5,822 matches
-
de obicei să le exilăm cât mai departe posibil? Nu cumva sub aparența lipsei de sens pot fi ocultate experiențe care ne sunt într-adevăr proprii, uneori esențiale? Nu cumva ceea ce numim sens - în mod obișnuit - se cere el însuși pus în discuție? E adevărat, spunem adesea că lumea în care trăim este precară în privința sensului, mai ales în această privință. Ceea ce se întrevede greu este tocmai un posibil sens, de la cel al cuvintelor noastre și până la cel care ar fi propriu existenței
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
sens. Vrem cu tot dinadinsul să fim în posesia unui sens, să-l configurăm după propriile puteri. Vrem să ne asigurăm de prezența vizibilă și supusă a unui sens, de situarea sa la îndemână, cât mai aproape. Iar dacă uneori punem în discuție ideea de sens, o facem mai ales întrucât acesta nu ne apare suficient de clar, univoc și determinat. În rest, trăim cu acea obișnuință veche de a căuta „un sens în tot ce se întâmplă“; ne vedem deja pe noi
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
privire, destule propoziții, idei și imagini pot fi considerate „lipsite de sens“. Înainte de toate, unele reprezentări și idei metafizice, indiferent cărui timp aparțin ele. Cu aproape orice viziune speculativă sensul comun al celor existente e lăsat în urmă. Sau e pus în discuție, denunțat în vechile sale pretenții. În locul unei lumi familiare ni se descoperă deodată ceva straniu, „o lume pe dos“ (Hegel). Iar cele cu sens până atunci apar deodată insignifiante, străine sensului comun. Cum neașteptat se exprimă Cicero, . Mai târziu, Wittgenstein
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
cultivă paradoxul, Năgărjuna procedează într-o manieră cu totul neobișnuită. Acceptă unele antinomii tari, orbitoare, chiar dacă în același timp argumentează într-o manieră logică. Acceptă pentru început unele înțelesuri, adevăruri, ca să ne spună în definitiv că nici unul nu este ultimul. Pune în discuție - cu destulă discreție - mai toate pozițiile filozofice, inclusiv cea pe care el însuși pare să o susțină. Vorbește simplu, lăsându-te să vezi cum sensul și nonsensul se arată în același timp cu limitele lor. Iar ceea ce spune poate să
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
anume se produce această schimbare, de la percepția inițială a ceva absurd la modificarea completă a percepției. Pentru noi, astăzi, fapta lui Diogene se transfigurează în chiar timpul narațiunii. Caracterul său scandalos nu se mai întoarce asupra grecului în persoană, ci pune în discuție ceea ce se petrece în viața publică, în stradă, înainte de toate cele convenționale, ipocrite. Absurd ne apare mai curând gestul omului de bun-simț, care se socotea scandalizat de conduita lui Diogene. Iar scandalul inițial ajunge pentru noi altceva, o enigmă. Se
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
iau dat mult de gândit, precum Heraclit din Efes, Zenon din Elea și Cratylos. Unele dintre sentințele lor îi apar destul de obscure, chiar lipsite de sens. Se vede nevoit să revină de mai multe ori asupra lor, cu noi argumente. Pune în discuție afirmația că „unul și același lucru este și totodată nu este“, scandaloasă pentru simțul logic. „Întradevăr, este peste putință LIMITE ALE COMPREHENSIUNII 63 50. 51. ca un om săși poată închipui că unul și același lucru este și totodată nu
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
care se naște ca o mare speranță în spațiul european. Este cel care crede nebunește în adevărul teoriei sale și în puterea ei de salvare. Pentru acest om, rațiunea egală cu sine ajunge să fie „mijlocul său ultim“. Nietzsche nu pune în discuție caracterul rațional al gândirii, ci altceva, faptul că un model de raționalitate este asumat în chip fanatic, exclusiv. În fața sa, orice altceva apare suspect, înainte de toate faptul de viață. Ajunge să sufere de o gravă afecțiune („Lumina de zi cea
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
sigură. Se întâmplă aceasta mai ales când orgoliul noii priviri ne face prea încrezători în propriile idei. Voi da un exemplu în această privință, poate nu cel mai potrivit. Pledând pentru un anume înțeles al edificării de sine, Richard Rorty pune în discuție supoziția mai veche a „fundamentului ultim“, ce pretinde să justifice orice realitate. Este absurdă din punct de vedere logic atâta vreme cât, deși caută să justifice orice, nu se poate justifica pe sine. Este absurdă și în privința vocabularului de care ține, cu
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
care blestema ceasul când Portugalia a hotărât să colonizeze teritoriile noi, descoperite, de atâția ideologi și apologeți republicani care socoteau că s-ar putea rectifica istoria și împinge Portugalia spre Paris, dezlipind-o de vânturile atlanticei. Salazar reda tuturor noțiunilor puse în discuție de ideologii liberalismului - națiune, stat, familie - o valoare absolută. Ele sunt, și prin simpla lor existență devin indiscutabile. Această sete de absolut a lui Salazar este, totuși, o sete de viață; căci toate ideile lui cardinale în politică se reduc
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
foarte puține zile, președintele a efectuat o vizită oficială la Chișinău. L-am însoțit peste tot, am fost cu domnia-sa în mașină, singur, de mai multe ori. Nu am făcut nici o referire la rechemarea mea, nu am vrut să pun în discuție, în vreun fel, acest subiect. Aceeași atitudine a avut și domnia-sa. La București, la reîntoarcerea mea, în februarie 1999, am solicitat punctul de vedere al ministrului de externe, Andrei Pleșu, privind adevărata motivație a rechemării mele timpurii, mai ales
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
directorul adjunct al Direcției Tratate din M.A.E. de la Moscova, un armean șiret și inteligent care, de fapt, îl "conștientiza" și pe colegul său din S.U.A., care nu dădea pe dinafară de inteligență, ori de câte ori interesele de acum comune erau puse în discuție de un oarecare, cum era, în concepția lor, delegația României. Într-o astfel de situație, am procedat, la rândul meu, la conștientizarea reprezentanților "fostelor state inamice" (aliații noștri din prima parte a celui de-al doilea război mondial), în primul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
o bază esențială a consimțământului la tratat și care are în prezent ca efect transformarea radicală a obligațiilor 102. În această situație revolută într-un mod ilegitim, suntem de părere că singura modalitate care ne-a mai rămas, spre a pune în discuție temeiul calității Federației Ruse de parte la Convenție și de participantă în Comisia Dunării, o constituie faptul că aceasta nu este stat riveran, sau că nu mai este, adică nu îndeplinește cerințele spre a fi îndrituită să participe la Comisia
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
direct calitatea de stat membru al Comisiei Dunării pentru unele dintre ele (unele urmau să devină membre ale Comisiei). Astfel, la prima ocazie sesiunea Comisiei Dunării din 1992 -, România, printr-unul dintre colegii mei care ne-au reprezentat țara, a pus în discuție această problemă; era timpul ca acest coșmar blestemat și nedrept de dominație și sufocare a riveranilor din partea neaveniților hrăpăreți să înceteze. În contextul evoluțiilor din fosta U.R.S.S. (și pentru ca Federația Rusă să tragă de timp spre a putea influența
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
condițiile dictate de Rusia, care controla întreaga zonă, dar nu doreau o confruntare imediată ținând seama că, în statele abia ieșite de sub tutela rusă, situația era fluidă). De la început, România, la care s-au alăturat Austria, Slovacia și Ucraina, a pus în discuție prezența în această Comisie a Federației Ruse; celelalte state R.S.F.I. și Bulgaria erau de partea U.R.S.S. și nu puteau fi abordate, iar Ungaria ezita; un rol de frână l-a jucat Secretariatul Comisiei (deși director era un cetățean austriac
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
redimensiona și din obligații). În rest, lucrările s-au desfășurat în condiții normale, iar textul a fost, cel puțin într-o primă lectură, convenit, existând o satisfacție unanimă; lucru important (de care m-am temut), principiul riveranității nu a fost pus în discuție de către nimeni (în sensul eliminării din noua Convenție), ceea ce constituia un temei pentru abordarea în continuare a problemei care ne interesa (menținerea criteriului riveranității pe baza căruia să încercăm scoaterea Federației Ruse din Comisie). A doua grupă de lucru s-
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
fi contrazis tocmai la Moscova, mareșalul devenise nervos și, pe un ton iritat (de parcă se certase cu mine), a pus întrebarea fatidică "Aceasta este poziția delegației române?" Mărturisesc că am fost pur și simplu siderat de această manevră, care îmi punea în discuție calitatea de a pune asemenea probleme, insinuând ori sugerând că ceilalți membri ai delegației ar avea un alt punct de vedere, eventual disociindu-se de poziția mea. La răspunsul afirmativ al șefului Delegației noastre, s-a ridicat furios de la masă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
asemenea drept, prin actul său de voință, fără să participe la un tratat în acest scop și își poate asigura navigația sa pe Dunăre, pentru că segmentul navigabil al acesteia are legătură directă cu Marea Neagră. Așadar, România are posibilitatea de a pune în discuție orice problemă dunăreană care nu poate fi reglementată convențional, fără acceptul său; dar pentru aceasta, nu este suficient să fii de față la reuniuni (ca să ieși la număr), ci trebuie gândit, trebuie să elaborezi tactici, inițiative ș.a., spre a-ți
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
la New-York, am fost trimis ca membru al Delegației române la reuniunea C.S.C.E. de la Ottawa privind drepturile omului. Ca vechi participant la reuniunile C.S.C.E. din anii 1972-1981, știam ce mă așteaptă, cunoșteam situația din țară și ce aspecte urmau să pună în discuție delegațiile statelor vest-europene, la care Delegația română trebuia să răspundă astfel încât cei de acasă (care erau bine informați de la fața locului) să fie mulțumiți. Știam, însă, că situația din România nu era deloc mai proastă ca cea din alte țări
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
superior copiilor care nu știu nimic, gândesc în locul copiilor, vorbesc mult și nu-i lasă pe copii săși expună părerile, sunt rigizi cu disciplina la ore, își manifestă propriile opțiuni fără a le accepta și pe ale celorlalți, aleg temele puse în discuție fără a-i întreba și pe elevi despre ce doresc să vorbească în ora respectivă. Cadrele didactice lipsite de creativitate se află în permanentă opoziție cu libertatea elevilor și-i consideră pe copii ca fiind simple obiecte. Ce trebuie făcut
CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL by MARIA GEANGU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/481_a_1010]
-
cred că mai au naivitatea de-atunci, care dădea atâta sens gîndini lor ciudate și care pe mine mă arunca într-o lume miraculoasă. Erau foarte săraci, dar păreau doritori să afle cauza sărăciei lor, erau mai carînd interesați să pună în discuție situația din Parlament, ce a zis Iorga "cel care-avea doi creieri", ce a zi; Madgearu, ce-a zis Brătianu. Dacă aceste amintiri despre acea poiană mă stăpânesc cu atâta putere nu este pentru că sânt prizonierul copilăriei mele, ci pentru că abia
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
funcții de conducere, autorul, binecunoscut pe meleagurile Bârladului, și-a continuat activitatea prin scris, realizând până în prezent 10 cărți cu tentă educativă. Am citit și recitit paginile acestui volum cu interes sporit și o înțelegere a problemelor pe care le pune în discuție, ca unul care am lucrat în acest domeniu. Volumul conține proză scurtă și poeme în proză și tratează multitudinea de probleme ale procesului instructiv-educativ în care este implicat educatorul ca om al societății în general și ca om al școlii
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
a avut un larg răsunet, un fructuos schimb de idei cu presa de pe tot cuprinsul țării, menținând trează conștiința națională a românilor de pretutindeni. Sper ca modesta mea prezentare să-și atingă scopul propus de a trezi interesul pentru volumul pus în discuție, cât și mai ales asupra întregii activități publicistice a neobositului, talentatului și împătimitului cercetător al presei noastre românești. Notă. Simplă coincidență? Poate... sau omul, în mod involuntar face exact ceea ce trebuie pentru un anumit moment al existenței sale?? Sâmbătă, 6
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
nostru parcă flagelat de ceva, ori de cineva. Cei care mai suntem încă în viață n-am uitat și nu vom uita acele stări emoționale de excepție, în vremuri de excepție. Și tot aici, cuvântul „dor”, intraductibil în alte limbi, punând în discuție diferite expresii de genul: casa dorului, curțile dorului, ori floarea dorului, autorul ar dori să vadă un pictor care ar fi în măsură să reprezinte pictural aceste expresii subtile din limba noastră. Drept concluzie finală în acest caz, autorul afirmă
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
grija deosebită ca în textele prezentate să nu se strecoare inerente mici greșeli de tipar, ceea ce aduce o notă în plus la cele spuse până aici. Al. Mânăstireanu, „Academia Bârlădeană”, Nr.1(30), trim.I, 2008 *** Stela Covaci - PERSECUȚIA Volumul pus în discuție aici se bazează pe mărturiile autoarei și pe documente autentice - de necontestat întocmite de Securitate împotriva studenților anticomuniști din București, Iași, precum și a unui numeros grup de scriitori și ziariști tineri în frunte cu poetul Nicolae Labiș din Mălinii Sucevei
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
în parte. Dacă scrisoarea către Priponești am expediat-o imediat, prin faptul că am vorbit la telefon cu dl. Fetescu, hotărăsc să-i amân expedierea scrisorii încă 2-3 zile, că poate îmi mai vin unele idei pe care să le pun în discuție, așa cum facem de obicei în convorbirile telefonice. Până în momentul de față dl. Fetescu are zece cărți, volume de proporții în majoritate mici dar condensate în ceea ce privește ideile și temele pe care le abordează, mai ales în aforismele sale. Puțini scriitori au
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]