21,555 matches
-
și colegul meu și a spus că el este de servici și s-a mai solidarizat cu noi Încă un coleg, Șerban, fost plutonier-major de marină, din Măcin. „Poftiți afară!” Ne-au scos afară, am trecut prin curte, ne-au băgat Într-o altă curte, au venit meseriașii, deținuți de drept comun, cu ciocanele, cu lanțuri pentru picioare... și, pentru prima dată, am văzut atunci instrumentele de nituire: era o bară fixă cam de 30-40 de centimetri. Îți ținea mâinile cu
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
că era o cameră mare. Închisoarea nouă era sub formă de „U”... Și ei erau pe o latură, la etajul 3. Vara era Îngrozitor! Era o căldură umedă, sufocantă. Și au venit să le zidească w.c.-ul și să le bage hârdaie, și-atunci s-au revoltat, mai devreme decât am avut noi timp să organizam revolta În toată Închisoarea. Dumneavoastră erați unul dintre cei implicați În pregătirea acestei revolte? Da. Dar, de ce să nu recunosc, existau și Împotriviri. Eu eram
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
ajuns nevătămat... Am primit un băț sau două, dar am ajuns În baie și de acolo mi s-a rupt filmul, n-am mai știut. Și când m-am trezit, eram În celula mea cu lanțuri la picioare... M-au băgat În celulă, că n-aveau loc pentru izolări, că eram prea mulți. Ș-am stat 30 de zile cu lanțurile la picioare. Vă mai aduceți aminte precis ziua când s-a Întâmplat bătaia aceea? 14 iulie 1958. Că era ca
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
mai mă vadă. Dar atunci când nu mă vedeau, Întrebau: „Unde ești, pruncule?”. Așa Îmi ziceau. Deci eram cunoscut... „Unde ești, pruncule?” „Aici.” „Mai trăiești?” „Mai trăiesc.” „Da’ mult nu”... Asta spuneau ei: „Da’ mult nu”... Este adevărat că reușiseră să bage frica În mine. Începeam să Înțeleg că este foarte greu să mai ies din Gherla și că ceea ce ne spusese Goiciu la Început putea să fie plauzibil... La Gherla nu ați muncit deloc În fabrică? Să vă spun... Pe la Începutul
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
care se ajungea coborând pe o scară și care era acoperit cu un capac pe care se punea lacăt... Condițiile erau greu de imaginat. Mai Întâi, era foarte frig. Era o sobă construită din pământ, dar nu aveam ce să băgăm În ea. Pe ziua de 6 decembrie ne-au lăsat să ieșim pe punte și spre partea de nord erau rușii... Vedeam puțin, era o zi urâtă, cu fulgi de zăpadă, cu vânt, cu o Dunăre pe care n-o
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
suferință... Dar eram uniți. Și atunci am stabilit că nu facem norma, că snopii trebuie să fie puși pe jumătate. Și i-am Învățat și pe ceilalți cum să facă: tăiam un mănunchi de stuf, Îl Îndoiam În două, Îl băgam În mijloc și legam pe urmă. Și făceam gluga: „Vino să numeri!” Cui Îi convenea să vină să verifice? Totul era ca brigadierul să nu ne toarne. Am fost ulterior descoperiți, dar abia spre sfârșitul etapei de stuf. Cei care
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
să-i legăm din nou... Era deja luna martie, o primăvară care Începea să se arate așa, câte puțin, zgârcită, dar se arăta. Era mai bine decât la recoltat stuf, pentru că scăpai de cioate, de smârcuri, de apă... Luam snopii, băgam tarpanul În legătură, Îl puneam la spate și mergeam. Acest plutonier Însă, care ne Însoțea, le avea și el pe ale lui: pe cei care rămâneau la urmă, În general cei care erau bătrâni și care nu puteau să meargă
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
vină să ajute. Și să o ștrangulăm. Rolul i-a venit prin tragere la sorți tot lu’ Gheorghe. Și, Într-adevăr, a pus mâna pe ea, eu m-am dus imediat și am prins-o și-am sucit-o, am băgat-o Între picioare, ăla țipa la soldați că să tragă, soldații n-aveau curaj... țipa la mine s-o las, eu nici nu știu de ce n-o lăsam... A tras rachete, că ăsta era semnalul de alarmă... Când am lăsat
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
bac. Acolo putea să ne aștepte două lucruri: puțul cu lanțuri unde nu avea loc unul singur, dar de unde nu exista scăpare... Ce era acest puț cu lanțuri? Era un puț din fier, unde se găseau lanțurile pentru ancoră. Te băgau și te țineau acolo. Sau, dacă erau mai mulți, Îl băga pe cel care Îl socotea că e capul, iar ceilalți erau legați cu burta pe tabla de deasupra bacului. Nu prea era scăpare, că te Îmbolnăveai și mureai. Ne-
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
unde nu avea loc unul singur, dar de unde nu exista scăpare... Ce era acest puț cu lanțuri? Era un puț din fier, unde se găseau lanțurile pentru ancoră. Te băgau și te țineau acolo. Sau, dacă erau mai mulți, Îl băga pe cel care Îl socotea că e capul, iar ceilalți erau legați cu burta pe tabla de deasupra bacului. Nu prea era scăpare, că te Îmbolnăveai și mureai. Ne-a luat comandantul și a zis că ne așteaptă puțul cu
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
am dat și mi le-a casat când am ieșit din Închisoare. Îmi cereau să dau o declarație. M-au dus la Direcția Generală a Miliției... După trei luni În care n-am știut ce-i cu mine, m-a băgat la Securitate. Acolo erau și alți deținuți politici care, la fel ca mine, nu știau de ce sunt aduși. În Securitate au spus că ne bagă la șerpi... Mă chema mereu, Îmi punea ochelarii și mă ducea la anchetator, care mă
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Miliției... După trei luni În care n-am știut ce-i cu mine, m-a băgat la Securitate. Acolo erau și alți deținuți politici care, la fel ca mine, nu știau de ce sunt aduși. În Securitate au spus că ne bagă la șerpi... Mă chema mereu, Îmi punea ochelarii și mă ducea la anchetator, care mă Întreba: „De ce tata a făcut...? De ce-i Înjur? De ce nu ești membru de partid?”. „Păi, nu sunt pentru că nu vreau, dacă ne-ați luat toată
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Închisoare. Atunci partidul judeca, nu judecătorii. Erau doi asesori populari, erau niște muncitori și președinte, dar am fost condamnați de Tribunalul Militar. Aicea a fost totul. Dacă eram la civil, poate că scăpam, dar eu nu știu de ce ne-a băgat la militar, că nu depusesem jurământul. Eram un civil, ce legătură am avut cu Tribunalul Militar? Și ce-am avut și cu Securitatea? Că până la 23 de ani eram un băiat cinstit, jucător de volei, sportiv, constructor... Și am rămas
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
pe zeghe... Și ne cerea ca noi să aducem cinci, pentru că a ieșit o coloană de 30 de milițieni. Altădată, era 25 decembrie, ploua, ningea și noi turnam umbrelele la Cazinou, la hoteluri, și greșise un muncitor, că n-a băgat cimentul, și am returnat. Săracu’ dormise cu lada de ciment... Și, Într-una din zile, pe faleză erau niște ciulini și gardienii trăgeau cu mitraliera. Au crezut că, din 25 de deținuți, a evadat cineva. Eu eram brigadier, fiind constructor
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
munca. Dincolo de sârmă chefuiau... și noi lucram. A fost o viață grea. Cine a ieșit de acolo trebuie să fie erou... Ce alte munci ați mai prestat În detenție? Mai mi-aduc aminte când eram repartizat la Tichilești, ne-a băgat la agricultură și ne-a pus să cobilim roșii. Eram doi, unu’ În stânga și unu’ În dreapta rândului, și a rămas bățul... Când vede brigadierul: „Păi, ce ați făcut?”. „Am cobilit.” Trebuia să scoți câte o frunză, să crească roșia... noi
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
apă și s-a inundat toată zona aia de zece hectare. Și când vine brigadierul, noi adormisem acolo. Eram deshidratați. „Cine a făcut?” „Noi.” S-a inundat și cred că nu s-a făcut nici un bob de orez. Ne-a băgat la Încărcat grâu la șlepuri pe malul Dunării. Și acolo erau sacii de o sută... Căram, nu căram, cădeam În apă... și vizavi erau niște pescari. Și spune un plutonier: „Cine știe să Înoate? Să aducă pescarii ăia Încoa’”. Eu
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
oferit: „Da’ să nu trageți că depășim axul, să nu ne Împușcați”. „Nu vă Împușc.” Și când am Înotat În mijlocul apei m-a dus curentul la 400 de metri de mal. Nu mai aveam fibra aia de Înotător. Dunărea te băga la fund, pluteai. Și când m-am dus la pescari: „Domnilor, uitați, suntem deținuți, plutonierul vrea să vă vorbească”. „Vă duc, că sunteți băiat simpatic”... Și am mers cu barca și am ieșit la loc. Care era alimentația? Traiul era
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
construcții prin Jupiter, Venus, Saturn. Aud două voci la 12 noaptea. Au venit două Volgi negre... Și Îmi spune soția: „Ce caută ăștia?”. „Păi, sunt constructori.” „Păi, la 12 noaptea?” Erau doi securiști... și mi-am zis că iar mă bagă În duba neagră... În Volgă. Și când se uită unul la altul... era copilul În pătuț... și mi-au zis: „Oameni din ăștia ne trebuie nouă, simpli, care nu fură”. Și zece ani nu i-am mai văzut... După ’90
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
de ore unde am trăit noi. Vă spun eu, e crimă și pedeapsă... Și, după 50 de ani, când văd jigodiile din Parlament... e cea mai mare tragedie. Nu se gândesc nici la noi. Pe băieții mei nu i-am băgat În politică, am evitat, au ajuns ingineri petroliști. Ne-a rămas Întipărit În noi jargonul lui Iliescu. Nu se poate așa ceva... Dacă nu se face procesul comunismului, poate să fie o mie și unu de partide, nimic nu se rezolvă
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
voie să coși, să ai ac... Ce, ăstea-s povești! Dar bineînțeles se mai găsea la noi câte un bețișor, câte un ac, că Întotdeauna eram prevăzători. Și care mai aveau chiștoace, aveam „neagra” ascunsă la lumina de deasupra ușii și băgată de dedesubt așa... Ce era „neagra”? Un nasture cu ață, cu care poate te jucai când erai copil. Se Învârtește nasturul și aveam o cârpă și o pietricică pe care dădeai cu nasturul metalic, și ieșea scântei, și „neagra”, cârpa
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
neagra se punea la loc. Aia era chestia de taină. Și, bineînțeles, câteva ace, făcute din sârme tocite bine, găurite cu sticlă pentru urechi, și mai cosea omul câte ceva cu ele. Dar bineînțeles că, dacă te prindea cu astea, te băga la izolare. Dumneavoastră ați fost la izolare? Am căpătat și eu câteva zile de izolare. Am avut o cruce de argint cu un rubin, pe care mi-a dat-o bunica de când eram mic. Și trebuia s-o declar la
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
stat Împreună cu unu’ Vișan, care lucrase prin direcția CFR prin Ministerul Transporturilor. El... fost comunist, sadea. Și cred că era un om rău, și nici comuniștii, confrații lui, nu se simțeau bine În jurul lui, că l-au lucrat și l-au băgat În Închisoare... Pe ce problemă? Întâmplător, În celulă, am descoperit noi că el făcuse parte din Frățiile de Cruce cândva și l-au descoperit confrații... Bineînțeles că, de bun ce era, l-au căutat și l-au băgat În Închisoare
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
l-au băgat În Închisoare... Pe ce problemă? Întâmplător, În celulă, am descoperit noi că el făcuse parte din Frățiile de Cruce cândva și l-au descoperit confrații... Bineînțeles că, de bun ce era, l-au căutat și l-au băgat În Închisoare, dar nu era Învinuit oficial de legionarism. Nu știu ce-i băgaseră, un articol din ăsta mai ușor. Și el era turnător..., că ieșea din când În când, Îl scotea la turnătorie, că ăla a zis, că ăla a făcut
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
descoperit noi că el făcuse parte din Frățiile de Cruce cândva și l-au descoperit confrații... Bineînțeles că, de bun ce era, l-au căutat și l-au băgat În Închisoare, dar nu era Învinuit oficial de legionarism. Nu știu ce-i băgaseră, un articol din ăsta mai ușor. Și el era turnător..., că ieșea din când În când, Îl scotea la turnătorie, că ăla a zis, că ăla a făcut... Și mai avea și el unii care-i suflau pe la ureche, și
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
majori, printre cei din conducerea penitenciarului, un șef de secție, Victor, care mie mi s-a părut de la Început, Încă din celulă, că era un om mai bun. De câte ori era el de servici, Îmi dădea să mănânc. Adică Întotdeauna Îmi bagă un castron de mâncare bine, consistent... Lua de la dreptul comun și-mi dădea să mănânc și zicea: „Puștiule! Shhh. Da’ ține minte că eu am copii și, dacă va fi vreodată nevoie, să spui că te-am ajutat”... (lăcrimează - n.n.
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]