21,727 matches
-
ținutului de mână. — Și ce ne oprește să depășim firesc această fază? întrebă comandantul. — Părinții, spuse tânăra. Numai ei se pot ține de talie și vor veghea ca noi doi să ne ținem numai de mână câtă vreme nu suntem căsătoriți. Dar ei, părinții, dacă se pot lua de talie, se mai pot lua de mână? întrebă Aciobăniței. — În principiu, da - răspunse tânăra -, dar ce rost mai are să te ții de mână când te poți lua de talie? Aveți dreptate, spuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
mătușii mele și buzele ei care se arcuiau spunând numele zeiței, Uttu. I-am spus lui Iosif povestea zeiței Uttu, țesătoarea. I-am spus și povestea marii zeițe Innana, cum a călătorit pe tărâmul morților și apoi cum s-a căsătorit cu regele-păstor Dumuzi, iar iubirea lor a adus belșug de curmale, vin și ploaie. Așa erau poveștile pe care le auzeam în cortul roșu, spuse o dată și încă o dată de mamele mele sau de femeile negustorilor aflați în trecere. Acestea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
ca o nepoată și mie. Răspunsul a părut să-l ușureze. - Se pare că zeii au hotărât ca tu să fii singurul meu copil, am adăugat eu. Mă bucur să te văd sănătos și cu succes. Spune-mi, te-ai căsătorit? Sunt deja bunică? - Nu, a zis Re-mose. Munca mă ține prea ocupat ca să-mi fac o familie, a zis el, cu un gest mic de lehamite. Poate că într-o zi se va îmbunătăți situația și o să-ți dăruiesc niște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
trei rânduri, spuse cea care o ajuta. — Numai! exclamă dactilografa. Am pierdut șirul. Incapabilă să Își Înfrâneze curiozitatea, Theodora se apropie de fată cu Întrebări. Reieși că Încerca să se angajeze ca dactilografă a lui Henry James, după ce predecesoarea se căsătorise de curând, părăsindu-l. Aparent - uimitor, dată fiind complexitatea neobișnuită a sintaxei sale -, James Își dicta romanele În loc să le scrie de mână, iar tânăra făcea exerciții copiind pasaje alese la Întâmplare din Ambasadorii. — Te invidiez, Îi spuse Theodora. Nu mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
autor e greu, spune Theodora. El trebuie să Înghită tot timpul criticile. Iar când acestea sunt mai violente sau mai nedrepte decât de obicei, atunci... Lasă fraza neterminată. — Știu foarte bine cum e, zice dna James. Am fost și eu căsătorită cu unul. Ciudat cum apare și dispare memoria, meditează Theodora, trăgându-și mănușile groase, din piele de vițel, și observând la stânga o cusătură desfăcută, care trebuie reparată. Cum a Înșirat toate numele celor din familia Du Maurier... Mă Întreb ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
ridicase pretenții niciodată satisfăcute. Fusese nevoit să fugă În Anglia pentru a scăpa de ghilotină, dar revenise În Franța după Înfrângerea lui Napoleon. Fiul său, Louis-Mathurin, tatăl lui George, o cunoscuse pe soția sa englezoaică la Paris, unde se și căsătoriseră, deși Henry nu Înțelese niciodată cum ajunsese familia ei să locuiască acolo. George Du Maurier crescuse În suburbia pariziană Passy, făcând des călătorii pentru a-și vizita rudele din Anglia, și avea amintiri frumoase ale unei copilării idilice. Dar Louis-Mathurin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
Chang, care auzise probabil cunoscutul cuvânt „acasă“, porni În frunte, Îndreptându-se În direcția cea bună fără alte comenzi din partea lui Du Maurier. — Dar nu mi-ai spus, continuă Henry pășind alături de el, cum s-a făcut că te-ai căsătorit și ai devenit un om de bază la Punch. Care a venit mai Întâi? — A, căsătoria. Altfel, cred că aș fi fost mort de mult sau Închis În vreun spital de nebuni. Știi tabloul lui Arthur Hughes, Logodna prelungită? Cred
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
comparate ale culturii franceze și engleze, era cea care Îl aducea pe Henry iar și iar Înapoi la Hampstead. El Însuși era burlac, „burlac Înrăit“, după cum se spunea. Curând după ce Împlinise treizeci de ani luase hotărârea de a nu se căsători niciodată, hotărâre pe care i-o afirmase cu tot mai multă tărie mamei sale până la moarte, În 1882, ca și altor rude și prieteni care Îl tachinau sau Încercau permanent să Îl Împingă de la spate. Motivele erau complexe și nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
genul de comportament la care te-ai fi așteptat, judecând după respectabilitatea ireproșabilă a vieții domestice de la New Grove House. Cei doi păstrară o tăcere meditativă, În timp ce Du Maurier Își aprindea o țigară. — Nu te-ai gândit niciodată să te căsătorești, James? Întrebă el Într-un târziu. — Nu, nu tocmai. Singura femeie cu care m-aș fi putut Însura a murit de tânără. Du Maurier Îl privi cu interes. — Cine era? — Verișoara mea Minny. Minny Temple. Era o persoană remarcabilă. — Frumoasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
acolo unde Daisy Miller, sfidând imprudentă regulile bunei purtări și ale bunului-simț, pătrunsese În miez de noapte Împreună cu Însoțitorul ei italian, sub privirile dezaprobatoare și geloase ale lui Winterbourne, contractând fatala malarie. — Biata Daisy, oftă Constance. De ce nu s-a căsătorit Winterbourne cu ea? — Povestea ar fi fost mult mai puțin interesantă. Nici povestirile tale nu se remarcă prin finalurile fericite și ușurele, de felul ăsta. — Știu, spuse Constance. — Winterbourne n-are stofă pentru căsătorie, zise Henry. — Da, se vede după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
din ’78 nu coincisese cu logodna acestuia cu o altă Alice? Acum, că părinții și un frate Îi muriseră (Wilky, după o existență postbelică scurtă și nefericită, sucombase În urma unei afecțiuni cardiace, În 1883), că multiubitul frate mai mare se căsătorise și cel mai mic, Bob, avea de luptat cu propriile lui necazuri, uriașe (o căsnicie nenorocită și alcoolismul care, periodic, Îl obliga să se interneze Într-o clinică), nu o mai lega nimic de Boston. Avea să Îi facă bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
Europa și Lumea Nouă, iar mișcătoarea reconciliere dintre Valentin și inamicul său, Înainte de moarte, pregătea pentru reunirea finală a eroului cu eroina. Henry era de părere că, și așa, modificase destul de mult spiritul inițial al romanului, Îngăduindu-le să se căsătorească. Om evident pragmatic, Compton capitulă. — Foarte bine, dar faceți ceva ca să Înveseliți publicul ceva mai devreme, spuse el. Parcurseră actele anterioare și Compton veni cu numeroase sugestii pentru posibile Îmbunătățiri, majoritatea acceptabile. — Ei, cam asta ar fi, zise el, strângând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
actor stătea În teatrul dramatic, unde Își putea ascunde ușor chelia cu ajutorul perucilor, și astfel formase o companie dedicată spectacolelor de comedie clasică engleză, investind În acest scop banii lăsați moștenire de logodnica decedată. După un timp, cunoscuse și se căsătorise cu o altă actriță, Virginia Bateman, mama tânărului Monty, și Trupa de Comedie Compton devenise o instituție populară și foarte respectată a teatrului englez de turneu. De aceea, Americanul avea să fie pentru Compton o Întreprindere Îndrăzneață: nu doar prima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
al unei țări care, pentru ea, fusese Întotdeauna străină. Urma testamentul lui Alice, care trebuia citit și administrat. Își Împărțise bunurile În mod egal Între Henry, William și Katharine, lăsându-l la o parte pe Bob pe motiv că se căsătorise cu o femeie dintr-o familie bogată și avea mai puține nevoi decât frații lui. Henry prevăzu probleme legate de această excludere - pe bună dreptate, după cum avea să se dovedească. Bob, care Își detesta dependența financiară de socrul său, protestă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
vag ficționalizată a Villei Castellani din Bellosguardo, cu priveliștile ei minunate și balcoanele amețitoare, unde un grup de expatriați americani flirtau și tânjeau, fiecare În felul său. Dorothy, o tânără americancă atrăgătoare, cu aer de Daisy Miller, surprindea pe toată lumea căsătorindu-se cu Mackenzie, bogat dar Între două vârste. Când el murea brusc, nu mult după aceea, se presupuse că ea avea să se recăsătorească, mai bine și mai romantic, dar În cele din urmă murea și ea, aparent de durere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
una dintre propriile lui povestiri, dar a cărei acțiune se petrecea nu În Italia, ca În original, ci În Anglia. Ea pornea de la eforturile unei mame lipsite de scupule de a compromite un tânăr, pentru a-l obliga să se căsătorească cu fiica ei. Eroina eponimă, o tânără văduvă, sprijinea la Început planul, pe urmă dădea Înapoi și Încerca să Îl ajute pe tânăr să scape din capcana logodnei, numai pentru a se Îndrăgosti ea Însăși de el și el de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
s-ar fi bucurat să le știe Încrustate pe piatra de mormânt. Pentru a mări miza povestirii, decise că devotamentul arătat de doctorul Hugh scriitorului o Îndepărta pe bătrâna doamnă, protectoarea sa, făcându-l să piardă șansa de a se căsători cu cea tânără, Însoțitoarea ei. Recitind povestirea, se gândi că Fenimore avea să spună că, Încă o dată, opunea arta femeii sau arta căsătoriei - și pe bună dreptate: dovada se afla acolo, pe ultima pagină, când doctorul declara că Își sacrifică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
nu satisfăcea tiparul masculinității robuste anglo-saxone, de la care divergeau În moduri și din motive diferite: Sturges din pricina defectului fizic, bietul de el, Fullerton pentru că părea atras la fel de mult de frumusețea feminină ca și de cea masculină și Harland (care era căsătorit) datorită interesului său față de ceea ce, odată, se numea estetism și acum Începea să se cheme, pe măsură ce se apropia le fin de siècle, spirit decadent. În fapt, toți trei erau prieteni ai lui Oscar Wilde, mentorul acestei mișcări artistice În Anglia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
deosebit pe Henry era faptul că Pinero, Împreună cu Alexander, obținuseră succesul la public cu o piesă care Își provoca spectatorii printr-un sfârșit neîndoielnic „nefericit“, ba chiar tragic. Tanqueray știa că soția lui avea un trecut nedemn Încă de când se căsătorise cu ea, dar credea că el putea fi răscumpărat prin dragoste, numai pentru a descoperi că prejudecățile din societate și contradicțiile din firea Însăși a femeii Îi subminau toate bunele intenții, Împingând-o În cele din urmă, la sinucidere. Venită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
efortul de a face mișcare și de a ține regim pentru ca trupurile să ne fie sănătoase și atrăgătoare. Și cum rămâne cu cei care sunt iremediabil urâți sau diformi? obiectă Henry. — Ei nu s-ar Înmulți, pentru că nu s-ar căsători nimeni cu ei, zise Du Maurier triumfător, văzând limpede În această afirmație un argument hotărâtor. După legea lui Darwin privind selecția naturală, În decursul câtorva generații, am putea elimina urățenia din rândurile rasei omenești. Am scăpa, cu ocazia asta, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
le copiază. Își fotografiază modelele nud, apoi Îmbrăcate. Susține că trebuie să știe care este poziția membrelor pe sub haine, pentru ca atitudinile să fie convingătoare. — Și doamna Sambourne ce are de spus despre toate astea? Întrebă Henry amuzat. Sau nu e căsătorit? — Ba e căsătorit, zise Du Maurier, dar, În mod uimitor, ea nu pare să obiecteze. Dar nu cred că i-a văzut prea multe fotografii. Mie mi-a arătat câteva o dată și, sincer vorbind... Du Maurier aruncă o privire de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
fotografiază modelele nud, apoi Îmbrăcate. Susține că trebuie să știe care este poziția membrelor pe sub haine, pentru ca atitudinile să fie convingătoare. — Și doamna Sambourne ce are de spus despre toate astea? Întrebă Henry amuzat. Sau nu e căsătorit? — Ba e căsătorit, zise Du Maurier, dar, În mod uimitor, ea nu pare să obiecteze. Dar nu cred că i-a văzut prea multe fotografii. Mie mi-a arătat câteva o dată și, sincer vorbind... Du Maurier aruncă o privire de jur Împrejur și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
patul de moarte, Alice făcuse un gest de o generozitate impulsivă, tipic feminină, față de vechea dar nevăzuta ei rivală, scriindu-i că i-l lasă În grijă, că Fenimore era singura femeie cu care și-l putea Închipui pe Henry căsătorindu-se, singura cu care ar fi trebuit să se căsătorească, singura femeie care Își câștigase dreptul de a-i fi soție, și că sufletul ei avea să Își găsească pacea În eternitate dacă Își uneau destinele. Dacă această „ipoteză“, cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
impulsivă, tipic feminină, față de vechea dar nevăzuta ei rivală, scriindu-i că i-l lasă În grijă, că Fenimore era singura femeie cu care și-l putea Închipui pe Henry căsătorindu-se, singura cu care ar fi trebuit să se căsătorească, singura femeie care Își câștigase dreptul de a-i fi soție, și că sufletul ei avea să Își găsească pacea În eternitate dacă Își uneau destinele. Dacă această „ipoteză“, cum i se spunea În America, era corectă, ea ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
dezbateri În presă și, aparent, chiar unor predici din amvoanele bisericilor, dar, În general nu fusese repudiat. Ajutase, desigur, În a face povestea acceptabilă și faptul că fata murea Înainte ca eroul principal să aibă vreo posibilitate de a se căsători cu ea. Puse mâna pe volumul al treilea (al doilea, În care Little Billee Își făcea un renume ca artist În Anglia, dar nu reușea să Își aline inima frântă, era cel mai plicticos dintre toate trei) și Îl deschise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]