gropnița ce i-a primit rămășițele ctitorului (în 1546) (deasupra mormântului, ocupat în 1546 - căci zise Ureche, „fiind bătrân de zile și
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
ianuarie 1418, ridicase mănăstirea Cozia, unde sarcofagul său, aflat în pronaos, - „au domnit [...] ani 29 și au murit în domnie (notează Letopisețul Cantacuzinesc) și s-au îngropat la mănăstirea lui, la Cozia” - vădește concomitent înrâuriri apusene și sud-dunărene, Vlad țepeș zidise prima mănăstire de la Comana, unde se află - poate - îngropat, (capul i-a fost trimis sultanului la Istambul), iar Vlad Vodă Călugărul, ctitorise, Glavaciocul mănăstire ce-i adăpostește, din septembrie 1488, și mormântul, cea de la mănăstirea Dealu 8, unde Craioveștii s-
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
știe Gavriil Protul - în tinda bisericii în mănăstirea din Deal; Letopisețul Cantacuzinesc: „Iar trupul Radului Vodă îl îngropară în mormântul care-l făcuse în tinda bisericii, în mănăstirea den Deal, unde iaste hramul Sfântului Nicolae făcătoriul de minuni, care o zidise din temelie în domniia sa, tot din piiatră cioplită și stâlpii ușilor și ferestrele tot din marmură, cum să véde și acum, biserică frumoasă și minunată”; Anonimul Bălenilor : „Carele, căzând în boală groaznică, au murit și l-au îngropat la
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
cea mare (pentru care meșterii au fost - între anii 1690 și 1693 - zidarul Manea, pietrarul Vucașin Caragea, și Istrate Lemnarul; biserica a fost proiectată de o echipă alcătuită din grecul Constantinos și localnicii Ioan, Andrei, Stan, Neagoe și Ioachim), bolnița, zidită în 1696, ctitorie a Doamnei Marica, soția Voievodului (biserica a fost pictată de Preda, Nicolae și Lanache), schitul Sfinții Apostoli, înălșat în 1698 de starețul Ioan și pictat, doi ani mai târziu, de Iosif și Ion, schitul Sfântul Ștefan, fiul
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
ctitoria lor de la Bistrița și-a găsit odihna și Moise Vodă, cel mort la 29 august 1530; mormântul a fost distrus cu ocazia refacerii din vremea lui Barbu Știrbei), cu marele ban Barbu Craiovescu, mai bine zis (frații Craiovești au zidit înainte de 1491 Mănăstirea Bistrița din Oltenia, - pictată, în 1519, de Dobromir din Târgoviște împreună cu Dumitru și cu Chirtop, biserica Sf. Dumitru din Craiova, mănăstirile Sadova, Brâncoveni, Strehaia, Roaba), și continuă cu Radu Buză din Cepturoaia (Buzescu), mare spătar (ctitor la
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
împreună cu Dumitru și cu Chirtop, biserica Sf. Dumitru din Craiova, mănăstirile Sadova, Brâncoveni, Strehaia, Roaba), și continuă cu Radu Buză din Cepturoaia (Buzescu), mare spătar (ctitor la mănăstirile Căluin, Stănești și Dobrusa), cu marele ban Dobromir din Runcu (care a zidit Mănăstirea Lipovul și biserica din Runcu), cu Mitrea din Hotorani mare vornic (de numele lui sunt legate Mănăstirea Hotărani - Romanați - era gata prin 1588 - și biserica Sf Gheorghe Vechi din București), cu marele ban Cornea Brăiloiu (este socotit ctitor la
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
vornic (de numele lui sunt legate Mănăstirea Hotărani - Romanați - era gata prin 1588 - și biserica Sf Gheorghe Vechi din București), cu marele ban Cornea Brăiloiu (este socotit ctitor la mănăstirile Baia de Aramă, țânțăreni și Tismana, iar la biserica gorjeană din Văleni - zidită de el - este pictat cu ceilalți membri ai familiei), cu marele ban Preda Brâncoveanu, pictat la Hurezi, împreună cu nevastă-sa, Păuna, în „dunga cea mare și blagendină...” (ctitor la mănăstirile Brâncoveni, Gura Motrului și Dintr-un Lemn), cu marele clucer
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Drăgănești din Teleorman; a fost ctitor la mănăstirea Clocociov), cu Mihai Cantacuzino, mare spătar, care a înălțat în 1695, Mănăstirea Sinaia și a fost ctitor al mănăstirilor Titireni, Colțea și Adormirea Maicii Domnului din Rm Sărat (împreună cu Constantin Brâncoveanu); a zidit biserica bucureșteană Fundenii Doamnei, biserica Zlătari, lăcașuri de cult la Slănic și la Turbați în Ilfov, cu alt Cantacuzin, Pârvu, fiul lui Drăghici și nepot al lui Șerban Cantacuzino (a fost ctitor ori a terminat lucrările la schiturile Pătroasa din
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
avea curțile; mai înainte - în 1654 - ctitorise schitul Bunea); Tudor Greceanu și-a sfârșit viața îmbrăcat în rasă monahală și, cu siguranță în schitul pe care el l-a ctitorit în satul Greci; Șerban Greceanu, fratele cronicarului Radu Greceanu (a zidit biserica din Dragomirești, localitatea sa de baștină); Hrizea din Popești, tatăl cronicarului Radu Popescu (ctitor - în 1676 - al bisericii din Popești - Rumâni, înglobată azi în București); Stroe Leurdeanu, mare vornic (a ctitorit, în 1646, biserica din Golăești, locul de „temei
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
mare vornic (a ctitorit, în 1646, biserica din Golăești, locul de „temei” al neamului); Udriște Năsturel, al doilea logofăt și mare spătar înainte de moarte (cu fratele său, postelnicul Cazan, și cu sora sa, Doamna Elena, soția lui Matei Basarab, a zidit în 1644, biserica din Fierăști); Enache (Ianache) din Văcărești, mare clucer, a zidit prin 1699 biserica din Văcăreștii de Dâmbovița, reședința lui de la țară (a refăcut și Mitropolia din Târgoviște); marele clucer Tudoran Vlădescu din Aninoasa (ctitor al Mănăstirii Aninoasa
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
neamului); Udriște Năsturel, al doilea logofăt și mare spătar înainte de moarte (cu fratele său, postelnicul Cazan, și cu sora sa, Doamna Elena, soția lui Matei Basarab, a zidit în 1644, biserica din Fierăști); Enache (Ianache) din Văcărești, mare clucer, a zidit prin 1699 biserica din Văcăreștii de Dâmbovița, reședința lui de la țară (a refăcut și Mitropolia din Târgoviște); marele clucer Tudoran Vlădescu din Aninoasa (ctitor al Mănăstirii Aninoasa din județul Muscel). Este la fel de impresionant șirul marilor feudali din Moldova care zidesc
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]