21,673 matches
-
și mai târziu, refugiați din alte țări -, America era locul unde aveau șansa să-și lase În urmă trecutul lor disperat și să Înceapă o viață nouă. Aici era marea țară a oportunității. Pentru primele două sute de ani ale Americii, mitul și realitatea oportunității americane erau destul de apropiate pentru a nu fi chestionate. Viața era grea pentru fiecare nou imigrant. Existau puține mecanisme de suport social pentru a-i ajuta În această lume nouă. Pe de altă parte, pentru cei care
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Într-un nou continent, unde fiecare persoană trebuia să-și câștige existența și să-și urmeze visurile sale. Acum, mobilitatea socială În America este În scădere și pentru milioane de americani este din ce În ce mai greu să-și realizeze visurile. Totuși, marele mit american al mobilității sociale trăiește Încă, În ciuda evidenței crescânde că ceea ce a fost odată un mare vis a devenit, pentru mulți, un coșmar neîntrerupt. Ce putem spune despre Lumea Veche, separată În clase, acel purgatoriu Împărțit În clase pe care
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
domeniul laboral, bunăstării sociale, profesiilor și altele? Nimeni nu spune că astfel de reforme nu sunt necesare, totuși Întrebarea cum e cel mai bine să descătușăm spiritul antreprenorial fără să sacrificăm bunăstarea socială a forței de muncă europene este cheia. Miturile mor greu. Cu toate că miracolul economic american a fost de scurtă durată și mai puțin robust decât ar indica exagerările, mulți lideri politici și oficiali publici europeni continuă să caute inspirație și Îndrumare În modelul american. Entuziasmul lor nu este bine
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
a-și Îmbunătăți situația și a reuși, cu unicul rezultat de a fi din nou trași În jos de o economie de piață și o societate care nu e de partea lor, visul american a devenit o glumă sinistră, un mit fără substanță. Pentru cei din vârf și pentru cei de jos, visul american Își pierde luciul și Îi lasă pe americani În voia soartei. Numai cu fervoarea religioasă, de care să ne agățăm, am devenit un popor ales fără un
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
fost Întotdeauna văzute ca părți ale unui Întreg În America. A fi autonom Înseamnă să fii independent și să nu depinzi de alții. Mobilitatea, la rândul ei, deschidea noi și nelimitate oportunități. Cowboy-ul american și calul său erau simbolul acestui mit. Extraordinar de independent și În continuă mișcare, acesta era un spirit liber, care a capturat, În esență, modul de gândire american. Cu trecerea perioadei frontierei și a cowboy-lor care au domesticit-o, Henry Ford a vândut un surogat al calului
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
instrument principal de control social, reglementând durata, ordinea, ritmul și tempo-ul vieții și coordonând și sincronizând activitățile comune de grup ale unei culturi. Calendarul este orientat spre trecut. Legitimitatea sa se bazează pe comemorare. Culturile bazate pe calendar comemorează miturile arhetipale, legendele antice, evenimentele istorice, faptele eroice ale zeilor, viețile figurilor istorice și fluctuațiile ciclice ale fenomenelor astronomice și terestre. În culturile calendaristice, viitorul Își obține semnificația din trecut. Omenirea organizează viitorul omagiind și reînviind În mod continuu experiențele din
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
comunal și paternalistic, europenii nu au Îmbrățișat complet ideea individului singur, În măsura În care ea a fost acceptată de americani pe frontiera puțin populată a vastului lor continent. Pe de altă parte, În decursul istoriei lor, americanii, au omagiat individul atât În miturile populare, În literatură, cât și În aproape toate activitățile umane. Visul american nu a fost Înțeles sub forma unei experiențe comune, ci a unei călătorii individuale. Într-un anumit sens, modul de viață american a devenit o caricatură extremă a
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
În fața lor. După unificarea statului italian În 1861, se spune că Massimo d’Azeglio, fostul prim-ministru al provinciei Piemonte, ar fi remarcat: „Am construit Italia, acum trebuie să producem italieni”13. Fiecare stat-națiune În era modernă a creat un mit originar, complet, cu eroi și eroine proprii și momente de grea Încercare din trecut, adeseori reiterate prin ritualuri elaborate. Într-o lume seculară din ce În ce mai nemulțumită, statul-națiune trebuia să creeze o imagine puternică a unui popor care Împărțea un trecut nobil
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
menținut costul tranzacțiilor ridicat pentru a produce și schimba bunuri și servicii pe o Întindere geografică mare. Reprimând sau chiar eliminând zone cu diversitate culturală era un prim pas esențial pentru a crea piețe naționale eficiente și unitare. Crearea unui mit național unic și omogen a necesitat adeseori distrugerea fără milă sau subordonarea tuturor poveștilor sau tradițiilor care au existat de secole În istoria europeană. Succesul modelului statului-națiune se datorează adoptării proceselor raționale pentru a ordona activități care aveau loc pe
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
parțial inventate. De obicei, acestea sunt rezultatul combinării elementelor din toate graiurile vorbite Într-o anumită regiune, asupra cărora a intervenit procesul de standardizare al gramaticii 15. Totuși, odată ce o limbă comună a fost acceptată, aceasta și-a creat propriul mit al permanenței. Populația a Început să o privească drept limba ancestrală și legătura culturală care Îi unea. Pentru a-i determina pe toți să vorbeasca și să citească În noua limbă a fost necesară crearea unui sistem național de educație
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
politice strânse care depășesc frontierele statelor-națiune existente 1. Multe regiuni din Europa au legături foarte strânse cu alte regiuni aflate la mari distanțe din punct de vedere geografic. Spre deosebire de statele și imperiile din trecut, ale căror origini se regăsesc În mitul victoriilor eroice pe câmpul de luptă, noutatea Uniunii Europene constă În faptul că este prima instituție de guvernare gigant din istorie, care s-a născut din cenușa Înfrângerii. În loc să comemoreze un trecut nobil, a Încercat să se asigure că trecutul
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
burgheză În formare au inventat un naționalism imaginar pentru a uni popoare, anterior separate, Într-o nouă configurație politică, statele-națiune au trebuit să caute În trecut și să Împrumute fragmente din diversele istorii culturale locale pentru a alcătui un nou mit unificat al originii naționale. Introducerea de noi tehnologii Într-o societate este de asemenea condiționată Într-o mare măsură de conștiință culturală. De exemplu, În 1831, europenii au inventat cloroformul pentru chirurgie. Cu secole mai Înainte, chinezii au inventat acupunctura
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
din taxele asupra bunurilor și serviciilor. În Statele Unite ale Americii, 57% din veniturile sectorului nelucrativ provin din taxele asupra bunurilor și serviciilor 6. Cota fondurilor provinite din sectorul filantropic și cel public, a scăzut În multe țări, desființând astfel vechiul mit conform căruia sectorul nelucrativ este practic dependent de guvern sau susținut prin mila sectorului privat. Munca În folosul comunității este foarte diferită de cea de pe piață. Contribuția fiecărei persoane crește capitalul social al comunității. Cu toate că din această activitate rezultă și
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
pp. 67-79. 9 Vezi și Gheorghe Vrabie, op. cit., p. 90 și următoarele. 10 Arnold van Gennep, Le Folklore, Paris, 1924, pp. 27-28. * După apariția școlii de etnopsihologie a lui Wundt, la sfârșitul secolului al XIX-lea, ideea că din limbă, mit, obiceiuri se pot desprinde trăsăturile sufletești ale unui popor a deschis o nouă perspectivă de valorificare a folclorului. Ideea a influențat folcloristica română care, la rândul ei, a contribuit la expansiunea acestui concept. Psihiatria actuală românească nu a epuizat, încă
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
evazionistă... Dimpotrivă, e o piesă acut implicată în actualitate. Vreau să subliniez finețea cu care împletește nuanțele dintre comic și tragic, dintre ironie și distanțare. MIHAIL DAVIDOGLU: Am fost fermecat de vivacitatea replicilor. PAUL TUTUNGIU: Autorul construiește un altfel de mit al violenței. Este vorba de individul care violentează o ordine socială, dar nu intrînd violent în acea ordine, ci retrăgîndu-se într-o altă ordine. În ordinea sa interioară. Este ordinea refulării totale, a fugii din obiectiv în subiectiv. Acest personaj
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
importante (de exemplu, Lingua, vol. 71, 1987, coordonat de R. M. W. Dixon, Recherches linguistiques de Vincennes, nr. 27, 1998) și prin organizarea de conferințe și de ateliere despre ergativitate (de exemplu, Workshop on Ergativity, University of Toronto, Canada, 2002; MIT Ergativity Research Seminar, 2007; EHU International Workshop on Ergative Languages, Bilbao, 2009). 2. CE ESTE ERGATIVITATEA? Ergativitate și ergativ sunt termeni care circulă în lingvistica actuală cu foarte multe accepții, determinate, de obicei, de domeniile lingvistice diferite în care este
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Chomsky 1995 [1993]) este varianta curentă a gramaticii generative, centrată pe economia derivațională și economia reprezentării (Principiul Economiei). PM a fost publicat inițial în 1993, dar cunoscut mai pe larg începând din 1995. În 1995, Noam Chomsky publică la The MIT Press o carte numită The Minimalist Program, care conține, pe lângă articolul din 1993 îmbogățit, și un capitol intitulat Categories and Transformations, o aplicație a programului minimalist, care îmbogățește articolul-program. PM a luat naștere din confirmarea tezei GB privind arhitectura de
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Ergativity: Toward a Theory of a Heterogeneous Class", Linguistic Inquiry, 27, 4, p. 531-604. Bittner, Maria, Ken Hale, 1997 [1993], "Comparative Notes on Ergative Case Systems", în: R. Pensalfini, N. Richards (eds.), Papers on Australian Language, Working Papers 1997, Cambridge, MIT Press, p. 67-104. Blake, Barry J. 1976, "On Ergativity and the Notion of Subject. Some Australian Cases", Lingua, 39, p. 281−300. Blake, Barry J., 1987, "The Grammatical Development of Australian Languages", Lingua, 71, p. 179-201. Bobaljik, Jonathan David, 1993
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
J. 1976, "On Ergativity and the Notion of Subject. Some Australian Cases", Lingua, 39, p. 281−300. Blake, Barry J., 1987, "The Grammatical Development of Australian Languages", Lingua, 71, p. 179-201. Bobaljik, Jonathan David, 1993, "On Ergativity and Ergative Unergatives", MIT Working Papers in Linguistics, 19, p. 45-88. Bobaljik, Jonathan David, 2007, "Ergative Agreement Puzzles", MIT, 10 octombrie, ms. Borer, Hagit, 1991, "The Cauzative-Inchoative Alternation: A Case Study in Parallel Morphology", The Linguistic Review, 8, 119−158. Borer, Hagit, 1994, "The
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
281−300. Blake, Barry J., 1987, "The Grammatical Development of Australian Languages", Lingua, 71, p. 179-201. Bobaljik, Jonathan David, 1993, "On Ergativity and Ergative Unergatives", MIT Working Papers in Linguistics, 19, p. 45-88. Bobaljik, Jonathan David, 2007, "Ergative Agreement Puzzles", MIT, 10 octombrie, ms. Borer, Hagit, 1991, "The Cauzative-Inchoative Alternation: A Case Study in Parallel Morphology", The Linguistic Review, 8, 119−158. Borer, Hagit, 1994, "The Projection of Arguments", în: E. Benedicto, J. Runner (eds.), Functional Projections, University of Massachusetts Occasional
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
on Nominalization", în Studies on Semantics in Generative Grammar, ediția a III-a, The Hague − Paris, Mouton, p. 11−61. Chomsky, Noam, 1981, Lectures on Government and Binding, Dordrecht - Riverton, Foris Publications. Chomsky, Noam, 1995, The Minimalist Program, Cambridge - Londra, MIT Press. Cinque, Guglielmo, 1988, "On Si Constructions and the Theory of Arb", Linguistic Inquiry, 19, 4, p. 521−581. Cinque, Guglielmo, 1990, "Ergative Adjectives and the Lexicalist Hypothesis", Natural Language and Linguistic Theory, 8, p. 1-53. Comrie, Bernard, 1973, "The
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
2006, "Dependent Structural Case and the Role of Functional Projections", 20 august, ms. de Visser, Mario van, 2006, The Marked Status of Ergativity, Utrecht, LOT. Deal, Amy Rose, 2007, "Ergative Case and the Transitive Subject: a View from Nez Perce", MIT, 1 octombrie, ms. Déchaine, Rose-Marie, Victor Manfredi, 1998, "SVO Ergativity and Abstract Ergativity", Recherches linguistiques de Vincennes, 27, p. 71-94. Densusianu, Ovid, 1961, Istoria limbii române, vol. I, Originile, București, Editura Științifică. Derbyshire, Desmond C., Geoffrey K. Pullum (eds.), 1998
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Studii de lingvistică generală, București, Editura Academiei, p. 140−151. Grimshaw, Jane, 1987, "Unaccusatives − An Overview", în: J. McDonough, B. Plunkett (eds.), Proceedings of NELS, 17, I, Amherst, University of Massachusetts, p. 244−258. Grimshaw, Jane, 1990, Argument Structure, Cambridge, MIT Press. Haegeman, Liliane (ed.), 1997, Elements of Grammar. Handbook in Generative Syntax, Dordrecht/Boston/Londra, Kluwer Academic Publishers. Haegeman, Liliane, 1994, Introduction to Government and Binding Theory, ediția a II-a, Oxford - Cambridge, Blackwell. Haegeman, Liliane, 1997, "Elements of Grammar
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Kurdish", Lingua, 105, p. 149-173. Hale, Kennet, Samuel Jay Keyser, 1993, "On Argument Structure and the Lexical Expression of Syntactic Relations", în: K. Hale, J. Keyser (eds.), The View from Building 20: Essays in Honor of Sylvain Bromberger, Cambridge, Massachusets, MIT Press, p. 53-105. Harrison, Carl H., 1998, "Verb Prominence, Verb Initialness, Ergativity and Typological Disharmony in Guajajara", în: D. C. Derbyshire, G. Pullum (eds.), p. 407-439. Haspelmath, Martin, 1991, "On The Question of Deep Ergativity: The Evidence from Lezgian", Papiere
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Theory, 65, p. 143−172. Legate, Julie Anne, 2006b, "Absolutive Case: Syntax plus Morphology", Cornell University, 6 martie, ms. Legate, Julie Anne, 2007a, "Case, case, and Syntactic Ergativity in Dyirbal", ms. Legate, Julie Anne, 2007b, "Ergativity from an Australian Perspective", MIT, 5 octombrie, ms. Legate, Julie Anne, 2008, "Morphological and Abstract Case", Linguistic Inquiry, 39, 1, p. 55-101. Legendre, Géraldine, Antonella Sorace, 2003, "Auxiliaires et intranzitivité en français et dans les langues romanes", în: D. Godard (éd.), Les langues romanes. Problèmes
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]