21,328 matches
-
aduce alte completări portretului prin atenția acordată cîtorva părți ale corpului personajului: (28) Pentru că, pe lîngă acestea, în fiecare zi se schimbau expresia, forma, talia, picioarele, gambele, palmele, brațele, gura, nasul, ochii, urechile, ca să nu vorbim decît de picioare, gambe, palme, brațe, gură, nas, ochi, urechi, înfățișare, expresie, formă, talie. Opt aspecte ale personajului, conform artei portretului (picioare, gambe, palme, brațe, gură, nas, ochi, urechi), apar aici pur și simplu enumerate. Ele nu pot fi regrupate ierarhic decît în două ansambluri
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
zi se schimbau expresia, forma, talia, picioarele, gambele, palmele, brațele, gura, nasul, ochii, urechile, ca să nu vorbim decît de picioare, gambe, palme, brațe, gură, nas, ochi, urechi, înfățișare, expresie, formă, talie. Opt aspecte ale personajului, conform artei portretului (picioare, gambe, palme, brațe, gură, nas, ochi, urechi), apar aici pur și simplu enumerate. Ele nu pot fi regrupate ierarhic decît în două ansambluri: pe de o parte, capul și sub componentele cu proprietățile lor; pe de altă parte, membrele inferioare și superioare
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
cuvinte să o înfățișez ședea pe o buturugă, ținînd în mînă un ciomag. Mă apropiai de el: avea țeasta mai mare decît orice gloabă sau animal [o tufă de]** păr(ul) încîlcit, păroasă fruntea și ceva mai lată de două palme; urechi păroase și mari cît cele de elefant; sprîncene stufoase, fața turtită, ochi de cucuvea, nas de pisică, gură crăpată ca de lup, dinți de porc mistreț, cafenii și ascuțiți, barbă neagră, mustață răsucită, bărbia lipită de coșul pieptului, spinare
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
lângă garduri”, „Curcubeul, / Făt-Frumos veșnic tânăr, / veșnic îmbujorat”), în timp ce calitatea de bază este că unele texte prefigurează totuși tranzitivitatea pe care poetul o va rafina ulterior: „Vântul trântește poarta, ferestrele, / copacii se închină în fața omului / noaptea ieșit în bătătură. / Cu palmele întinse numără primii stropi de ploaie / și inima arde: Ieri a făcut arătură, / azi a pus semințe, / mâine semințele vor încolți. Vântul se potolește, ploaia cade din belșug. / Holdele omului vor rodi” (Mulțumire). În cărțile următoare - Pietre kilometrice (1963), Miracole
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289952_a_291281]
-
plăcere când lecturăm presa de acest fel. Uimitor, neurospecialiștii au arătat, de curând, că centrii generatori ai suferinței și plăcerii sunt apropiați la nivel cerebral. Psihologul David Borsook le-a provocat mici arsuri voluntarilor, prin niște plăci metalice fixate în palma acestora (arsurile aveau o intensitate moderată și nu provocau leziuni pe corp, iar voluntarii erau liberi să renunțe oricând doreau). În paralel, el le măsura activitatea cerebrală pe un scanner, cu ajutorul căruia s-au constatat două fenomene paralele: Pe de
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
trece mai repede (se știe că persoanele stresate de o anumită situație au impresia că timpul trece prea încet și ar vrea ca totul să se încheie odată). Alte experimente au confirmat virtuțile relaxante ale albastrului: dacă punem electrozi în palmele voluntarilor, ne dăm seama că transpiră mai puțin dacă văd culoarea albastră decât pe cea roșie. Deși cauzele acestui efect sunt necunoscute, se pare că acesta există, totuși. Prezența fondului albastru în spatele prezentatorilor îl ajută pe telespectator să se destindă
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
gambei, bluza albă, prin care se străvedeau umerii nedezvoltați încă și panglicile cămășii, gulerul circular, ondulat, în jurul unui gât metalic, subțire, oxidat de vânt, îi dădeau aerul unei adolescente, crudă încă, elevă de școală poate, deghizată în domnișoară. Ascunsă între palme, fața contemplativă îi rămânea nedefinită în liniile ei morale. (George Călinescu, Cartea nunții) 1.Prezintă conținutul de idei, sentimentele lui Jim față de fată. 2.Transcrie două cuvinte care conțin diftongi. 3.Explică rolul cratimei în structura ce-i cădea. 4
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
puțin invazive care să limiteze complicațiile de plagă într-un teritoriu cu profunde modificări lipodermatosclerotice ale operației originale. Aceste modificări constau în folosirea unor incizii mediale și posterioare scurte, etajate. Cockett a introdus ligatura extrafascială a perforantelor (Cockett, 1956). De Palma a folosit pentru ligatura perforantelor, de asemenea, incizii scurte, situate de-a lungul liniilor de tensiune cutanată, împreună cu stripping-ul safenei, excizia ulcerului și grefarea de piele în acest din urmă teritoriu (De Palma, 1979, De Palma, 1998). Edwards a introdus
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
ligatura extrafascială a perforantelor (Cockett, 1956). De Palma a folosit pentru ligatura perforantelor, de asemenea, incizii scurte, situate de-a lungul liniilor de tensiune cutanată, împreună cu stripping-ul safenei, excizia ulcerului și grefarea de piele în acest din urmă teritoriu (De Palma, 1979, De Palma, 1998). Edwards a introdus în 1976 întreruperea perforantelor incompetente prin incizii situate la distanță de teritoriile sever afectate de lipodermatoscleroză cu ajutorul unui instrument (flebotomul Edwards), care este introdus sub fascia profundă a gambei printr-o incizie efectuată
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
perforantelor (Cockett, 1956). De Palma a folosit pentru ligatura perforantelor, de asemenea, incizii scurte, situate de-a lungul liniilor de tensiune cutanată, împreună cu stripping-ul safenei, excizia ulcerului și grefarea de piele în acest din urmă teritoriu (De Palma, 1979, De Palma, 1998). Edwards a introdus în 1976 întreruperea perforantelor incompetente prin incizii situate la distanță de teritoriile sever afectate de lipodermatoscleroză cu ajutorul unui instrument (flebotomul Edwards), care este introdus sub fascia profundă a gambei printr-o incizie efectuată imediat distal genunchi
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
0,5 secunde, a fost înregistrat prin imagini ale venei în curs de investigare, utilizându-se următoarele manevre: relaxarea după compresia venelor gambei pentru venele proximale sau compresia venelor piciorului pentru venele gambei; compresia manuală a rețelei venoase; compresia cu palma a gambei; flexia dorsală activă a piciorului și relaxarea; manevra Valsalva - preferabilă pentru a demonstra incompetența safenofemurală. Examinarea a debutat în partea superioară a membrului inferior, utilizându-se o vedere transversală pentru a verifica vena safenă mare și vena femurală
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
retrage prudent în umbra lui "Dar n-am spus nimic") sau strategice (în momentul încheierii discuției pentru a evita redundanța gestul repetă informația transmisă anterior verbal: un "S-a terminat cu ei definitiv" poate fi gestual produs prin secvența: i) palme frecate ca pentru a îndepărta praful; ii) mișcare simetrică a celor două palme către pămînt, configurînd o bară transversală). * Gestul care înlocuiește sfîrșitul enunțului. În succesiunea temă/remă topic/comment care asigură progresia textuală prin continuitate tematică (subiectul uman sau
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
momentul încheierii discuției pentru a evita redundanța gestul repetă informația transmisă anterior verbal: un "S-a terminat cu ei definitiv" poate fi gestual produs prin secvența: i) palme frecate ca pentru a îndepărta praful; ii) mișcare simetrică a celor două palme către pămînt, configurînd o bară transversală). * Gestul care înlocuiește sfîrșitul enunțului. În succesiunea temă/remă topic/comment care asigură progresia textuală prin continuitate tematică (subiectul uman sau evenimentul despre care se discută) și varietate rematică (diversele predicate atașate aceluiași subiect
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
a structurii argumentative a discursului. Gest (care precede cuvîntul sau segmentul ilustrat) Discurs Cele 2 mîini cu degetele unite desenează o emisferă Ansamblul sistemului Mîna descrie cercuri îndreptate spre vorbitor pentru a reprezenta evoluția (internă) a gîndirii Parcursul Cele două palme față în față se apropie Condensarea (G. Calbris, D. Porcher 1989: 199) Gestul se înscrie într-un parcurs semiotic infinit permițînd în egală măsură concretizarea referentului (gesturile iconice de reprezentare a formei și dimensiunilor obiectului), interpelarea interlocutorului (gesturile indiciale de
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Calbris, 1989: 209). Gestul poate ilustra în egală măsură referenți concreți (casă, cărare, tunel etc.), cît și referenți abstracți. Este semnificativ faptul că același semnificant gestual poate trimite și la sensul propriu și la cel figurat. Sensul propriu Sensul figurat Palmele față în față la oarecare distanță evocă: i) o cărare ii) o operă Mîna care indică plonjarea bruscă sugerează: i) o aterizare forțată, o săritură într-un bazin ii) o depresie nervoasă (cf. și G. Calbris, 1985: 75) Valoarea didactică
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
sistem semiotic și alimentînd astfel metodologia cercetării codurilor non lingvistice (cf. și Nöth, 1990: 400-401). Comunicarea se realizează prin gesturi involuntare (încovoierea corpului în cazul descurajării, îndreptarea corpului în cazul unei bătălii cîștigate) sau prin gesturi voluntare, supuse unui cod (palmele în jos calmarea interlocutorului, clătinarea capului îndoială, capul ridicat și bărbia înainte dorință de dominare, arătătorul întins gest de ostilitate). F. Surger (în Les gestes vérités) consideră arătătorul reducere miniaturală a bastonului, lancei, deci neîndoielnic semn de agresivitate. În co-funcționarea
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
consecințele pe care le vizează sau capătă doar viciul de a lenevi într-un alcov de șoapte sapiențiale. Prins între tăișul briciului lui Ockham și cutumele științifice ale comunității, teoreticianul vrea să scape cu fața curată și fără urme de palme. Figura omului de știință iluminist nu trebuia să strice poza de epocă. Fizica newtoniană a preluat ideea carteziană a universului ceasornic nu doar pentru că simplifica pe înțelesul oamenilor complicatele traiectorii ale planetelor, ci și pentru că această ipoteză sugera implicit un
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
fost răpite de zmeu, îi vor fi aduse înapoi numai de către feciorul pe care împărăteasa îl va naște, dacă va lua din grădină, dimineața, "ce spic de grâu o fi mai înalt, în lanul de grâu, să-l frece în palmă și să-l mănânce." "Și cât a crește un om mirean în douăzăci dă ani, el a crescut în douăzăci dă zâle. A fost un băiat năzdrăvan" [Spic de grâu, Oprișan, II. Bogata iconografie creștină ne arată prin nenumărate exemplare
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
sărută în somn pe fată și pleacă. Împărăteasa are iarăși un vis. A doua zi dimineață, vizitându-și fata, vede o schimbare: "cât a fost fata de frumoasă înainte, așa de urâtă s-a făcut acum, încât îi dă două palme. Fata, după ce a fost sărutată de băiat, a rămas gravidă." După nouă luni, fata naște un băiețel care se joacă cu două mere. Împăratul a poruncit uciderea fetei, dar împărăteasa cere sfatul bătrânilor; în cele din urmă, o pun într-
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
procedeze pentru a scăpa de zmeu. La un moment dat, lui Simon i se pare că aude o fetiță plângând prin grădină. Ignorând sfatul Ursoiului de a împușca pe oricine, în afară de Margareta, aduce fetița în casă, aceasta îi dă o palmă, Simon orbește. Fetița, sora lui Bivolon, îl sechestrează în beci pe Simon. În timpul acesta, fratelui său i-au picat trei picături de sânge pe batistă, semn că Simon era în primejdie. Urmând același traseu, ajunge la Simon și îl salvează
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Important este, totuși, că există astfel de posibilități. Divinația este una dintre ele. Prezentându-se într-o varietate de forme (profeții, clarviziuni, augurat, astrologie și tot felul de manții ghicirea cu ajutorul apei, focului, vântului, sunetelor, în bobi, în cafea, în palmă etc.), divinația este și un fenomen social care, dincolo de aparențe, dă seama de aspectul profund al ființei umane. Capitolul 2 DIVINAȚIA ÎN SOCIETATE. PRACTICI, CARACTERISTICI ȘI REPREZENTĂRI SOCIALE Abordarea divinației într-un context societal poate părea riscantă și hazardată câtă
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
și generoasă diversificare. Numărul lor este atât de mare, încât se poate afirma că, la limită, aproape orice poate constitui obiect de analiză și interpretare: vântul, ploaia, zborul și cântecul păsărilor, apele, focul, pământul, pietrele, visele, stelele și plantele, liniile palmei, zațul cafelei, oglinda sau cristalul etc. Judecând din această perspectivă, divinația arată că suntem situați într-un univers plin de semne și semnificații, ale cărui înțelesuri ascunse așteaptă încă să fie descoperite și decriptate. Anumite spații socio-culturale au privilegiat o
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
s-a speculat extrem de mult și s-au alcătuit cele mai năstrușnice portrete umane ce se pot găsi în conținutul lucrărilor "de tarabă". Tot aici s-ar putea circumscrie și chiromanția sau chiroscopia, care are drept scop citirea destinului în palmă. După Auguste Bouché-Leclercq, chiromanția ar fi arta de a găsi în palmă corespondența astrală. Palma omului se transformă, în acest sens, într-o hartă. Tehnica este extrem de răspândită azi, mai ales în rândul populației țigănești. Practicarea ei la întâmplare și
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
portrete umane ce se pot găsi în conținutul lucrărilor "de tarabă". Tot aici s-ar putea circumscrie și chiromanția sau chiroscopia, care are drept scop citirea destinului în palmă. După Auguste Bouché-Leclercq, chiromanția ar fi arta de a găsi în palmă corespondența astrală. Palma omului se transformă, în acest sens, într-o hartă. Tehnica este extrem de răspândită azi, mai ales în rândul populației țigănești. Practicarea ei la întâmplare și de către persoane care nu au nimic de-a face cu cunoașterea astrologică
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
se pot găsi în conținutul lucrărilor "de tarabă". Tot aici s-ar putea circumscrie și chiromanția sau chiroscopia, care are drept scop citirea destinului în palmă. După Auguste Bouché-Leclercq, chiromanția ar fi arta de a găsi în palmă corespondența astrală. Palma omului se transformă, în acest sens, într-o hartă. Tehnica este extrem de răspândită azi, mai ales în rândul populației țigănești. Practicarea ei la întâmplare și de către persoane care nu au nimic de-a face cu cunoașterea astrologică și astronomică a
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]