21,807 matches
-
utilă în acest context o reflecție recentă a unui poetician, Laurent Jenny, asupra "momentului poetic". Eseul său recent asupra "vieții estetice"108 propune o reflecție asupra felului în care poezia modelează experiențele noastre de viață. Laurent Jenny numește prin "momente poetice" tot ceea ce s-a sedimentat în noi prin lecturile pe care le-am făcut de-a lungul vieții și care ne ajută să definim anumite tranșe de realitate: un apus de soare, o plimbare sub lumina lunii etc. Ipoteza centrală
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
soare, o plimbare sub lumina lunii etc. Ipoteza centrală e că poeziile pe care le citim sau le auzim nu se acumulează doar într-un tezaur pasiv de amintiri livrești, ci funcționează ca niște cadre semnificative ale existenței noastre. "Momentele poetice" reprezintă autonomizarea unui episod, desprinderea lui din fluxul trăitului, sub impresia unei noțiuni a "poeziei". Așa cum spunem despre un peisaj că e "pictural" sau despre o situație că e "suprarealistă", identificăm anumite întâmplări ale existenței noastre drept "poetice". Altfel spus
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
noastre. "Momentele poetice" reprezintă autonomizarea unui episod, desprinderea lui din fluxul trăitului, sub impresia unei noțiuni a "poeziei". Așa cum spunem despre un peisaj că e "pictural" sau despre o situație că e "suprarealistă", identificăm anumite întâmplări ale existenței noastre drept "poetice". Altfel spus, prin anumite proprietăți, poezia ne permite să asumăm într-un mod specific experiențele. Dacă e limpede că putem duce o "viață poetică" fără să fi scris vreodată un singur cuvânt, nu este la fel de sigur că o putem face
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
e "pictural" sau despre o situație că e "suprarealistă", identificăm anumite întâmplări ale existenței noastre drept "poetice". Altfel spus, prin anumite proprietăți, poezia ne permite să asumăm într-un mod specific experiențele. Dacă e limpede că putem duce o "viață poetică" fără să fi scris vreodată un singur cuvânt, nu este la fel de sigur că o putem face fără să fi citit vreodată un poem - desigur, nu în sensul școlar al textului memorat "pe de rost" și recitabil; în schimb pentru a
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
fi scris vreodată un singur cuvânt, nu este la fel de sigur că o putem face fără să fi citit vreodată un poem - desigur, nu în sensul școlar al textului memorat "pe de rost" și recitabil; în schimb pentru a trăi momente poetice, e fără îndoială indispensabil să reținem lecția relațională a anumitor poeme, adică modul lor particular de a face să rezoneze anumite date ale experienței 109. Care este "tehnica" existențială pe care o învățăm citind versuri? Răspunsul lui Laurent Jenny e
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
rezoneze anumite date ale experienței 109. Care este "tehnica" existențială pe care o învățăm citind versuri? Răspunsul lui Laurent Jenny e convergent cu analiza "încorporării" pe care am văzut-o la Jacques Rancière: o formă de alegorizare care proiectează figurile poetice asupra unei alte realități. Poezia ne învață cum să cuplăm realități, cum să basculăm corpurile dintr-un plan în altul, cum să creăm continuități în lumea care ne înconjoară. Ea lansează o mișcare alegorizantă, ne educă o anume capacitate de
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
ne înconjoară. Ea lansează o mișcare alegorizantă, ne educă o anume capacitate de a lega faptele, de a le repercuta unele asupra altora, de a porni o circulație neîntreruptă între lucrurile lumii. În acest sens, mecanismul de creare a "momentului poetic" pe care îl evocă poeticianul francez e cel din cunoscutele versuri eminesciene: Și dacă ramuri bat în geam/ Și se cutremur plopii,/ E ca în minte să te am/ Și-ncet să te apropii" etc. Nu e întâmplător faptul că
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
în serie două imagini, două structuri sintactice, două figuri morfologice etc. Termenul prin care Heliade Rădulescu îl folosește pentru a numi acest procedeu, "îndoita dicție", evocă de altfel lecturile sale biblice. Interesantă e insistența lui de a distinge acest mecanism poetic de un alt dispozitiv de punere în paralel, rima. E diferența dintre un procedeu care creează continuități arbitrare și un altul care generează continuități "justificate", pe baza sensului. Rima "leagă" aleatoriu, fără idee, urmărind strict hazardul fonetic, în vreme ce "îndoita dicție
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
e atât de indiferentă la sens, nici îndoita dicție nu e atât de distinctă de mecanica repetiției formale. Însă această opoziție arată în ce măsură Heliade Rădulescu căuta un model prin care capodopera să circule liber între text și viață. Voia o poetică a repercutării care să funcționeze la fel de ușor în domeniul vorbăreț al literaturii, și în domeniul - uneori tăcut - al biologiei. Cum poți să scoți rima din text și să o promovezi ca motor al vieții, altfel decât metaforic? "Îndoita dicție" îi
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
formele de viață pentru că numai astfel putea să își închipuie, în lumea săracă și rudimentară a unui popor la început de drum, nașterea valorilor spirituale. Câteva lucruri mi se par notabile aici. Mai întâi, confuzia în care se scaldă această poetică. Jacques Rancière a arătat că Noe în fabula biblică îndeplinește simultan două roluri. El este meșteșugar, cel care construiește arca. Dar fabricând arca e și autor al unei profeții, cel care prin gesturile lui, prin proiecția unei nave salvatoare, prin
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
momentului, admițând virtual pe oricine. Îi scotea pe autori din spațiul genialității, ca să îi lase înăuntru pe toți ceilalți. Cea de-a doua observație decurge oarecum din prima. Poezia încarnată în viață subîntinde o logică a imitației. Un ins devine "poetic" în măsura în care identitatea lui devine reproductibilă, susceptibilă de a fi proiectată asupra altora. Poezia nu se constituie decât în măsura în care biografia lui se schematizează și devine paradigmatică în raport cu alte destine, în măsura în care gesturile lui funcționează alegoric. Spre deosebire de alte modele mimetice, în care reproducerea
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
de colecționar: în cazul lui, textul se deschide efectiv colecției, opera se face din descrierea de monumente, devine un loc imaterial al unei serii de obiecte valoroase. Observația poate fi întrucâtva generalizată la scara întregii literaturi de început și a poeticii sale. Genul acestei literaturi - și mă refer aici la retorica prin care autorii reflectă conținutul textelor și modul de alcătuire a operelor - ilustrează nu exorbitanța gestului de invenție, ci modestia captării unor fapte de trăire, de experiență sau de memorie
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
exemplar "frumos" al clasei sale. Aceeași atitudine admirativă a funcționat și în literatură. Când pașoptiștii apreciază ritmul simplu sau rima monotonă specifice genului folcloric, sau când țin să sublinieze fidelitatea față de lexicul regional, ei califică estetic ilustrarea corectă a unei poetici, caracterul popular al unei poezii populare. Sigur că e foarte ușor de deconspirat natura non-estetică a acestui "frumos". Însă asta nu l-a împiedicat să funcționeze ca un element de valorizare a producției folclorice. Vreme de câteva decenii, în intervalul
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
și fugea/ Văile se limpezia" îi cucerește pe ambii autori. "Nu poți să nu admiri calul lui Codrean, care când fugea: "văile se limpezea!""30 notează Russo, în vreme ce Alecsandri dezvoltă: "Ce descriere poate fi mai simplă, mai energică și mai poetică? Care cuvânt din limba noastră poate arăta o icoană mai lămurită de iuțeala calului și de repegiunea fugii lui, decât limpezirea văilor? Poezia românilor este o comoară nesfârșită de frumuseți originale, care le dovedesc geniul poporului"31. Totuși, în condițiile
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
populare literatură, ci ceea ce reprezenta pentru alții. Imaginea străinului e atât de puternică încât se impune ca un loc comun. O găsim în introducerea unei culegeri de folclor din 1859, ...asertațiunile traducătorilor străini care se exprimă foarte favorabil pentru spiritul poetic și limba dulce a poporului român [...] demonstră din destul cât de interesante și plăcute sunt cântecele poporale ale noastre, câtă materie demnă de studiat și respectat întind cetitoriului [...]. Și atunci dară când străinii se interesează așa tare de poezia noastră
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
poporală - să fim noi cu nepăsare către ea?45. sau la Alecsandri, în "Melodiile românești": "În Franția, Germania și Anglia, poeziile noastre poporale, traduse și tipărite, au produs o mare plăcere și au recomandat cât se poate de mult geniul poetic al românilor"46, precum și în multe alte contexte. Ceea ce mi se pare important e să înțelegem în ce a constat intervenția acestei instanțe care a mediat raportul nostru de admirație a poeziilor populare. Totul a fost legat de contextul singular
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
în spatele versurilor o pasiune de iatac devine esențial pentru analiza lui Rosetti. Una dintre primele secvențe ale textului se intitulează Care fu traiul d. Alecsandri și isvorul puterei sale și justifică o anchetă biografică, în căutarea suportului "intim" al pasiunilor poetice: Ceea ce cred că trebuie să ne intereseze în artele populilor trecuți și prezenți este nu simpla frumuseță și mărire a monumentelor create d-artiști, căci acele monumente prin forma lor numai, cu toată lucirea și deplinătatea lor, n-au dat
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
înfățișează cu goluri și cu plinuri. Altfel spus, Bolliac transformă o particularitate istorică în definiție generică, ca să poată reprezenta calitatea fragmentară a experienței estetice. Textul "în pâclă", din care s-au pierdut materie și sensuri, e etalonul însuși al textului poetic, o condiție generică a operei care își încifrează pierderea așa cum celulele își conțin de la început moartea. Nu e propriu-zis o "teorie" a poeziei, cât o căutare: Bolliac încearcă să gândească o estetică în măsură să opereze cu absența, și cu
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
câteodată": "Și apoi celelalte facultăți ale spiritului nostru nu au și ele felul lor de somn, felul lor de trândăvie, felul lor de lene? Sunt ele oară totdeauna deștepte și agere la capricele acestui instinct ce s-a zis muza poetică? Sau poetul este el întotdeauna și artist? Filosoful este totdeauna și elocvent?"95. Și tot în același sens, folosește o sintagmă cu aspect de concept: "doza de poezie". Însă dozele de poezie ce posedăm sunt tot aceleaș", spune Bolliac în
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
nenorocirea a o simți numai"96. Un an mai târziu, în articolul fundamental Poezia, avea să reia expresia ca să denumească sensibilitatea lirică feminină: "Fămeile sunt, fără contestație, de o mie de ori mai simțibile, mai tolerante, mai spirituale și mai poetice decât noi; sufletul lor posedă o mai mare porție din acea reflecție poetică ce a căzut peste omenire la originea sa97". "Doza de poezie" e expresia intermitenței și a parțialității, a discontinuității fundamentale care se repercutează asupra textului literar, dar
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Poezia, avea să reia expresia ca să denumească sensibilitatea lirică feminină: "Fămeile sunt, fără contestație, de o mie de ori mai simțibile, mai tolerante, mai spirituale și mai poetice decât noi; sufletul lor posedă o mai mare porție din acea reflecție poetică ce a căzut peste omenire la originea sa97". "Doza de poezie" e expresia intermitenței și a parțialității, a discontinuității fundamentale care se repercutează asupra textului literar, dar văzută de data aceasta din perspectiva originii, ca o inconsecvență a acțiunii poetice
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
poetică ce a căzut peste omenire la originea sa97". "Doza de poezie" e expresia intermitenței și a parțialității, a discontinuității fundamentale care se repercutează asupra textului literar, dar văzută de data aceasta din perspectiva originii, ca o inconsecvență a acțiunii poetice însăși. Nu mai e vorba de textul afectat de trecerea timpului, ci de o precarizare a poeticității în punctul de emergență, în chiar focarul ei. E o reprezentare a talentului, a "darului" poetic, însă privit ca facultate relativă, amenințată de
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
perspectiva originii, ca o inconsecvență a acțiunii poetice însăși. Nu mai e vorba de textul afectat de trecerea timpului, ci de o precarizare a poeticității în punctul de emergență, în chiar focarul ei. E o reprezentare a talentului, a "darului" poetic, însă privit ca facultate relativă, amenințată de variabilitate, de diminuare și în cele din urmă de pierdere. Bolliac descrie "doza de poezie" cu spectrul dispariției în față, sau în cuvintele lui, cu viziunea căderii în "brutalitate". Ca și cum acțiunea corozivă a
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
brutalitate". Ca și cum acțiunea corozivă a temporalității s-ar fi instalat în chiar inima faptei umane: Tot simtimentul în om este efect al imaginației, al poeziei intime, și acesta se mărginește, se îmflă și scade după mărimea, puterea și agerimea prismei poetice, sau după doza de poezie ce posedă individul; și atunci numai va putea înceta puterea poeziei când omul va ajunge în complectă brutalitate 98. Ceea ce trebuie remarcat e nu numai circulația susținută de teme între preocupările literare și cele istorice
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
de teme între preocupările literare și cele istorice ale acestor "scriitori-arheologi" (care era de așteptat), ci, mai mult, încercarea de a gândi operele, destinul și poetica lor din perspectiva unei dimensiuni temporale. Altfel spus, o nevoie de a reprezenta proprietățile poetice în măsura în care sunt afectate de trecerea timpului. O putem constata și în cazul lui Odobescu. Studiul de tinerețe din 1861 dedicat folclorului extrăgea din Mickiewicz un citat referitor la raportul dintre poeziile populare și forțele destructive ale timpului: "Sicriu plin de
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]