21,099 matches
-
știință german, fizician și inginer, specializat în mecanica fluidelor, aerodinamică și hidrodinamică. Printre contribuțiile sale științifice cele mai importante se pot enumera teoria stratului limită și fundamentarea metodelor de calcul pentru mișcările subsonice, cu aplicații în determinarea profilelor optime ale aripilor de avion. Rezultatele activității sale în domeniul mecanicii fluidelor sunt folosite și în prezent în multe aplicații ale aerodinamicii și ingineriei chimice. Prandtl este adesea menționat ca unul dintre „părinții aerodinamicii moderne”. s-a născut la 4 februarie 1875 în
Ludwig Prandtl () [Corola-website/Science/328924_a_330253]
-
inventat o metodă pentru vizualizarea oscilațiilor straturilor de aer la ieșirea dintr-un ajutaj, iar în 1908 a construit primul tunel aerodinamic din Germania. Lucrările sale teoretice și experimentale efectuate cu ajutorul acelui tunel au dus la elaborarea teoriei sale a aripii portante și au influențat considerabil dezvoltarea ulterioară a aerodinamicii pe plan mondial. După Primul Război Mondial, Ludwig Prandtl a dezvoltat o nouă teorie a forțelor de rezistență la înaintare (1919), care permitea o mai bună aproximare numerică a acestora. De
Ludwig Prandtl () [Corola-website/Science/328924_a_330253]
-
plan mondial. După Primul Război Mondial, Ludwig Prandtl a dezvoltat o nouă teorie a forțelor de rezistență la înaintare (1919), care permitea o mai bună aproximare numerică a acestora. De asemenea, a elaborat o metodă de calcul a profilelor de aripi, studiind compresibilitatea aerului la viteze subsonice; cu această ocazie a introdus criteriul de similitudine cunoscut în prezent sub numele „criteriul Prandtl-Glauert”. Prandtl s-a ocupat și de fenomenul de deformare a metalelor ductile; el a determinat sarcina limită la care
Ludwig Prandtl () [Corola-website/Science/328924_a_330253]
-
Avionul Romulus Bratu 220 este un trimotor românesc de transport de pasageri și marfă construit în Franța conform planurilor inginerului Romulus Bratu. Lungimea era de 14,47 metri, înălțimea de 6,55 metri, anvergura de 25 metri, suprafața aripii de 83 m², greutatea (gol) de 4,4 tone, masa maximă la decolaj de 9 tone, și putea transporta 10 pasageri și 3,5 tone marfă. Viteza maximă de zbor era de 200 km/h și autonomia de 800 km
Avionul Bratu-220 () [Corola-website/Science/328942_a_330271]
-
tone marfă. Viteza maximă de zbor era de 200 km/h și autonomia de 800 km. Avea trei motoare "Gnome & Rhône" : unul la bot de model "Jupiter" de 480 cai-putere, și două de model "Titan" de 230 cai-putere, plasate deasupra aripei, în tandem în același cheson, unul "trăgând", celălalt "împingând". Echipajul era de trei persoane : pilot, copilot/navigator și stewart. În 1927, inginerul Romulus Bratu a prezentat Serviciului Tehnic Aeronautic al Ministerului Aviației din Franța un proiect original de trimotor monoplan
Avionul Bratu-220 () [Corola-website/Science/328942_a_330271]
-
tandem în același cheson, unul "trăgând", celălalt "împingând". Echipajul era de trei persoane : pilot, copilot/navigator și stewart. În 1927, inginerul Romulus Bratu a prezentat Serviciului Tehnic Aeronautic al Ministerului Aviației din Franța un proiect original de trimotor monoplan cu aripa cantilever plasată deasupra carlingăi și tren de aterisaj fix. Acest aeroplan se distingea prin dispunerea originală a celor trei motoare în aceiași axă, asfel că în eventualitatea unei pene de motor, nu apărea vre-o disimetrie de tracțiune. Carlinga era
Avionul Bratu-220 () [Corola-website/Science/328942_a_330271]
-
carlingăi și tren de aterisaj fix. Acest aeroplan se distingea prin dispunerea originală a celor trei motoare în aceiași axă, asfel că în eventualitatea unei pene de motor, nu apărea vre-o disimetrie de tracțiune. Carlinga era integral din lemn. Aripa trapezonidală, tot din lemn, era rigidificată prin sistemul de încrucișare al nervurilor. În 1928, o machetă la scara 1/25 este testată cu rezultate excelente la Laboratorul aerodinamic din Saint-Cyr, justificând construirea aeronavei în două exemplare (Bratu 220 -001 și
Avionul Bratu-220 () [Corola-website/Science/328942_a_330271]
-
Asamblajul a avut loc în hangarul "CIDNA" de la aeroportul din Bourget. Primul zbor de probă a avut loc la data de 26 noiembrie 1932, pilotul de încercare fiind un anume Klein. Un alt prototip, Bratu 221, cu un profil de aripă puțin diferit, a fost construit câteva luni mai târziu. Aparatul Bratu 220-001 a fost prezentat în 1933 ministrului francez al transporturilor aeriene Pierre Cot, dar nu a fost comandat în mai multe exemplare de către Serviciul Tehnic Aeronautic al Ministerului Aviației
Avionul Bratu-220 () [Corola-website/Science/328942_a_330271]
-
uzinei de la Athis-Mons unde mai exista în timpul celui de-al doilea război mondial pe post de coteț de orătănii pentru muncitorii uzinei. Inginerul Romulus Bratu a rămas la Athis-Mons unde s-a asociat cu alt aeronautician, Nicolas Roland Payen (inventatorul aripii delta în 1935) întemeind aeroclubul "Les goélands" ("Pescărușii") care încă mai există.
Avionul Bratu-220 () [Corola-website/Science/328942_a_330271]
-
au redus continuu, până la dispariție. Ultimul individ a fost vânat în 1844 în Islanda. Avea dimensiuni aproximativ egale cu a unei gâște medii și a fost de cinci ori mai greu decât pinguinul mic de astăzi. De-a lungul evoluției aripile i s-au atrofiat și era incapabil să zboare. Mulțumită picioarelor dispuse foarte posterior înota bine, însă pe uscat se deplasa neîndemânatic. Deoarece nu știa să zboare, era dispus pericolului vânătorilor, în special pe uscat. Deși mulți marinari au văzut
Marele pinguin nordic () [Corola-website/Science/328945_a_330274]
-
de aria de răspândire: Florida, Gibraltar și Italia. Deoarece își petrecea o mare parte a timpului în larg, hrana sa era reprezentată mai ales de pești și unele moluște marine. În timpul scufundării vâslea simultan cu picioarele și își deschidea ușor aripile. Era de fel o pasăre silențioasă. Doar în timpul perioadei de clocit, în timpul căutării partenerei și când își proteja teritoriul de clocit, emitea sunete croncănite, bârâite și țipete. Păsările cloceau în perioada mai-iunie, pe insule mici și lăturalnice cum ar fi
Marele pinguin nordic () [Corola-website/Science/328945_a_330274]
-
apreciate „pentru causticitatea și umorul lor fin”. A publicat 21 de volume de proză, versuri și epigrame: "Femeia cibernetică" (1969), "Demascarea lui Turnesol" (1970), "Potirul Sfântului Pancrațiu" (1971), "Postul clandestin" (1972), "Războiul undelor" (1974), "Dispariția profesorului" (1974), "Damen-Vals" (1975), "Sub aripa vântului de noapte" (1979), " Întâmplări ciudate la miezul nopții" (1984), " Aventurile unui soldat de plumb" (1993), "Endograme" (1998), "La roata norocului" (2000), " Ce mi-ai pus, fă, nebuno, în cafea?" (1983), "Haiducii" (2003), "La trântă cu Hercule" (2003), "Misterele Bucureștiului
Nicolae Paul Mihail () [Corola-website/Science/328932_a_330261]
-
la baza diferențierii acestora: cine este cel care are dreptul să conducă comunitatea musulmană după moartea profetului. Acceptarea arbitrajului s-a dovedit a avea consecințe dezastruoase pentru ‘Alī, mulți dintre susținătorii săi îndepărtându-se de el. Aceștia, cei care reprezentau aripa dură a armatei califului și care se ridicau împotriva ideii de pace cu Muʽăwiya (era considerat „rebelul” despre care se vorbește în Coran și care trebuia combătut cu sabia) , formează gruparea kharigiților, prima sectă din islam, ale cărei acțiuni îi
Kharigism () [Corola-website/Science/328955_a_330284]
-
anul 1941 studiourile Disney au realizat filmul de animație "Dumbo", după povestirea omonimă scrisă de Helen Aberson în 1939. Personajul principal, Jumbo junior, poreclit „Dumbo” (din = prost), este un elefant de circ care poate zbura, folosindu-și urechile gigantice în loc de aripi. Aventurile tinerilor locuitori ai orașului Oxford, care au opus rezistență transferului lui Jumbo peste ocean, sunt descrise în romanul istoric "The Elephant War", alcătuit de scriitoarea pentru copii Gillian Avery în 1960. Avionul de cursă lungă Boeing 747, primul avion
Jumbo () [Corola-website/Science/328951_a_330280]
-
și decorațiunile în stil baroc, precum și cele manieriste. De aici se observă adânciturile făcute special pentru statui, care, conform proiectului original, trebuia să adăpostească sfinți și regi maghiari, dar, datorită bugetului mic, nu au fost niciodată create. În trecut, în aripile celor două extremități ale clădirii, aflate la etajul întâi, prefectul și subprefectul aveau asigurate apartamentele de serviciu. La frumusețea aparte a clădirii contribuie și acoperișul abrupt cu țiglele realizate de fabrica Zsolnay (Pécs- Ungaria), de culoare verde închis, din centrul
Palatul Administrativ din Deva () [Corola-website/Science/328980_a_330309]
-
vecinătatea apelor. ul este corpolent și cu o talie mare, are o silueta masivă caracterizată prin o anvergură mare și o coadă scurtă cuneiformă. Codalbul are o talie mare, 70-90 cm lungime (între curcă și curcan), cu o anvergură a aripilor de 200-250 cm. Femelele, cu o greutate 4-6,9 kg, sunt mai mari decât masculii, care cântăresc 3-5,4 kg. Penajul este de culoare brun închis (cafeniu), cu excepția capului și bazei gâtului care sunt mai deschise. Păsările bătrâne au capul
Codalb () [Corola-website/Science/329006_a_330335]
-
9 kg, sunt mai mari decât masculii, care cântăresc 3-5,4 kg. Penajul este de culoare brun închis (cafeniu), cu excepția capului și bazei gâtului care sunt mai deschise. Păsările bătrâne au capul și gâtul alb. Adulții au o coadă albă. Aripile sunt mari în formă de "ușă de hambar". Capul este mare și ciocul foarte masiv. Ciocul este brun-negricios la tineri, galben la adulți; puternic, lung, drept, încovoiat brusc spre vârf. Picioarele sunt galbene, la fel ca și degetele cu unghii
Codalb () [Corola-website/Science/329006_a_330335]
-
în următoarele două săptămâni, femela rămâne în apropierea cuibului alimentând puii; în acest timp, hrana este procurată numai de mascul. Prima îmbrăcăminte a puilor este formată de un puf subțire și lung, smântâniu până la maro-cenușiu, și este mai întunecat pe aripi și târtiță și mai deschis pe beregată. A doua haină este formată din puf mai lung și mai lânos. Primele pene apar la pui la aproximativ o lună. Puii părăsesc cuibul în circa 56 de zile și se hrănesc independent
Codalb () [Corola-website/Science/329006_a_330335]
-
de la bregma la lambda și se articulează cu cea de partea opusă, formând sutura sagitală ("Sutura sagittalis"). Marginea inferioară sau solzoasă ("Margo squamosus"). Porțiunea anterioară a marginii este scurtă, subțire și trunchiată, oblică la exterior și acoperită în parte de aripile mari ale sfenoidului, și se articulează cu marginea superioară (parietală) a aripilor mari a sfenoidului, formând sutura sfenoparietală ("Sutura sphenoparietalis"). Porțiunea mijlocie a marginii inferioare este concavă și acoperită în parte de solzul temporalului, cu care se articulează, formând sutura
Osul parietal () [Corola-website/Science/325330_a_326659]
-
formând sutura sagitală ("Sutura sagittalis"). Marginea inferioară sau solzoasă ("Margo squamosus"). Porțiunea anterioară a marginii este scurtă, subțire și trunchiată, oblică la exterior și acoperită în parte de aripile mari ale sfenoidului, și se articulează cu marginea superioară (parietală) a aripilor mari a sfenoidului, formând sutura sfenoparietală ("Sutura sphenoparietalis"). Porțiunea mijlocie a marginii inferioare este concavă și acoperită în parte de solzul temporalului, cu care se articulează, formând sutura solzoasă ("Sutura squamosa cranii"). Porțiunea posterioară a marginii inferioare este scurtă, groasă
Osul parietal () [Corola-website/Science/325330_a_326659]
-
Unghiul antero-superior sau frontal ("Angulus frontalis") are aproximativ 90°, și este situat la bregma, unde sutura coronală se intersectează cu sutura sagitală, aici se află fontanela anterioară la nou-născuți. Unghiul antero-inferior sau sfenoidal ("Angulus sphenoidalis") este situat între osul frontal, aripile mari ale sfenoidului și osul parietal. Osul frontal, parietal, sfenoid și temporal se unesc de obicei la pterion, unde se află fontanela sfenoidală la nou-născut. Unghiul postero-inferior sau mastoidian ("Angulus mastoideus") este bont, se ariculează cu osul ocipital și temporal
Osul parietal () [Corola-website/Science/325330_a_326659]
-
drenata de Bistrița cu afluenții săi Dorna și Neagră Șarului. Relieful este sculptat în formațiuni sedimentare pliocene și vulcanice. Zona se încadrează sistemului depresionar subvulcanic intern, cu amprenta proprie de groapă tectonica provenită prin prăbușire. Evoluția s-a produs pe aripa vestică a cristalinului (Masivele Suhard, Giumalău și Bistriței) , căzut anterior fazelor de erupții vulcanice. Ulterior ridicarea craterului Călimanilor a “astupat” zona de sud și, râurile care se adunau în aria joasă de la Vatră Dornei au format un lac care a
Depresiunea Dornelor () [Corola-website/Science/325334_a_326663]
-
modă, ceea ce autorul a făcut în noiembrie 1978. Revista nu a mai apărut, așa încât povestirea a aapărut în numărul din mai 1980 al revistei "Asimov's Science Fiction". Charles Modine este un creator angajat de către o companie pentru a desena aripile folosite în habitatele spațiale recent construite. Creatorul de modă își îndeplinește misiunea și reușește chiar să îi convingă pe administratorii habitatelor că, lângă axa habitatelor, e mai potrivit un model care imită înotul peștelui prin apă, decât cel al unei
Vântul schimbării () [Corola-website/Science/325373_a_326702]
-
călătoresc în Italia, crezând că Fantômas va cădea în mâinile lor. Din păcate, răufăcătorul este și el deghizat ca profesorul Lefebvre și confuzia este totală. Cu toate acestea, Fantômas scapă încă o dată în stilul propriu, cu ajutorul unui Citroën DS, cu aripi retractabile, care se transformă într-un avion, într-una dintre scenele cele mai neașteptate și spectaculoase ale filmului.
Fantômas în acțiune () [Corola-website/Science/325455_a_326784]
-
Armând. Pe masura trecerii deceniilor, Louis explorează lumea singur, fiind încă îndurerat pentru pierderea Claudiei, înainte de a reveni în Statele Unite ale Americii. El vede "răsăritul soarelui pentru prima data in 200 de ani", într-un cinematograf, vizionând filmele "", "Nosferatu", "Pe aripile vântului" și "Superman". Louis se întoarce la New Orleans în 1988 și constată că Lestat este încă în viață, dar o umbră a ceea ce a fost cândva. Louis îi dă involuntar lui Lestat o idee despre tehnologia modernă; Lestat îi
Interviu cu un vampir (film) () [Corola-website/Science/325497_a_326826]