21,186 matches
-
de evaluare. În cadrul celei de-a treia etape, situația de învățare, scopul său declarat este implicarea celui care învață, prin explorarea atât a nevoilor de învățare, cât și a temelor de conținut. Modelul Boyle (1981)tc "Modelul Boyle (1981)" Boyle abordează programarea ca o sinteză comprehensivă dintre teorie, analize și practică. El leagă această programare de educația continuă și învățarea permanentă. Boyle prezintă 15 concepte relevante: primele nouă (stabilirea unor baze filosofice pentru programare; analiza nevoilor, grijilor, problemelor oamenilor și comunităților
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
un parteneriat, o relaționare la nivel psihologic, emoțional, cu deschidere, încredere și onestitate. Dacă până acum am văzut care ar fi noile conotații ale unei predări eficiente, să vedem și ce activități de învățare realizează, respectiv ce tip de învățare abordează cursanții adulți, pentru a putea desprinde ulterior considerente cu privire la care ar fi strategiile didactice adecvate pentru facilitarea învățării la adulți. Cercetările au evidențiat faptul că adulții preferă o învățare activă, ce poate lua forma unei probleme de rezolvat, a unor
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
colț trebuie axate pe componența grupului și/sau pe tema seminarului respectiv. La fel, sala în care are loc seminarul trebuie amenajată corespunzător. Întrebările/afirmațiile propuse în prima parte trebuie să fie relativ generale. În a doua parte, pot fi abordate deja problemele ce privesc tema seminarului respectiv. Jocul va permite crearea unei atmosfere degajate și oferă, pe lângă o cunoaștere reciprocă, și posibilitatea abordării tematice, fără să le impună participanților necesitatea de a se evidenția. Fiecare cursant merge în colțul în
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Schnelle, Quickborn - este o metodă de moderare. Modul de lucru este următorul: moderatorul elaborează pentru ședință un plan de desfășurare care corespunde temei, participanților și timpului avut la dispoziție. Tema introdusă este, de obicei, prea complexă pentru a putea fi abordată în timpul avut la dispoziție. De aceea, participanții sunt cei care stabilesc prioritățile, metoda fiind des folosită în negocierea conținutului seminarului. Fiecare participant primește un număr de cartoane pe care notează câte o idee. Se adună cartoanele, se stabilesc criteriile de
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
sine” deformate, mult accentuate. Toate acestea trebuie atent și mereu avute în vedere de formatorul de adulți care, dacă nu-i mai poate „reforma” pe educabilii din fața lui, sub acest aspect, cel puțin poate să-i cunoască bine și să abordeze compensator (stimulativ sau atenuator, mai ales) pentru ca, mereu, comunicarea să nu fie afectată tocmai din cauza acordării unei prea mari atenții - însă nu pe autentice coordonate metacomunicative (Ficher, 1986). Resurse mari și control voluntar asupra redundanței în comunicaretc "Resurse mari și
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
bază se diluează periculos; - la o redundanță cvasiabsentă, informația rămâne neprotejată. În ambele cazuri se precarizează la recepție, până la autoanihilare chiar. Suntem obișnuiți să conectăm gradul de redundanță al unei persoane mai ales cu amprenta ei temperamentală (vezi prima chestiune abordată în prezentul material), dar manifestarea redundantă în comunicarea curentă depinde, în realitate, de mulți alți parametri, cum ar fi resursele comunicaționale personale (repertoriul de semne, cum s-a văzut deja, forța comunicantă, cum se va vedea ulterior) și ocaziile/oportunitățile
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
repertoriul de semne modest ori „acurateții” pentru detalii într-o discuție ș.a. (Adler și Rodman, 1991). Pentru formatorul de adulți, în educația adulților este nu doar util, ci de-a dreptul necesar să-i identifice la timp și să-i abordeze în consecință pe acești „falși performeri” sau „pseudoexperți” lingvistici, care vorbesc mult și spun puțin, consumând timp din comunicare, privându-i pe alți colegi (cursanți adulți) de accesul la discuții, doar pentru că-și etalează forța comunicantă „abrazivă” și „colțuroasă”. Abilități
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
colțuroasă”. Abilități de ascultare superioaretc "Abilități de ascultare superioare" Cu toate că atât vorbirea (limbajul expresiv), cât și ascultarea (limbajul impresiv), respectiv „producția” și „consumul” de limbaj, reprezintă oralitatea ca întreg, ca ipostază primordială a comunicării interumane, cele două „laturi” au fost abordate totuși separat în teoria comunicării, cel mai tentant de studiat fiind, desigur, vorbirea, considerată mult timp o activitate lingvistică de prim rang. Abia pe la mijlocul secolului XX a început să fie luată în seamă, după cum merită, și îndelung neglijata ascultare, mult
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
mai largă, înglobantă. Din rațiuni de spațiu, ne vom limita în cele ce urmează cu precădere la evaluarea procesului curent (evaluarea programelor de formare, în derularea lor efectivă), mai ales că alte aspecte vizibile de evaluare în educația adulților sunt abordate în alte capitole/subcapitole ale lucrării de față, nu înainte de a menționa însă câteva condiții obligatorii pe care trebuie să le îndeplinească, în general, evaluarea, în oricare dintre ipostazele și nivelurile ei, dar mai ales când se focalizează pe „consumul
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
4.4.2. Aspecte de evaluattc "4.4.2. Aspecte de evaluat" În ceea ce privește aspectele de evaluat care merită să fie luate în seamă și vizate de evaluare („evaluandul”), în educația adulților ele sunt mai numeroase și mai diverse, putând fi abordate din mai multe perspective decât în educația de tip școlar. De pildă, Kirkpatric (1994) vorbește de patru paliere/niveluri de evaluare, importante în raport cu orice stagiu de formare aferent educației adulților: 1. evaluarea reacției cursanților (dacă le-a plăcut cursul); 2
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
impact) sunt (Seaman și Fellenz, 1989): a) testele (arată cât de bine au fost însușite conceptele și procesele predate); b) participarea studenților la stabilirea obiectivelor și la negocierea conținutului (modificarea de către profesor a obiectivelor stabilite de el, astfel încât predarea-învățarea să abordeze și obiectivele și interesele studenților); c) analiza sarcinilor de lucru pentru cursanți; d) aprecierea specialistului în domeniu (este o persoană specializată în domeniul respectiv, care ajută profesorul în identificarea, clarificarea și ordonarea conținutului de predat, ținând cont de principiile și
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
foarte retrase, din diferite motive, în cadrul blogosferei (comunitatea formată din bloguri și bloggeri), folosind identități virtuale (care pot fi sau nu în corelație cu cele reale) se pot manifesta fără probleme, spunându-și „ofurile” cui vrea să le asculte sau abordând alte subiecte interesante pentru ele. Unul dintre marile avantaje pe care le conferă utilizareablogurilor este că ele reunesc persoane situate poate la mii și mii de kilometri distanță, ce poate nici nu se cunoșteau înainte, dar sunt unite de interesul
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
pe care o coordonează, particularitățile resurselor umane de care dispune, precum și factorii externi de influență de ordin social, politic, economic și cultural. În funcție de aceștia, managerul instituției de educație a adulților, ce trebuie să devină și manager de resurse umane, poate aborda diferite tipuri de strategii în acest complex domeniu al resurselor umane (Iosifescu, 2001): a) strategii de selecție și recrutare de resurse umane cu un potențial deosebit pentru instituția respectivă; b) strategii orientate către investiția în resursele umane, care pun accentul
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și orientarea spre clienți. În schimb, există diferențe mari în ceea ce privește strategiile, obiectivele, conceptele și metodele utilizate în managementul calității. Principala tendință este aceea de a reglementa și, uneori, de a suprareglementa, dar, în funcție de fiecare țară, calitatea în educația adulților este abordată diferit. Astfel, în Danemarca, din 1995, Ministerul Educației a făcut eforturi pentru a stimula implementarea și dezvoltarea calității în „educația recurentă”, definind indicatori și obiective de calitate și acordând finanțare pentru programe și proiecte care vizau implementarea și dezvoltarea calității
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
mai degrabă decât cu profesioniștii teatrului, îmi pare o experiență interesantă și foarte meritorie. Tehnic, nivelul spectacular nu este la fel de înalt dar, în multe școli de teatru americane, calitatea producțiilor este, poate, mai ridicată, datorită inteligenței și temeiniciei cu care abordează studiul." După 1990, Alexa Visarion continuă activitatea transatlan tică înființând Teatrul Româno-American "Eugene O'Neill". În ciuda repertoriului susținut, compania este asimilată Centrului de Proiecte Culturale al Primăriei Municipiului București ArCuB, anul 1996 fiind și cel al unei scrisori de protest
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
nimeni. Nu știu dacă asta e bine sau rău. Știu doar că în 1999, când eu eram studentă la teatrologie și încercam să fac regie, eram considerată o impostoare. Să montezi un spectacol fără să ai diplomă de regizor, să abordezi poduri , beciuri sau baruri în loc de scene clasice... era pentru unii ridicol, pentru alții blasfemie. Nu conta că participam cu spectacolele mele în diferite festivaluri internaționale unde primeam recunoaștere și premii. Pentru rigiditatea acelor vremuri, eram privită doar ca o diletantă
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
cu filmul Meșterul Manole. Trei paliere ale actualității În Ana sunt și trei paliere ale actualității. Decupate fie temporal, în flash-back-uri, fie subtil, întrețesând poeticii filmice replici și stări definitorii. Să vorbim, în primul rând, despre trecut, despre epoca Ceaușescu, abordată cu mijloacele filmului de actualitate, dar din perspectiva timpului de azi. Sunt secvențe legate cauzal, cea din sediul Consiliului Culturii și Educației Socialiste deja analizată și cea din încăperile negre ale Securității, unde este dus protagonistul. Impresionează realismul acțiunii și
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
dus protagonistul. Impresionează realismul acțiunii și acribia cu care sunt reconstituite spațiile de joc. Pe dom' profesor profesor universitar la Drept, Drept Penal l-am văzut până acum vegetând pe pontonul de vacanță, slujit de aghiotantantul său, Sile, care își abordează fiul cu apelativul "boule" (reminiscență din anii în care tatăl său era un profesionist al reeducării), dar, din acest flash-back aflăm că în Securitate era unul dintre șefii de temut. Așa se explică de ce azi cuplul Albulescu-Vișan este atât de
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
libertate din postura omului obișnuit le este rezervată umilința și pot doar să se înscrie în PCDR (partidul celor dezamăgiți din România). Dacă n-ar fi perfect realiste doar vedem asta în fiecare zi am zice că Alexa Visarion a abordat aceste secvențe într-o cheie realist-absurdă... grotescă și hilară, tragică și violentă, ridicolă si disperată... oglindă a zile. Cel de al treilea palier le este rezervat celor trei personaje principale. Trăiesc aici și acum, sfârtecați de realitatea unor vremuri noi
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
emoția celui care a pus umărul într-o măsură indicibilă la proiectarea construcției unei ambarcațiuni, a cărei formă finală și destinație i-au ieșit de mult din câmpul științei. Acum vreo doi ani și ceva, maestrul Alexa Visarion m-a abordat în chestiunea unui proiect care îl preocupa de mult timp; m-au tulburat tenacitatea sa, dar mai ales realismul și sinceritatea punerii problemei. Aceasta era de o tranșanță de-a dreptul shakespeariană: "A fi sau a nu fi"! Cu alte
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
care este expus copilul martor are consecințe demonstrate, de lungă durată, care se manifestă la vârsta adultă și sunt mai grave decât în cazul abuzului fizic și al pedepselor corporale (Miller-Perrin, Perrin, Kocur, 2009). Incapacitatea personală sau instituțională de a aborda și a prelucra în mod conștient comportamentele violente duce la promovarea și transmiterea lor în forme complexe, între indivizi, în cadrul grupurilor sau de la o generație la alta. Comportamentele violente generează toate formele de abuz. ținta actului sau a evenimentului violent
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
și patru săptămâni. Unii autori contestă însăși oportunitatea de a vorbi de ASD ca de o categorie diagnostică de sine stătătoare, deoarece ea nu constituie „o stație”de tranziție obligatorie, un preambul pentru un PTSD. După această acoladă indispensabilă, să abordăm, pe filiera jalonată de DSM-IV (A.I. Shalev, 2000), tipologia sindromului posttraumatic. Astfel, în funcție de durata simptomelor se poate face distincția dintre PTSD acut (când durata sindromului este de sub trei luni) și PTSD cronic (când durata maladiei este de peste 3 luni). Există
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
acestor metode. De aceea, pledăm pentru viziunea integrativă în psihoterapie, care în beneficiul prioritar al pacientului însuși, reușește să concilieze și să fructifice orientări aparent disjuncte, concurente, dar care, în fond, nu reprezintă decât unghiuri diferite din care se poate aborda același fenomen. Joncțiunile cele mai inspirate se pot realiza de către acei specialiști, ce s-au format în ambele orientări și care pot valoriza școlile respective în cunoștință de cauză și mai ales nepartizan, pentru a decanta atât atuurile, cât și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
indiferentă sau ambivalentă față de copilul pe care îl poartă, cauzează asupra acestuia o traumă de o gravitate majoră și care se numește „abandon uterin”. Dat fiind că abilitățile mnezice ale fetusului deja funcționează (uzitând de mecanismele pe care le-am abordat deja), această experiență traumatică se conservă în sertarele memoriei sale, infestându-i existența. Altfel spus, un asemenea copil pășește în viață carențat afectiv, deci cu busola interioară deteriorată, ceea ce se acompaniază cu multiple consecințe indezirabile. Prin urmare, constituie un imperativ
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
un asemenea obiectiv este imposibil de atins în deplinătatea nuanțărilor sale, mai apoi, multe dintre aceste probleme au beneficiat de spații ample în primul capitol al acestei cărți. Ca urmare, vom poposi doar asupra acelor probleme care n-au fost abordate până acum și care se pot metaboliza în cicatrici traumatice, mai mult sau mai puțin severe, numai dacă nu sunt asistate adecvat de către părinți. Și fiindcă ochiul inimii unui copil nu se închide niciodată, ingredientul universal care trebuie să fie
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]