2,575 matches
-
Suciu. Comitetul redacțional variază, printre membri numărându-se D. Cristea, I. D. Suciu, I. M. Comănescu, Al. Neagu, Răzvan Panaitescu, Marian Țuțuianu, P. Balenty-Budu. T. se deschide cu un Cuvânt înainte, în care N. Sterescu precizează că revista își propune „să pună în valoare tinerele talente literare”, considerând că nu există „o tipăritură care să primească cu inima deschisă slova tremurândă a începătorilor”. În program se afirmă dorința de a deștepta „gustul pentru citit, pasiunea pentru cărțile frumoase, interesul pentru manifestările de artă”. Colaborează
TINEREŢEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290188_a_291517]
-
lirice, Caiet (1938), oferind, indirect, secretul evoluției și al formulei sale scriitoricești. Autorul evocărilor tandre și al romanțelor din ciclurile Cântecele toamnei, Foi îngălbenite și Creionări a înțeles înzestrarea sa modică pe terenul poeziei (lirice) și, în consecință, și-a pus în valoare adevăratul talent. Suspinului minor i-a preferat - semn de inteligență artistică - voluptatea râsului și a jocurilor de metalimbaj. Scriitorul a tatonat și scena, dar fără a insista. Împreună cu Adrian Maniu semnează feeria în versuri Rodia de aur („Viața românească”, 1920
TEODOREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290137_a_291466]
-
din București. El stabilește, într-un efort personal de exegeză realizată din perspectiva întregului, zece „motivații” ale creativității eminesciene - epicureismul estetic, spațiile claustromorfe, estetica privirii, uitarea-amintirea, visul, gândirea, orfismul cuvintelor, ușor-măruntul, finalitatea etică, iluminările - pe care le urmărește în operă, punând în valoare întruparea lor poetică. Cartea, care dezvoltă noi accepțiuni ale conceptului de creativitate (Cristian Livescu), poate fi așezată într-o filiație cu alte încercări aparținând, în primul rând, lui Eugen Todoran. O tentativă meritorie, adesea reușită, de exprimare individualizată, susținută și
TIUTIUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290201_a_291530]
-
Statului și al Băncii Naționale Române, a comerțului și industriei românizate. 8/. - Trecerea cât mai degrabă a bunurilor evreești expropriate, în patrimoniul unor cumpărători români, aleși dintre categoriile cele mai îndreptățite din punct de vedere național, dar capabili să le pună în valoare și să suporte toate sarcinile economice și fiscale ale acestor proprietăți urbane, agricole și industriale. Vânzarea lor va putea aduce Statului sume foarte importante, retrăgând de pe piață o parte însemnată din numerarul astăzi tezaurizat. Statul va putea finanța cu credite
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
de cromatism, prilejuit de o prea insistentă evocare a anotimpurilor, iar avântul imaginativ este frânat de stângăcii evidente. Sunete și culori (1984), mixaj de sorescianism, stănescianism și suprarealism, este cea mai bine realizată dintre cărțile de poezie ale lui F. Punând în valoare sinestezii de tip modern, eul liric devine, o dată în plus, o înfățișare metonimică a universului, plină de sunete nuanțate cromatic și de culori încărcate de note muzicale. Cu versurile pentru copii (și nu numai) din Laleaua și cei trei pitici
FRIDUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287090_a_288419]
-
pe care știe să o ridice, prin întortocheate volute simbolice ori prin incizii bruște, violente, la rangul unei viziuni intens tulburătoare și în zona tragicului absurd. Culegerile de articole și eseuri Apocalipsa de carton (1993) și Urechea de cârpă (1993) pun în valoare o vervă satirică debordantă, iar critica tranziției spre economia de piață și a racilelor comunismului în România trimite la un gen de scriitură caracterizat prin finețea observației și ironiei, prezent și într-o serie de articole dedicate unor poeți români
DANILOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286685_a_288014]
-
Narațiunea capătă fluență și vivacitate prin liricizare sau prin contrapunctul ludic, încastrate în „situații desenate cu precizie, astfel încât să degaje un adevăr moral și psihologic, stări conflictuale resorbite în nuanțe prinse cu finețe, momente de intensificare a existenței capabile să pună în valoare o dominantă sufletească” (Mircea Iorgulescu). După 1990, și-a editat în volume povestirile pentru copii (Cherry din Dover, 1992, Zgubilici și Scândurica, 1992), a publicat culegeri de versuri (Hohote mari auzind, 1995, Clipa de Apoi. Discurs mistic, 2000) și câteva
DRAGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286845_a_288174]
-
Cristea. În 1907 C. a sprijinit înființarea publicației săptămânale „Țara noastră”, ca organ al Astrei. Lucrarea Eminescu. Viața și opera asociază datele biografice cu analizele tematice, comparatiste, prozodice și stilistice. Îndeosebi funcțiile infinitivului lung, gerunziului, rimei și neologismelor sunt atent puse în valoare, pentru a se sublinia modul în care „și-a format Eminescu stilul său inegalabil”. Sunt puse, de asemenea, în ecuație date noi despre unele etape ale vieții poetului. Aspecte ale influenței operei eminesciene asupra literaturii și spiritului public românesc sunt
CRISTEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286500_a_287829]
-
și lărgirea celor trei mari arhive naționale de folclor, de la București, Cluj-Napoca și Iași. Fondurile documentare ale acestor instituții sunt considerate veritabile corpusuri deschise, ce merită a fi sistematizate și informatizate, întrucât reprezintă trepte importante în evoluția disciplinelor etnologice. C. pune în valoare și contribuțiile lui Ovid Densusianu, D. Caracostea, Constantin Brăiloiu, Ion Mușlea și Ovidiu Bârlea, insistând asupra unor tradiții științifice ce merită atenția specialiștilor contemporani. El este, de altfel, coautor și inițiator al unor lucrări în cadrul Arhivei de Folclor a Academiei Române
CUCEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286546_a_287875]
-
În mod normal, teoriile profesorului Henri H. Stahl asupra modului de producție tributal și a satelor devălmașe ar fi produs răsturnări importante în sociologia și istoriografia oricărei țări. Acest lucru nu s-a întâmplat în România. Teoriile sale au fost puse în valoare de un număr mic de sociologi și de câțiva istorici. Abia după moartea sa, tinerii istorici i-au descoperit și îi valorifică aportul teoretic și metodologic. Reacția compatrioților pare de neînțeles dacă am în vedere doar faptul că lucrarea sa
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
cele din urmă, în disidență cu teoria marxistă clasică. În mod corect și nuanțat ar trebui spus că teoriile profesorului Stahl nu pot fi încorsetate într-o categorie tradițională, dat fiind caracterul lor pronunțat de originalitate. Opera profesorului Stahl trebuie pusă în valoare ca o contribuție teoretică originală în domeniile sociologiei și istoriei. Abstract The article analyzes the original scientific contribution of professor H.H. Stahl in two main directions: building and consolidating the Bucharest Sociological School led by D. Gusti, on the one
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
acestor scăderi este migrația sau îmbătrânirea membrilor. Aceste fenomene nu au modificat totuși raportul dintre confesiunea majoritară - ortodoxă - și celelalte confesiuni. Tabelul 12. Scrie despre Dunăre în studiile: Regiunea inundabilă a Dunării: starea ei actuală și mijlocul de a o pune în valoare, Institutul de Arte Grafice, XII, București, 1910; Pescăria și pescuitul în România, Librăriile Socec, București, 1916; Dunărea și problemele ei științifice, economice, politice, Librăria Cartea Românească și Pavel Suru, București, 1921. Publică în 1927 articolul „Infiltrări românești dintr-o parte
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Cluj între 15 ianuarie 1946 și 15 decembrie 1947. Redactor: Ionel Pop. Acesta semnează articolul program Pornind la drum, în care anunță că ținta principală a revistei (care purta subtitlul „Publicație de informare, agrement și literatură cinegetică”) e de a pune în valoare frumusețile și bogățiile Carpaților, mai ales pe latura „vânătorească”. Rubricile principale ale revistei vor fi „Articole, schițe”, „Din munți și din câmpii”, „Cărți”, „Reviste”, „Redacționale”, „Din literatura străină”, „Diverse”. Rubrica de articole e întreținută de Mihail Sadoveanu, Ionel Pop, Mihail
CARPAŢII-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286124_a_287453]
-
o amplă deschidere spre problematica majoră a epocii sale, dar și cu un bine nuanțat concept al specificității românești într-un timp al „globalizării”, care tinde să anuleze tocmai specificitatea. Cronicile și microeseurile din „Anotimpuri”, „La Nation roumaine” sau „România” pun în valoare aspecte inedite ale mișcării literare românești din exil și refac imaginea exactă a momentelor literare și a operelor importante ale culturii noastre deformate de propaganda comunistă, fie că este vorba de eseistica lui Emil Cioran sau de Imagini și simboluri
CAZABAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286147_a_287476]
-
dispariția tragică a directorului ei și, mai ales, prin încercările oficialităților comuniste din țară de a se infiltra în mod propagandistic în rândurile cercurilor intelectuale românești din exil, fusese definitiv închisă. Încă în statutul de funcționare, Centrul își propunea „să pună în valoare în contextul cultural al Occidentului realitățile fundamentale ale culturii și civilizației românești prezentate în tradițiile lor istorice originare” și să evidențieze totodată „influențele importante occidentale, printre care cea franceză inițială, ce au sprijinit evoluția lor contemporană”. De asemenea, să regândească
CENTRUL ROMAN DE CERCETARI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286164_a_287493]
-
fiecare participant redactează în mod individual istorioara proprie; - pe intervalul a 20-30 de minute, participanții se împart în grupuri de patru până la șase persoane, fiecare subgrup având drept sarcină redactarea unei istorioare comune ca explicație la imaginea originară (aici sunt puse în valoare abilitățile de negociere și de consens al percepțiilor inițiale); - a treia fază, desfășurată tot pe intervalul a 20-30 de minute, presupune ca aceste subgrupuri să se consulte și să negocieze o singură imagine, generală pentru întregul colectiv, asupra problemei inițiale
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
dar și în relație cu celelalte, a căror sumă creează, poate, o realitate. În afară de cazul în care aceasta din urmă nu e manipulată de vreo instanță oarecare, ascunsă, a cărei descoperire constituie misiunea deziluzionantă a eroului. Această tematică originală, care pune în valoare subiectivitatea și tinde spre un fel de solipsism, este folosită de Dick pentru a aborda o perspectivă pe care am putea-o califica drept morală și/sau politică. Eroul dickian trebuie adesea să demaște, într-o societate păstrând toate aparențele
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
arheologii, muzeografii. Domeniile de cercetare și interpretare n-au însă limite. Catagrafiile Dintr-un studiu de istorie socială, o carte care este monografia comunei Vulturești și a satelor din jur, cercetătorul Mircea Ciubotaru, vorbind despre începuturile civilizației în așezările vasluiene, pune în valoare alt domeniu de investigare - catagrafiile, „documente capitale pentru antroponimia istorică medievală și modernă a Moldovei" care le reflectă procesul de evoluție a numelor de persoane - de la numele unic (Ion, Vasile etc.) la acela oficial, numele dublu, cu prenume și numele
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
întreprindere de importanță națională în 1965, Vasluiul avea în 1975, 6 mari întreprinderi de natură să servească în bune condiții și în mod performant economia națională. Structura industriei orașului și județului Vaslui evidenția dezvoltarea în prealabil a acelor ramuri care puneau în valoare resursele materiale locale - lemn, materialele de construcții -, dar și capacități de producție ca cele de la Bârlad, Huși, Negrești etc. Rulmenții, ventilatoarele, abrazivele, confecțiile, mobila, firele sintetice și de bumbac, cărămizile, vata minerală, conservele, băuturile duc vestea despre Vaslui până departe
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
iubit, 1968, Urme pe timp, Dănești, La Vaslui funcționează mai multe societăți și filiale pe domenii - medical, de istorie, filologie, biologie, geografie, cu rezultate deosebite. A devenit tradițională manifestarea culturală „Festivalul umorului Constantin Tănase", desfășurat o dată la doi ani, care pune în valoare personalitatea acestui actor, figură legendară a teatrului rBucovinean prin origine, eminentul medic și om de cultură Ștefan Bucevschi de la Bârlad poate fi socotit și el un om al localității. Iată spre edificare, calitățile de om de cultură ale medicului mamoș
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
legile și regulile ospitalității spuse, scrise sau doar subînțelese sunt adesea încălcate; de aceea, ea poate deveni cu ușurință claustrare, prizonierat, conflict insolubil între identitate și alteritate. Dar ospitalitatea mai înseamnă, în toate timpurile, și un mod de a te pune în valoare, de a-ți asigura prestigiul și onoarea, o anumită imagine dorită cu ardoare. A nu avea oaspeții așteptați poate fi o rană gravă în narcisismul social, greu de reparat. De aceea un sistem de reguli și norme, diferite de la o
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
misterios, care își păstrează secretul, dar care în trecerea sa, datorită tocmai alterității sale inanalizabile, provoacă dezordine în comunitate pe care o vizitează. Dacă prima situație este bine ilustrată de Vercors cu Tăcerea mării, cea de a doua este bine pusă în valoare de o povestire precum Oaspetele de Camus sau Teoremă de Pasolini. Și romanul lui Tommaso Landolfi Tânăra fată și fugarul sau povestirea acestuia Intâlnire de toamnă atrag atenția prin situația de ospitalitate constrânsă pe care o propun. Aceasta din urmă
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
și bogăție se răsfrâng asupra gazdei. Ceea ce apare ca o voință de a plăcea și de a flata oaspetele este în aceeași măsură narcisizarea celui care primește, etalând într-o lumină puternică spații și obiecte, maniere și discursuri care îl pun în valoare. Se înțelege pericolul unei atitudini în care ambivalența (a plăcea și a se complăcea) este mereu fluctuantă, interesele reciproce ale unora și ale altora favorizând narcisismul reciproc, adesea totuși în detrimentul celui care este primit când egocentrismul unuia domină. Darul este
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
aduc produse din prăvăliile lor, el trebuie să cumpere bucatele promise. Crociani, a cărui corpolență este în armonie cu afacerile lui înfloritoare, își propulsează invitații într-un salon decorat fără gust, dar grăitor pentru prosperitatea materială evidentă pe care o pune în valoare în ochii invitaților: "Ah! Ce lux! Mobile noi din acaju lăcuit cu mânere de cupru și picioare fine de arțar alb. [...] în afară de lucrurile noi am remarcat un tablou mare, într-o ramă aurită reprezentând un apus de soare la mare
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
de acest "provocator de fantome vesele", adică soarele care aduce și minciuna. Fiindcă Itaca a devenit un loc al vorbelor mincinoase, populat de provensali vorbăreți care au talentul de a-și înveseli viața cu ajutorul imaginației". Rolul închipuirii mincinoase este bine pus în valoare în romanul în care triumfă fabulosul și lipsa de măsură: Nu mai era copacul singuratic pe câmpia netedă, departe, în fund, ci o pădure de lauri muzicali, o pădure sacră, o pădure uriașă."202 Numeroase au fost rescrierile reîntoarcerii în
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]