25,546 matches
-
pe care le-a făcut umanitatea, nu datorită culturii, ci în pofida ei, și devenind, cum îl va caracteriza critica, "unul dintre profeții industrialismului". Mai scrie apoi și alte romane (printre care "Gudrun"), care apar concomitent cu publicarea, în continuare, a povestirilor și legendelor din Himmerland. Adversar fățiș al creștinismului, Johannes Jensen ar fi vrut să reînvie serbările epocii păgâne, volumul său "Anotimpuri" cuprinzând și câteva cânturi menite să substitue cânticele bisericești. Printre operele sale cele mai originale se numără micile eseuri
Johannes Vilhelm Jensen () [Corola-website/Science/301449_a_302778]
-
episoade slab legate între ele, având doar câteva puncte comune - la acela caracteristic unui roman: o narațiune care urmărește în detaliu un singur grup de personaje. Acestea este și primul roman publicat vreodată de Asimov, scrierea lui fiind influențată de povestirea "Proxima Centauri" de Murray Leinster. Inițial, lucrarea scrisă în 1947 avea 40.000 de cuvinte și se intitula "Grow Old With Me", fiind destinată revistei SF "Startling Stories". Așa cum explică însuși Asimov în "Perioada Campbell", titlul se dorea un citat
O piatră pe cer () [Corola-website/Science/301445_a_302774]
-
că Joseph Schwartz a fost transportat în viitor doar 11.000 de ani. Acest gen de incosecvențe apar și în alte ficțiuni de început ale lui Asimov. Acest lucru e de așteptat, ținând cont că Asimov a scris primele sale povestiri din universul "Fundației" de-a lungul câtorva decenii și nu a unit toate firele istorice disparate decât în ultimii ani ai vieții. Mai mult, personajele sale acționează aproape întotdeauna fără a avea la îndemână toate informațiile, îmbogățindu-și cunoștințele de
O piatră pe cer () [Corola-website/Science/301445_a_302774]
-
sic], care fiind văduvă și frumoasă și nemerind un gelep [comerciant], om mare și bogat den [sic] Poarta Împărătească și care în casa ei zăbovindu-se câtăva vreme..."" Stabilirea familiei căreia a aparținut Teodora, mama lui Mihai, a pornit de la povestirea unui sfetnic al acestuia, Teodosie vel logofătul, Rudeanu, a cărui povestire nu s-a păstrat în forma ei originală. A fost tradusă în limba poloneză și din aceasta în latină și parafrazată de alt contemporan care fusese la curtea lui
Teodora Cantacuzino () [Corola-website/Science/300056_a_301385]
-
om mare și bogat den [sic] Poarta Împărătească și care în casa ei zăbovindu-se câtăva vreme..."" Stabilirea familiei căreia a aparținut Teodora, mama lui Mihai, a pornit de la povestirea unui sfetnic al acestuia, Teodosie vel logofătul, Rudeanu, a cărui povestire nu s-a păstrat în forma ei originală. A fost tradusă în limba poloneză și din aceasta în latină și parafrazată de alt contemporan care fusese la curtea lui Mihai, Baltasar Walter, originar din Silezia, a cărui carte a apărut
Teodora Cantacuzino () [Corola-website/Science/300056_a_301385]
-
Ian Lancaster Fleming (28 mai 1908 - 12 august 1964) a fost un scriitor și jurnalist britanic, cunoscut pentru crearea lui James Bond și elucidarea aventurilor acestuia în 12 romane și 2 povestiri scurte. Cu circa 100 de milioane de exemplare vândute în toata lumea, lucrările despre spionul britanic sunt incluse în lista celor mai bine vândute cărți. Fleming a mai scris două cărți și povestea pentru copii “Chitty-Chitty-Bang-Bang”. În timp ce lucra pentru Divizia
Ian Fleming () [Corola-website/Science/300077_a_301406]
-
profunzimea și simpatia cu care se ocupă de problemele omenești în general" ". s-a născut în localitatea Nuoro din Sardinia într-o familie de mici proprietari. Începe să scrie la 16 ani, dedicându-se literaturii și publicând prima carte de povestiri în anul 1890 (""În azur""). Spontaneitatea și intuiția compensează absența culturii teoretice (scriitoarea a fost autodidactă) iar puterea de muncă, neobișnuită, s-a concretizat în peste 50 de cărți, marea majoritate romane, scrise în mai puțin de cincizeci de ani
Grazia Deledda () [Corola-website/Science/300110_a_301439]
-
Dimitrie Cantemir", Breaza (1977), Școala Militară de Ofițeri Activi "Nicolae Bălcescu", Sibiu (1980), Facultatea de Filologie a Universității din București (1987), secția română-franceză. Este doctor în științe filologice.<br> Primele poezii le-a publicat în revista "Luceafărul", în 1989, prima povestire în "Suplimentul literar-artistic al ziarului Tineretul liber", în 1991, prima cronică literară în revista "Viața armatei", tot în 1991 (era vorba despre "Levantul" lui Mircea Cărtărescu), și primul eseu în "Litere, Arte & Idei", în 1993. A continuat să publice poezie
Radu Voinescu () [Corola-website/Science/300139_a_301468]
-
ambele cărți scrise în aceeași perioadă. Formulele prin care opera sa se înfățișează publicului sunt cele care se raliază mai curând clasicismului și modernismului, în contra direcției postmoderne a culturii și a literaturii române contemporane. Pe acestea, de exemplu, volumul de povestiri „Erezii pioase“ le respinge anume pentru a dovedi că se poate scrie în paradigma contemporaneității fără a cădea în derizoriu și banal. „Erezii pioase“, scris între anii 1988-1993, cu intenția de a lansa un curent pe care tânărul autor a
Radu Voinescu () [Corola-website/Science/300139_a_301468]
-
anterior o biserică de lemn. Acest lucru rezultă din pisania ce a fost așezată la intrare și care a fost distrusă în timpul celui de-al doilea război mondial. În mai 1837, prozatorul Costache Negruzzi descrie astfel palatul de la Ruginoasa în povestirea "Scrisoarea I (Primblare)" din volumul "Negru pe alb. Scrisori la un prieten": Palatul a fost moștenit de către logofătul Costache Sturdza, fiul lui Săndulache și văr al domnitorului Mihail Sturdza (1834-1849). În perioada 1847-1855, logofătul l-a adus aici pe arhitectul
Palatul Cuza de la Ruginoasa () [Corola-website/Science/300152_a_301481]
-
acestuia Meir „Siko” și nepotul S.Izhar, poetul și traducătorul de limbă idiș Yehoash, poetul Shin Shalom, poeta Rahel Bluwstein, poeții Alexander Pen și Avraham Halfi care au lucrat în livezile Rehovotului, Nahum Gutman și Binyamin Tamuz care au lăsat povestiri despre aceste locuri („Enigmă vacanței mari”, „Nisipurile de aur”), textierul și traducătorul Dan Almagor și mulți alții.
Rehovot () [Corola-website/Science/300221_a_301550]
-
ce se poate scrie despre el". După câteva luni apare "Sound and Fury" ("Zgomotul și furia"), prima carte a lui Faulkner care are un deosebit ecou. De aici încolo, vreme de peste treizeci de ani, scriitorul va constitui prin romanele și povestirile sale o mitologie a Sudului care va porni de la date reale sau mitizate ale istoriei prezente și trecute ale acestei regiuni. Doar câteva din aceste opere vor cunoaște, la început, deosebita apreciere și recunoașterea pe care o meritau. De abia
William Faulkner () [Corola-website/Science/301542_a_302871]
-
din ultimele sale eseuri pentru Review: "Silly Novels by Lady Novelists". Eseul critica subiectele triviale și ridicole ale ficțiunii acelor timpuri scrisă de femei. În alte eseuri, ea lăudase realismul romanelor scrise în Europa la acea vreme; accentul asupra unei povestiri realistice devenind clar în toată ficțiunea ulterioară a ei. De asemenea, ea și-a creat un nou pseudonim - George Eliot. Acest nume bărbătesc a fost ales pentru a se distanța de la alte scriitoare de romane proaste, dar și pentru a
George Eliot () [Corola-website/Science/301521_a_302850]
-
nepoților la lumea bunicilor, realizându-se o punte între spațiu și timp. Foarte atractivă și educativă este și atmosfera care domnește în autocar în timpul deplasării. La stația de amplificare a autocarului li se prezintă traseul, date despre istoria locală, folclor, povestiri istorice etc. Uneori excursioniștii prezintă și ei câte o povestire. Așa s-au descifrat evenimente din istoria satului (Leonăchescu, 1998; Olărescu, Cionca, Leonăchescu, 2008). Expoziții personale. Persoanele vârstnice au contribuit decisiv la organizarea unor expoziții inițiate de Societate și vernisate
Stroești, Argeș () [Corola-website/Science/300645_a_301974]
-
și timp. Foarte atractivă și educativă este și atmosfera care domnește în autocar în timpul deplasării. La stația de amplificare a autocarului li se prezintă traseul, date despre istoria locală, folclor, povestiri istorice etc. Uneori excursioniștii prezintă și ei câte o povestire. Așa s-au descifrat evenimente din istoria satului (Leonăchescu, 1998; Olărescu, Cionca, Leonăchescu, 2008). Expoziții personale. Persoanele vârstnice au contribuit decisiv la organizarea unor expoziții inițiate de Societate și vernisate de obicei cu ocazia sesiunilor științifice anuale. Expozanții au fost
Stroești, Argeș () [Corola-website/Science/300645_a_301974]
-
1844 - 2420. 25. OLTEAN, D., 2007. Burebista și Sarmizegetusa. Editura Saeculum I.O. București, pp. 257. 26. ROBEA, M. M., 1980. Folclorul poetic din Stroești - Argeș, Societatea Cultural - Științifică „Stroești - Argeș”, București. 27. ROBEA, M. M., 1997. Basme, snoave, legende, povestiri populare - Proză populară din Stroești - Argeș, Casa Editorială Muntenia, București. 28. SACERDOȚEANU, A., 1974. Toponimie și onomastică pe Valea Vâlsanului, îndeosebi la Stroești - Argeș. Comunicare la A 3 - a Sesiune Științifică de Vară a Societății Cultural - Științifice „Stroești - Argeș”, 28
Stroești, Argeș () [Corola-website/Science/300645_a_301974]
-
primul o atitudine. Am găsit în actele tatălui meu foarte multe însemnări, date din istoria satului cu o vechime de 300 de ani și foarte multe evenimente din sat mi le-a transmis pe cale orală, având un minunat dar al povestirii. De asemenea tata și-ascris într-un registru un fel de Jurnal de Război (pe care îl posed) detaliat cronologic al anilor 1914-1921, toată perioada războiului și următorii ani după aceea. În completactarea Jurnalului de Război a notat multe date memorialistice
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
XV-lea, limba feroeză avea o ortografie similară cu limbile islandeză și norvegiană, dar după reformația din Danemarca din 1536, domnitorii danezi au interzis folosirea ei în școli, biserici și documente oficiale. Locuitorii au continuat să folosească limba în balade, povestiri folclorice și viața de zi cu zi. Acest lucru a menținut o bogată tradiție orală, dar timp de 300 de ani limba feroeză nu a fost scrisă. Acest lucru s-a schimbat când Venceslaus Ulricus Hammershaimb împreună cu gramaticianul și politicianul
Limba feroeză () [Corola-website/Science/300731_a_302060]
-
și că poveștile despre viețile strămoșilor au fost inventate. Primele schițe ale lui Tolstoi au fost atacate de Alexandr Blok și de alți critici pentru naturalismul excesiv, erotismul debordant și lipsa generală de gust, în maniera lui Mihail Arțîbașev. Unele povestiri pornografice, publicate în primii ani ai secolului al XX-lea și care erau atribuite lui Tolstoi, au fost recunoscute de către autorul prezumtiv ca aparținându-i, însă cei mai mulți critici au rămas sceptici în această privință. Aleksei Tolstoi a părăsit Rusia în
Aleksei Nikolaevici Tolstoi () [Corola-website/Science/300756_a_302085]
-
părăsit Rusia în 1917, în timpul revoluției bolșevice, și a emigrat în Europa Occidentală. În 1923 a revenit în țară și a acceptat regimul sovietic, devenind unul dintre cei mai populari scriitori și susținător de nădejde al partidului comunist. A scris povestiri în care îl elogia pe Stalin. A colaborat cu Maxim Gorki la reportajul făcut în timpul călătoriei lor de-a lungul Canalului Marea Albă-Marea Baltică. Tolstoi a publicat două romane foarte lungi, "Petru Întâiul" (1929-45), în care a încercat să facă
Aleksei Nikolaevici Tolstoi () [Corola-website/Science/300756_a_302085]
-
Stalin, și "Calvarul (Drumul către Golgota)" (1922-41), în care descria evenimente din perioada 1914 - 1919, inclusiv din războiul civil. Este autorul mai multor piese de teatru. Aleksei Tolstoi este considerat ca fiind autorul unora dintre primele și cele mai bune povestiri științifico-fantastice în limba rusă. Romanele "Aelita" (1923) despre o călătorie spre Marte și "Hiperboloidul inginerului Garin" (1927) s-au bucurat de popularitate imensă, primul dintre ele fiind ecranizat în 1924. Mai multe filme făcute în Uniunea Sovietică se bazează pe
Aleksei Nikolaevici Tolstoi () [Corola-website/Science/300756_a_302085]
-
mai multe cărți pentru copii, prima fiind "Copilăria lui Nikita", o descriere a primilor ani ai fiului său. În 1936 a scris o adaptare a faimoasei povești italiene Pinocchio, reintitulată "Aventurile lui Buratino sau Cheia de Aur". Personajul principal al povestirii, Buratino, a devenit rapid foarte popular printre cetățenii sovietici de toate vârstele.
Aleksei Nikolaevici Tolstoi () [Corola-website/Science/300756_a_302085]
-
și acceptarea propriilor impulsuri, indiferent cat de neconvenționale ar fi fost acestea. Cu toate acestea, după întoarcerea la Paris, relaxarea aceasta s-a pierdut total, căci scriitorul s-a întors în saloanele pariziene, extrem de "înțepate". Va satiriza acest mediu în povestirea "Paludes" ("Mlaștini") (1894) - o minunată parabolă a animalelor, care, deoarece locuiesc în peșteri întunecate sfârșesc prin a-și pierde vederea și a orbi. În 1894 Gîde s-a reîntors în Africa de Nord unde a intalnit cuplul format din Oscar Wilde și
André Gide () [Corola-website/Science/300746_a_302075]
-
familia sa și de studiere a relațiilor interumane. Ele marchează și un pas semnificativ în privința interesului pentru problemtica psihologică. "Imoralistul" și "Poartă îngustă" au fost scrise sub forma unor proze, cărora Gîde le dă numele de "récit" adică în aparență povestiri de o simplitate studiată dar foarte ironice în care un narator la persoana intai revelează ambiguitățile morale înnăscute ale vietii cu ajutorul unor amintiri. În aceste opera Gîde realizează niște capodopere ale construcției clasice și folosește un stil pur, foarte simplu
André Gide () [Corola-website/Science/300746_a_302075]
-
domniei sale, s-a amenajat și o potecă de acces către cetate. Începând de la mijlocul secolului al XIX-lea, Cetatea Neamț devine un simbol al istoriei glorioase a poporului român. Costache Negruzzi a descris asedierea cetății de către oștile lui Sobieski în povestirea ""Sobieski și românii"" (1845), Dimitrie Bolintineanu a scris în 1857 poemul "" Muma lui Ștefan cel Mare"", apoi au urmat și alți scriitori. În anul 1866 Cetatea Neamț a fost declarată monument istoric. În perioada 1968-1972 au fost efectuate lucrări de
Cetatea Neamț () [Corola-website/Science/300811_a_302140]