20,850 matches
-
lupte șapte regi!) Sarı Saltuk a fost un personaj influent, mai ales în cazul zonei balcanice. Astfel, musulmanii din Albania, Macedonia, Tracia și Dobrogea l-au îndrăgit și respectat foarte mult, ba chiar mai multe popoare locale au susținut că mormântul său se află pe teritoriul locuit de ele. Însă este acceptată ideea că mausoleul său se află în Babadag, România. Principalele surse care tratează viața, și mai ales stabilirea lui Sarı Saltuk pe teritoriul Dobrogei, sunt cronicile otomane sau selgiukide
Sarı Saltuk Baba () [Corola-website/Science/331914_a_333243]
-
în jurnalul de expediție, călătorie pe care sultanul [[Soliman I|Soliman Magnificul]] o face în [[Moldova]], împotriva lui [[Petru Rareș]]. Este consemnat faptul că sultanul ajunge în orașul Babadag împreună cu armata sa, pe data de [[17]] [[august]] [[1538]], că găsește mormântul lui Saltuk Baba, făcându-i astfel o vizită. În aceeași scriere se spune că sultanul a mers la pescuit în apropiere de Babadağ și că localnicii i-au fost alături, ajutându-l. Mormântul lui Sarı Saltuk Baba a fost găsit
Sarı Saltuk Baba () [Corola-website/Science/331914_a_333243]
-
data de [[17]] [[august]] [[1538]], că găsește mormântul lui Saltuk Baba, făcându-i astfel o vizită. În aceeași scriere se spune că sultanul a mers la pescuit în apropiere de Babadağ și că localnicii i-au fost alături, ajutându-l. Mormântul lui Sarı Saltuk Baba a fost găsit în urma unui vis. Potrivit lui [[Evliya Çelebi]], sultanul otoman [[Baiazid al II-lea]] -cel care are acest vis- ajunge în Babadağ în vremea expedițiilor în [[Chilia]] și [[Cetatea Albă]]. Locuitorii din Babadağ îi spun
Sarı Saltuk Baba () [Corola-website/Science/331914_a_333243]
-
unui vis. Potrivit lui [[Evliya Çelebi]], sultanul otoman [[Baiazid al II-lea]] -cel care are acest vis- ajunge în Babadağ în vremea expedițiilor în [[Chilia]] și [[Cetatea Albă]]. Locuitorii din Babadağ îi spun sultanului că acolo se s-a aflat un mormânt cunoscut sub numele de Saltuk, dar care cu timpul s-a transformat într-un morman de gunoi și că astfel a dispăruit acest mormânt. Sultanul Baiazid se duce în acest loc împreună cu vizirul său, Kara Șemseddin, unde își pregătesc locul
Sarı Saltuk Baba () [Corola-website/Science/331914_a_333243]
-
și [[Cetatea Albă]]. Locuitorii din Babadağ îi spun sultanului că acolo se s-a aflat un mormânt cunoscut sub numele de Saltuk, dar care cu timpul s-a transformat într-un morman de gunoi și că astfel a dispăruit acest mormânt. Sultanul Baiazid se duce în acest loc împreună cu vizirul său, Kara Șemseddin, unde își pregătesc locul pentru rugăciune. După rugăciune, se culcă pentru a primi un vis. În vis, sultanul Baiazid îl vede pe Sarı Saltuk, apărându-i cu un
Sarı Saltuk Baba () [Corola-website/Science/331914_a_333243]
-
doi era unul și același. La vederea acestora, șeyhülislamul îi spune sultanului să construiască acolo un mare lăcaș de cult. Auzind acestea, Baiazid al II-lea curăță locul și în urma săpăturilor găsește un cufăr din marmură pe care scria: „Acest mormânt este al lui Saltuk Bay Seyyid Mehemmed Gazi‟. Sultanul Baiazid poruncește construirea deasupra acestui cufăr a unui mausoleu cu cupolă, urmată de construirea unui han, a unei școli coranice, a unui caravanserai, a unui bazar și a unei cantine pentru
Sarı Saltuk Baba () [Corola-website/Science/331914_a_333243]
-
de deasupra-i și în locul ei să facă una de lemn. De dimineață, cei doi își spun visul și poruncesc să se construiască o cupolă din lemn care să se înalțe până la cer. Despre modul în care a fost găsit mormântul lui Saltuk Baba există printre turci următoarea legendă :„Trăia prin pădurile Babadagului un cioban numit Koyun Baba („tatăl oilor‟). El își păștea turmele prin valea unde se află astăzi orașul. El a observat că de câte ori treceau oile pe lângă un loc
Sarı Saltuk Baba () [Corola-website/Science/331914_a_333243]
-
turci următoarea legendă :„Trăia prin pădurile Babadagului un cioban numit Koyun Baba („tatăl oilor‟). El își păștea turmele prin valea unde se află astăzi orașul. El a observat că de câte ori treceau oile pe lângă un loc ce părea a fi un mormânt, oile se despărțeau și îl ocoleau. Și cum între turci există credința că oile nu calcă niciodată pe un loc sfânt, el a dedus că acolo trebuie să fie mormântul lui Sarî Saltuk Baba, care fusese ucis într-un război
Sarı Saltuk Baba () [Corola-website/Science/331914_a_333243]
-
treceau oile pe lângă un loc ce părea a fi un mormânt, oile se despărțeau și îl ocoleau. Și cum între turci există credința că oile nu calcă niciodată pe un loc sfânt, el a dedus că acolo trebuie să fie mormântul lui Sarî Saltuk Baba, care fusese ucis într-un război.‟ Localnicii turci ai Babadagului, din dorința de a-și cunoaște obârșia, află tot mai multe date existente în literatura istorică scrisă pe care le povestesc cu mare plăcere, în care
Sarı Saltuk Baba () [Corola-website/Science/331914_a_333243]
-
Saltuk este glorificat, el este eroul, luptătorul, viteazul care în [[secolul al XIV-lea]] a întemeiat, împreună cu un număr de câteva mii de turci seldjuchizi și famiile lor, cea mai veche așezare turcească de pe teritoriul Dobrogei: Babadagul de azi.‟ În legătură cu mormântul lui Baba Saltîk, după cum relatează [[arhiepiscop]]ul bulgar Petru Bogdan Bacsici, în acest oraș, turcii țin la mare cinste un mormânt lung, într-o moschee, înconjurat de candele și sfeșnice în care ard lumânări de ceară. Se află acolo mulți
Sarı Saltuk Baba () [Corola-website/Science/331914_a_333243]
-
mii de turci seldjuchizi și famiile lor, cea mai veche așezare turcească de pe teritoriul Dobrogei: Babadagul de azi.‟ În legătură cu mormântul lui Baba Saltîk, după cum relatează [[arhiepiscop]]ul bulgar Petru Bogdan Bacsici, în acest oraș, turcii țin la mare cinste un mormânt lung, într-o moschee, înconjurat de candele și sfeșnice în care ard lumânări de ceară. Se află acolo mulți derviși, călugări de-ai lor care se canonesc, mulți umblă desculți, aproape goi și duc o viață austeră. Din iubire pentru
Sarı Saltuk Baba () [Corola-website/Science/331914_a_333243]
-
lung, într-o moschee, înconjurat de candele și sfeșnice în care ard lumânări de ceară. Se află acolo mulți derviși, călugări de-ai lor care se canonesc, mulți umblă desculți, aproape goi și duc o viață austeră. Din iubire pentru mormânt, sunt primitori cu străinii. Lângă acest mormânt se află Ulu Geamia, azi dispărută, care devenise cu timpul loc de [[pelerinaj]], cultul său fiind totuși puternic influențat de credințele creștine. Localnicii știu că Sarî Saltuk a fost un emisar al [[Imperiul
Sarı Saltuk Baba () [Corola-website/Science/331914_a_333243]
-
și sfeșnice în care ard lumânări de ceară. Se află acolo mulți derviși, călugări de-ai lor care se canonesc, mulți umblă desculți, aproape goi și duc o viață austeră. Din iubire pentru mormânt, sunt primitori cu străinii. Lângă acest mormânt se află Ulu Geamia, azi dispărută, care devenise cu timpul loc de [[pelerinaj]], cultul său fiind totuși puternic influențat de credințele creștine. Localnicii știu că Sarî Saltuk a fost un emisar al [[Imperiul Bizantin|Imperiului Bizantin]], care a apărat hotarele
Sarı Saltuk Baba () [Corola-website/Science/331914_a_333243]
-
timpul loc de [[pelerinaj]], cultul său fiind totuși puternic influențat de credințele creștine. Localnicii știu că Sarî Saltuk a fost un emisar al [[Imperiul Bizantin|Imperiului Bizantin]], care a apărat hotarele Bizanțului în partea de nord, și că după legende, mormântul său se află în Babadag, acum pe strada [[Măcin]], și că datorită contribuției comunității, aici s-a ridicat un mausoleu, mausoleul lui Sarî Saltuk Dede. Oamenii se duc acolo, fac rugăciuni la el, atârnă bucăți de cârpe de liliecii de la
Sarı Saltuk Baba () [Corola-website/Science/331914_a_333243]
-
său se află în Babadag, acum pe strada [[Măcin]], și că datorită contribuției comunității, aici s-a ridicat un mausoleu, mausoleul lui Sarî Saltuk Dede. Oamenii se duc acolo, fac rugăciuni la el, atârnă bucăți de cârpe de liliecii de la mormânt, având credința că ceea ce au ei de gând să facă, ce vor, se îndeplinește dacă se roagă la el. [[Categorie:Secolul al XIII-lea]] [[Categorie:Islam]] [[Categorie:Imperiul Otoman]] [[Categorie:Balcani]] [[Categorie:Dobrogea]]
Sarı Saltuk Baba () [Corola-website/Science/331914_a_333243]
-
sens fiind regiunea Iğdır. În regiunea Iğdır din Anatolia de nord-est pregătirile pentru Anul Nou, sărbătorit pe 21 martie, încep încă din 20 februarie. În ultima zi de marți până pe data de 21 martie se celebrează sărbătoarea morților prin vizitarea mormintelor. În această zi pe lângă vizitarea mormintelor se pun pietre funerare celor mai proaspete morminte, dar totodată se repară și mormintele vechi. Statuile care reprezintă chipuri de berbeci sau oi se ridică pe mormintele celor care au realizat acte de caritate
Sărbătoarea Anului Nou în Iğdır (Turcia) () [Corola-website/Science/331927_a_333256]
-
Iğdır din Anatolia de nord-est pregătirile pentru Anul Nou, sărbătorit pe 21 martie, încep încă din 20 februarie. În ultima zi de marți până pe data de 21 martie se celebrează sărbătoarea morților prin vizitarea mormintelor. În această zi pe lângă vizitarea mormintelor se pun pietre funerare celor mai proaspete morminte, dar totodată se repară și mormintele vechi. Statuile care reprezintă chipuri de berbeci sau oi se ridică pe mormintele celor care au realizat acte de caritate sau celor care au dat dovadă
Sărbătoarea Anului Nou în Iğdır (Turcia) () [Corola-website/Science/331927_a_333256]
-
Nou, sărbătorit pe 21 martie, încep încă din 20 februarie. În ultima zi de marți până pe data de 21 martie se celebrează sărbătoarea morților prin vizitarea mormintelor. În această zi pe lângă vizitarea mormintelor se pun pietre funerare celor mai proaspete morminte, dar totodată se repară și mormintele vechi. Statuile care reprezintă chipuri de berbeci sau oi se ridică pe mormintele celor care au realizat acte de caritate sau celor care au dat dovadă de vitejie. Acest obicei provine de la triburile turce
Sărbătoarea Anului Nou în Iğdır (Turcia) () [Corola-website/Science/331927_a_333256]
-
încă din 20 februarie. În ultima zi de marți până pe data de 21 martie se celebrează sărbătoarea morților prin vizitarea mormintelor. În această zi pe lângă vizitarea mormintelor se pun pietre funerare celor mai proaspete morminte, dar totodată se repară și mormintele vechi. Statuile care reprezintă chipuri de berbeci sau oi se ridică pe mormintele celor care au realizat acte de caritate sau celor care au dat dovadă de vitejie. Acest obicei provine de la triburile turce akkoyunlu (oi albe )și karakoyunlu (oi
Sărbătoarea Anului Nou în Iğdır (Turcia) () [Corola-website/Science/331927_a_333256]
-
martie se celebrează sărbătoarea morților prin vizitarea mormintelor. În această zi pe lângă vizitarea mormintelor se pun pietre funerare celor mai proaspete morminte, dar totodată se repară și mormintele vechi. Statuile care reprezintă chipuri de berbeci sau oi se ridică pe mormintele celor care au realizat acte de caritate sau celor care au dat dovadă de vitejie. Acest obicei provine de la triburile turce akkoyunlu (oi albe )și karakoyunlu (oi negre), care puneau pe morminte aceste chipuri de berbeci și oi de culoare
Sărbătoarea Anului Nou în Iğdır (Turcia) () [Corola-website/Science/331927_a_333256]
-
chipuri de berbeci sau oi se ridică pe mormintele celor care au realizat acte de caritate sau celor care au dat dovadă de vitejie. Acest obicei provine de la triburile turce akkoyunlu (oi albe )și karakoyunlu (oi negre), care puneau pe morminte aceste chipuri de berbeci și oi de culoare albă în cazul triburilor akkoyunlu și de culoare neagră în ceea ce privea triburile karakoyunlu. Statuile cu figuri de cai erau reprezentative pentru satul "Gökçeli" ( Anatolia de nord-est), în timp ce statuile cu figuri de
Sărbătoarea Anului Nou în Iğdır (Turcia) () [Corola-website/Science/331927_a_333256]
-
apoi spre stânga, mulțumind celor doi îngeri, care se consideră că se află deasupra umerilor (îngerul care înregistrează faptele bune aflându-se în partea dreaptă). De asemenea, există doi îngeri, Munkar și Nakīr, care examinează faptele, o dată ce credinciosul ajunge in mormânt. Îngerul care are în grijă iadul se numește Mălik, iar subordonații săi se numesc "Zabăniya", sau paznici. În Ziua Judecății, „Fiece suflet va veni cu un îmbolditor și cu un martor.”, sura L, versetul 21. Îmbolditorul, "să’iq", este acela
Îngerii în islam și în tradiția islamică () [Corola-website/Science/331969_a_333298]
-
fapt ce l-a înfuriat pe calif și l-a determinat să-l trimită la închisoare unde a și murit. .. Abu Hanifa a murit în anul 767. În timpul sultanului Malik, unul dintre vizirii acestuia a construit o cupola impresionantă deasupra mormântului lui Abu Hanifa și a consolidate mausoleul acestuia de mai multe ori în timpul perioadei otomane.. Abu Hanifa nu a scrisopere consistente de jurisprudență islamică, dar ideile sale pot fi reconstruite din scrierile studenților săi. Cei mai cunoscuți studenți ai săi
Abu Hanifa () [Corola-website/Science/331934_a_333263]
-
din Mecca și Medina. De asemenea, este unul dintre cele mai sfinte locuri ale musulmanilor șiiți. Importanța ei se datorează faptului că aici este îngropat Ali al-Ridha , considerat de șiiți ca fiind al optulea imam. Tot aici se află și mormântul lui Harun al-Rashid, celebrul calif din Bagdad ce apare în multe povești din O mie și una de nopți. În anul 818 imamul Ridha a fost otrăvit de către califul Al-Ma'mun și îngropat în lângă mormântul lui Harun al-Rashid
Moscheea Imamului Ridha () [Corola-website/Science/331978_a_333307]
-
se află și mormântul lui Harun al-Rashid, celebrul calif din Bagdad ce apare în multe povești din O mie și una de nopți. În anul 818 imamul Ridha a fost otrăvit de către califul Al-Ma'mun și îngropat în lângă mormântul lui Harun al-Rashid din orașul Mashhad. După acest eveniment, musulmanii, mai ales cei șiiți, au început să meargă în pelerinaj la mormântul său. La sfârșitul secolului al IX-lea, peste mormântul său a fost construit un altar și un dom
Moscheea Imamului Ridha () [Corola-website/Science/331978_a_333307]