3,039 matches
-
Mihai Viteazu sau Tudor Vladimirescu, pe care i-a înfățișat în câteva din lucrările sale. Atras de posibilitatea de a se exprima public prin intermediul căminului cultural din comună, care s-a dovedit priceput în mobilizarea talentelor locale, el încearcă să zugrăvească și viața trăită, prin scene paralele ilustrând trecutul, alături de acelea referitoare la prezent (Ieri babele - azi dispensar; Țărani la masă în trecut și azi; Ieri paparudele - azi motopompele). Lucrări în instituții: Galeria de Artă Naivă a Muzeului Județean de Artă
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
și surâs, dintre duios și hohot de râs, dintre ironie și autoironie ce emană din pânzele sale... Viața de zi cu zi a Caransebeșului, a Văii Almăjului pe unde a fost medic veterinar, viața de ieri și de azi este zugrăvită cu emoție și dragoste de acest Moromete bănățean cu seringa într-o mână și cu penelul în alta, ale cărui înțelepciune și umor sunt de cea mai pură esență țărănească. Atâta emoție și atâta dragoste așterne el pe pânze, încât
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
acest drept? Întrebară surorile. - De ce? Întrebă IARNA! Mai întâi pentru că așa vreau eu și apoi pentru că pe mine mă iubesc oamenii cel mai mult. Eu le aduc zăpada cea albă și le-o aștern peste munți, peste campii, eu le zugrăvesc pe geamuri flori de gheață și fac să răsune dealurile și văile de clinchete vesele de zurgălăi. Cât de mult le plac copiilor să alunece într-o sanie ușoară sau să alerge cu patinele pe luciul lacului, pe care numai
Povestiri despre anotimpuri by Papuc Elena, Drăgusanu Atena () [Corola-publishinghouse/Science/91583_a_92978]
-
gândul la Făt Frumos, ai ajuns pe tărâmul și în puterea zmeului. Cum pui piciorul, însă, pe pietrele negre și calde ale plajei din Stromboli, nici urmă de zmeu. Astăzi s-a dus să doarmă, în vreo casă din cele zugrăvite în alb, înșirate pe străduțe șerpuitoare, care se termină brusc în câte o gradină, de care te țin la distanță, nu gardurile ce abia stau să nu cadă sau ficușii uriași amestecați cu ciulini și praf cenușiu, ci credința că
Portocalele roșii de Sicilia by Rodica Dinulescu () [Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
suedezii erau aliați și în curând puhoiul cotropitor se va năpusti și asupra acestui pașnic oraș, rămas fără apărare. La marginea orașului, tocmai la drumul mare era o căsuță, în care toți ai casei erau în mare neliniște. Cu spaima zugrăvită pe fețe și cu deznădejde în priviri, erau atenți la orice zgomot din afară. În mijlocul lor, bătrâna bunică, împovărată de ani și necazuri, cu ochii înlăcrimați se ruga, grăind: ,,O, Doamne Dumnezeule, numai către Tine, îmi îndrept tot focul inimii
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
mereu. O altă zonă în care arta naivă să prins aripi a fost în Munții Apusenii, în satul Brusturi, comuna Hălmagiu, județul Arad. Țăranul Ion Niță Nicodin, un om simplu s-a făcut cunoscut mai întâi pentru scenele ce le zugrăvea în pridvoarele caselor ce erau noi construite în sat. Peisajele sale realizate cu mare finețe și folosind o paletă coloristică foarte bine armonizată, atrăgeau privirea trecătorului. Toate subiectele realizate erau izvorâte din propria imaginație și erau legate de viața satului
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
-și de câțiva ani înclinația către arta naivă, lucrând cu real talent atât în ulei cât și în tempera, pe diferite suporturi (lemn, carton, pânză, coji de ouă sau sticlă), Valentina Acasandrei merge dintr-un spațiu idealizat, dar fără a zugrăvi o strălucitoare lume iluzorie, așa cum fac mulți artiști naivi. Lucrările ei degajă o sobrietate generatoare de liniște interioară, ea nefiind în căutarea paradisului pierdut, ci a virtuții de reechilibrare a visului cu culori, atât de promițător în pictura naivă.” (Gheorghe
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
Debut artistic - 1970 Bibliografie și reprezentare grafică: Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 44, 46, 121. „Lucrarea premiată pune în lumină însă și daruri de portretist - chipul țăranului din centrul compoziției intitulată „La masă” fiind zugrăvit cu simț pentru complexitatea psihologică a eroului, precum și rafinate calități de colorist relevante în alte tablouri.”( Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 44) Căpitan Iosif 1913 - ? Sculptor Născut în anul 1913, în localitatea Chișlaca, jud.
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
Studii: Pensionar Bibliografie și reprezentare grafică: Arta plastică de amatori, Ed. Meridiane, București, 1980. Ciobanu Gheorghe 1944 Pictor, sculptor „Și când am luat pensula în mână, apoi m-am ținut de coada ei! N-am făcut studii de artă, am zugrăvit așa cum o făceam în copilărie, fără să-mi însușesc vreo tehnică anume ori să urmez vreunui alt deschizător de drumuri în pictura naivă, măcar că știu că au fost nume mari și la noi, ca Niță Nicodim, Ion Măric si Aurora
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
Ansid, Târgu-Mureș, 2002, pag. 64, 65, 208. „La Gheorghe Dumitrescu fabulația, situațiile inventate, au o frecvență mai bogată, el raportează mereu ceea ce vede la spectacolul plastic dorit, în care-și plasează amintirile sau năzuințele. Există, în interioarele pe care le zugrăvește și în sculptura lui (pe care o practică alternativ cu pictura) note calofile care răspund necesității unei ambianțe estetice, o primă dovadă construind-o chiar grădina plină de flori din fața casei sau scenele cu care și-a pictat pereții la
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
plăcut de mic să mă joc cu culorile. Când am făcut, la Bacău, Școala populară de artă, cu domnul profesor Ilie Boca, mi-am dat seama că și culorile au rostul lor. Bucuria cea mare e când îmi reușește să zugrăvesc întâmplările de care râdeam în sat, în așa fel încât să placă la toată lumea” Născut la 12 octombrie 1945 în localitatea Luncani, comuna Mărgineni, jud. Bacău Studii: Școala Populară de Artă, Bacău, 1968; Liceul de Artă Plastică, Bacău, 1980; Școala
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
tablou stă singur în cadru. Privite împreună, lucrările par decupate toate dintr-o singură pictură de mari dimensiuni, reprezetând o petrecere pe cinste la țară.” (Tudor Octavian, critic de artă) Micle Ion 1941 Pictor „Mulți oameni mă caută să le zugrăvesc eu casele. Știu toți că o fac cu tragere de inimă, că mi -i drag și mie să arate frumoasă o casă nouă. D-aia m-am apucat și de pictat, am zis că încercarea moarte n-are.” Născut în
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
Mihai Viteazu sau Tudor Vladimirescu, pe care i-a înfățișat în câteva din lucrările sale. Atras de posibilitatea de a se exprima public prin intermediul căminului cultural din comună, care s-a dovedit priceput în mobilizarea talentelor locale, el încearcă să zugrăvească și viața trăită, prin scene paralele ilustrând trecutul, alături de acelea referitoare la prezent (Ieri babele - azi dispensar; Țărani la masă în trecut și azi; Ieri paparudele - azi motopompele). Lucrări în instituții: Galeria de Artă Naivă a Muzeului Județean de Artă
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
Atunci vom publica în toate ocaziile articole în care vom compara regimul nostru mântuitor cu cele din trecut. Avantajele unui repaus obținut prin secole de agitație vor face să reiasă caracterul binefăcător al dominației noastre. Greșelile administrației creștinilor vor fi zugrăvite de noi în culorile cele mai vii. Vom dezlănțui o atât de mare scârbă pentru ele, încât popoarele vor prefera odihna iobăgiei drepturilor renumitei libertăți care le-a tulburat atât, care le-a luat mijlocul de existență, care le-a
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
a doua zi, am inserat această scrisoare împreună cu un comentariu, la rubrica pe care o dețineam. Mahalaua Podeni, cu piața Cuza Vodă, unde a locuit la părinții săi, au constituit materialul psihologic și social, atmosfera provincială pe care le-a zugrăvit cu vigoare narativă în două cărți ale sale: ”Tache, Ianke și Cadîr” și ”Ghicește-mi în cafea”, evocând puternic nu ”dulcele târg al Bârladului”, întrebuințând o expresie a lui Ionel Teodoreanu, ci târgul Bârladului așa cum l-a cunoscut, folosind o
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93467]
-
inegalabil această particularitate a spiritului multilateral înzestrat al lui Victor Ion Popa, în „Memorii II”: „Prin ce întâmplare, din materialul uman, din care s-au plăsmuit oamenii Renașterii, într-o epocă de indiviziune a artei, cînd aceeași mână știa să zugrăvească, să cioplească marmura, să lucreze materialul prețios în fine horbote, să strunească lira sau să ridice fortărețe..., prin ce întâmplare din acest material demult diferențiat, natura a creat fragila statuetă a Moldoveanului nostru subțirel și incandescent ca un arc voltaic
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93467]
-
în orice țară, un om venal, ipocrit, laș, orgolios, lacom, brutal, până la barbarie și dotat de o ambițiune nemărginită”. Romanul este structurat pe o temă generalumană, aceea a setei de parvenire dobândită prin orice mijloace necinstite. Aspectul realist al vremii zugrăvit în roman se reflectă in antiteza dintre destrămarea boierimii și emanciparea ciocoimii. Ca modalitate compozițională scriitorul Nicolae Filimon utilizează tehnica balzaciană. El acordă prioritate amănuntului revelator în caracterizarea personajelor. Lipsa analizei psihologice este suplinită prin surprinderea aspectelor exterioare, gesturi, mimică
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
central, Dinu Păturică, reprezentantul tipic al ciocoiului parvenit din epocă, paralel cu deposedarea de avere și decăderea lui Andronache Tuzluc, ciocoiul fanariot venit cu suita lui Caragea de la Constantinopol. În antiteză cu Andronache Tuzluc, Dinu Păturică, Chera Duduca (imorală, profitoare), zugrăviți prin prisma satanismului romantic, apar celelalte personaje ca banul C, fiica sa, Măria, Gheorghe, onești, demni, patrioți, dar a căror caracterizare e neconvingătoare. Alte încercări de roman vădesc o stagnare în dezvoltarea speciei până la momentul Duiliu Zamfirescu, decisiv în istoria
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
ar fi fost la marginea Amarei...Dintr-o vatră de jăratec în care mâini puternice parcă zvârleau mereu hrană nouă focului, limbile de flăcări țâșneau, se zvârcoleau, se împleteau 99 neîncetat ca niște șerpi apocaliptici, lingeau și înțepau poalele cerului zugrăvind răni în toate culorile, ștergându-le pe toate cu imense șomoioage de fum și lăsând pentru fiecare câteva clipe numai câte o zdreanță purpurie zvăpăiată, care fâlfâia ca un amenințător steag roșu... În luminile biruitoare ale focului umbre mari jucau
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
întreabă „dacă nu cumva prin mijlocirea lor să fi ajuns această temă la noi”. Fără să excludă posibilitatea împrumutului, consideră legenda lui Dragoș „ca o variantă a aceleiași teme internaționale”, dar nu îi contestă caracterul original, „prin faptul că ne zugrăvește una dintre îndeletnicirile voinicești ale voievozilor noștri, vânatul de bouri. Prin felul descrierii și subiectul temei (vânatul de bouri) se deosebește de toate legendele similare, și în acest fapt zace originalitatea legendei noastre”. Tema l-a preocupat și pe Mircea
VUIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290660_a_291989]
-
Oac, o broscuță dintr-un lac, București, 1976; Cip, o păsărică fără frică, București, 1978; Trenul alfabetului, București, 1979; Ținte cu învățăminte. Epigrame și catrene școlare (în colaborare cu Giuseppe Navarra), București, 1979; De la cucurigu la tic-tac, București, 1981; Desenăm, zugrăvim, învățăm ca să muncim (în colaborare cu Stela Crețu), Iași, 1982; Pauze cu aplauze, cu ilustrații de Matty, București, 1982; Dialog fără catalog, București, 1985; Umor pe ogor (în colaborare cu D. C. Mazilu), București, 1986; Căluțul de ciocolată, Iași, 1989
ZARAFU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290706_a_292035]
-
încheie, deloc fericit, o producție prolifică. Proza scurtă (Cei de la casa pândarului...) e insignifiantă la Z., care sentimentalizează și poetizează naiv pe tema „vieții noi”, a „reconstrucției socialiste” ș.a.m.d., sau care în romanele Îndrăgostiții triști și Surâsul iubirii zugrăvește scene de viață obișnuită, impregnate forțat tot de lirism. SCRIERI: Inima omului, București, 1955; Iarba dragostei, București 1957; Rodul pământului, București, 1957; Ceasul de slavă, București, 1960; Grădina soarelui, București, 1961; Liniștea vântului, București,1963; Frumusețe continuă, București, 1964; La
ZAMFIRESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290699_a_292028]
-
a lui Churchill, de exemplu - și faptele demonstrează că era, dimpotrivă, un om cu o memorie și o inteligență prodigioase. Chiar dacă a fost unul dintre cei mai mari criminali ai secolului XX, nu era însă nici bruta incultă și trândavă, zugrăvită de adversarii săi învinși, ci un extraordinar muncitor, care, în pofida orarelor lui bizare - se culca spre ora 4 dimineața -, a respectat toată viața o disciplină strictă de lucru, citind cu nesaț, în special lucrări de istorie și biografii, și având
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
locuința, îmbrăcămintea și pâinea”. Tot astfel, englezul William Morris, marxist și anarhist, își utilizează în mod deschis utopia, Scrisori de nicăieri (1892), pentru a convinge un auditoriu muncitoresc puțin sensibil la cuvântul de ordine al revoluției violente și căruia îi zugrăvește o lume „unde fiecare produce pentru uzul vecinilor săi, așa cum ar face-o pentru sine, și nu pentru o piață vagă, despre care nu știe nimic și care îi scapă”. Acest tip de ficțiune este și ocazia de a contra
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
credea că o diferenția de alte națiuni. Însă, în timp ce opoziția nediscriminantă și dogmatică față de comunism a Americii a forțat-o să se alăture forțelor statu-quoului, tradiția sa liberală și anticolonialistă trezea simpatii pentru aspirațiile Lumii a Treia. Acea lume a zugrăvit o imagine a condiției sale măgulitoare și, în același timp, de discreditare la adresa foștilor stăpâni coloniali și a statelor industriale în general. Suferințele și eșecurile sale au fost prezentate ca fiind datorate națiunilor dezvoltate, care au obligația morală de a
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]