23,330 matches
-
întrucât încorporează o bogată practică a statelor democratice. Concluziile fundamentate pe această practică și care demonstrează, pentru problematica examinată în prezenta cauză, că fixarea unui cvorum de participare la referendum poate constitui, uneori, o piedică în realizarea finalității acestui exercițiu democratic constituie repere și pentru legiuitorul român în elaborarea soluțiilor legislative în materie. În ceea ce privește referirile autorului sesizării, în cererea completatoare, la unele acte internaționale ale Consiliului Europei și ale Comisiei Europene pentru Democrație prin Drept - Comisia de la Veneția - respectiv Avizul nr.
DECIZIE nr. 471 din 14 noiembrie 2013 cu privire la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256759_a_258088]
-
pragul de participare reprezintă o condiție esențială pentru ca referendumul să poată exprima în mod real și efectiv voința cetățenilor, precum și faptul că stabilirea acestui prag este de competența legiuitorului, văzând totodată că această voință se fundamentează atât pe experiența statelor democratice, recomandări ale unor organisme internaționale de referință în domeniul justiției constituționale, precum și pe experiența României în ceea ce privește participarea la referendum și acțiunile autorităților publice în astfel de situații, Curtea a trebuit să găsească "un echilibru între necesitatea protejării dreptului de a
DECIZIE nr. 471 din 14 noiembrie 2013 cu privire la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256759_a_258088]
-
susținere parlamentară majoritară timp de un an, se poate presupune că ea reflectă în mod real o majoritate electorală și că democrația nu ar putea fi în niciun fel afectată, ca de altfel nici caracterul de stat de drept și democratic al României", Curtea a constatat că "pentru a asigura respectarea principiului general al stabilității juridice în materia referendumului, în acord cu recomandările Codului de bune practici în materie de referendum, adoptat de Comisia de la Veneția, cu Protocolul nr. 1 adițional
DECIZIE nr. 471 din 14 noiembrie 2013 cu privire la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256759_a_258088]
-
constituționale. 4. În lipsa unei participări de cel puțin 50% plus unu din corpul electoral, s-ar ajunge la neîndeplinirea unei condiții esențiale pentru ca referendumul să poată exprima în mod real și efectiv voința cetățenilor, care constituie premisa unei manifestări autentic democratice a suveranității prin intermediul poporului. Prin modificarea legii, Parlamentul a încălcat atât prevederile art. 2 din Constituție, întrucât admite posibilitatea adoptării prin referendum a unor măsuri lipsite de legitimitatea populară, cât și Decizia Curții Constituționale nr. 731 din 10 iulie 2012
DECIZIE nr. 471 din 14 noiembrie 2013 cu privire la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256759_a_258088]
-
absolute care constă în jumătate plus unul din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente." Curtea reținea că aceasta reprezintă "o condiție esențială pentru ca referendumul să poată exprima în mod real și efectiv voința cetățenilor, constituind premisa unei manifestări autentic democratice a suveranității prin intermediul poporului, în conformitate cu principiul statuat în art. 2 alin. (1) din Legea fundamentală." Or, se ridică întrebarea: care sunt elementele noi care au intervenit în intervalul de un an de la data pronunțării acestei decizii de natură să determine
DECIZIE nr. 471 din 14 noiembrie 2013 cu privire la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256759_a_258088]
-
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 407 din 5 iulie 2013, precum și în cauza soluționată prin Decizia nr. 471 din 14 noiembrie 2012 , incidența Codului de bune practici în materie de referendum, adoptat de Consiliul pentru Alegeri Democratice la cea de-a 19-a reuniune (Veneția, 16 decembrie 2006) și de Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept la cea de-a 70-a Sesiune plenară (Veneția, 16-17 martie 2007), document cu valoare de principiu în materia referendumului, și
DECIZIE nr. 471 din 14 noiembrie 2013 cu privire la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256759_a_258088]
-
autonomia învățării, inițiativă și spirit antreprenorial, deschiderea către învățarea pe tot parcursul vieții, respectarea și dezvoltarea valorilor și eticii profesionale, inserția activă și eficientă în colectivitate/comunitatea școlară și/sau profesională, cultivarea unui mediu școlar centrat pe valori și relații democratice, autonomia în căutarea, selectarea, prelucrarea și comunicarea informațiilor. ... Descrierea competențelor dobândite prin evoluția în carieră Articolul 93 (1) Evoluția în carieră se realizează conform art. 242 alin. (2) din Legea educației naționale nr. 1/2011 . ... (2) Acordarea gradului didactic II
METODOLOGIA*) din 7 octombrie 2011 (*actualizată*) pentru aprobarea Metodologiei privind formarea continuă a personalului din învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256738_a_258067]
-
din normele legale, iar forța lui executorie derivă tot din lege. Altfel spus, hotărârea judecătorească reprezintă un act de aplicare a legii pentru soluționarea unui conflict de drepturi sau interese, constituind un mijloc eficient de restabilire a ordinii de drept democratice și de eficientizare a normelor de drept substanțial. Datorită acestui fapt, hotărârea judecătorească - desemnând tocmai rezultatul activității judiciare - reprezintă, fără îndoială, cel mai important act al justiției. Hotărârea judecătorească fiind înzestrată cu autoritate de lucru judecat, răspunde nevoii de securitate
DECIZIE nr. 460 din 13 noiembrie 2013 referitoare la sesizarea formulată de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între autoritatea judecătorească, reprezentată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte, şi autoritatea legiuitoare, reprezentată de Senatul Rom��niei, pe de altă parte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256855_a_258184]
-
arătând conduita în acord cu prevederile constituționale la care autoritățile publice trebuie să se conformeze. În acest sens, Curtea are în vedere prevederile art. 1 alin. (3), (4) și (5) din Constituție, în conformitate cu care "(3) România este stat de drept, democratic și social, în care demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradițiilor democratice ale poporului român și idealurilor Revoluției din decembrie 1989, și sunt garantate. (4) Statul
DECIZIE nr. 460 din 13 noiembrie 2013 referitoare la sesizarea formulată de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între autoritatea judecătorească, reprezentată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte, şi autoritatea legiuitoare, reprezentată de Senatul Rom��niei, pe de altă parte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256855_a_258184]
-
3), (4) și (5) din Constituție, în conformitate cu care "(3) România este stat de drept, democratic și social, în care demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradițiilor democratice ale poporului român și idealurilor Revoluției din decembrie 1989, și sunt garantate. (4) Statul se organizează potrivit principiului separației și echilibrului puterilor - legislativă, executivă și judecătorească - în cadrul democrației constituționale. ... (5) În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor
DECIZIE nr. 460 din 13 noiembrie 2013 referitoare la sesizarea formulată de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între autoritatea judecătorească, reprezentată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte, şi autoritatea legiuitoare, reprezentată de Senatul Rom��niei, pe de altă parte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256855_a_258184]
-
funcție de conducere sau de demnitate publică nu pot exercita funcția de rector pe perioada îndeplinirii mandatului." Autorul excepției de neconstituționalitate susține că prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (3) privind statul de drept, democratic și social, art. 11 privind dreptul internațional și dreptul intern, art. 16 referitor la egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 privind accesul liber la justiție, art. 26 alin. (1) privind dreptul la
DECIZIE nr. 205 din 29 aprilie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 8, art. 10 lit. f), art. 21, art. 26 alin. (1) lit. k) şi alin. (2) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, ale art. 13 şi art. 15 alin. (1) din Legea nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi ale art. 215 alin. (3) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252935_a_254264]
-
485 din 2 aprilie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 289 din 4 mai 2009). În aceste condiții, Curtea precizează că exercitarea unei funcții sau demnități publice poate implica și anumite constrângeri, firești într-o societate democratică, preocupată de asigurarea integrității în exercitarea funcțiilor și demnităților publice și implicată în prevenirea și combaterea corupției. Așa fiind, Curtea constată că prevederile de lege criticate nu conțin, în sine, norme care să afecteze dispozițiile constituționale și convenționale privind dreptul
DECIZIE nr. 205 din 29 aprilie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 8, art. 10 lit. f), art. 21, art. 26 alin. (1) lit. k) şi alin. (2) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, ale art. 13 şi art. 15 alin. (1) din Legea nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi ale art. 215 alin. (3) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252935_a_254264]
-
reprezintă o garanție pentru evitarea atât a ingerințelor de natură să afecteze autonomia universitară, cât și a posibilității de deturnare a actului de educație, fără a afecta libera dezvoltare a personalității umane ca valoare supremă, garantată în statul de drept, democratic și social, potrivit art. 1 alin. (3) din Constituție (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 698 din 28 iunie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 606 din 23 august 2012). De altfel, Curtea constată
DECIZIE nr. 205 din 29 aprilie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 8, art. 10 lit. f), art. 21, art. 26 alin. (1) lit. k) şi alin. (2) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, ale art. 13 şi art. 15 alin. (1) din Legea nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi ale art. 215 alin. (3) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252935_a_254264]
-
MONITORUL OFICIAL nr. 596 din 7 august 2015. C. Reprezentanții desemnați ai următoarelor confederații sindicale: 1. Confederația Națională a Sindicatelor Libere din România - C.N.S.L.R. - FRĂȚIA; 2. Blocul Național Sindical - B.N.S.; 3. Confederația Națională Sindicală "Cartel ALFA" - C.N.S. "Cartel ALFA"; 4. Confederația Sindicatelor Democratice din România - C.S.D.R.; 5. Confederația Sindicală Națională MERIDIAN - C.S.N. MERIDIAN. Anexa 2 COMPONENȚA SUBCOMISIEI DE DIALOG SOCIAL pentru domeniul ordinii și siguranței publice Președinte: Subsecretarul de stat pentru domeniul ordinii și siguranței publice Membri: A. Reprezentanții Ministerului Afacerilor Interne: I.
ORDIN nr. 90 din 26 iunie 2013 (*actualizat*) privind funcţionarea Comisiei de dialog social la nivelul Ministerului Afacerilor Interne. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252975_a_254304]
-
MONITORUL OFICIAL nr. 596 din 7 august 2015. C. Reprezentanții desemnați ai următoarelor confederații sindicale: 1. Confederația Națională a Sindicatelor Libere din România - C.N.S.L.R. - FRĂȚIA; 2. Blocul Național Sindical - B.N.S.; 3. Confederația Națională Sindicală "Cartel ALFA" - C.N.S. "Cartel ALFA"; 4. Confederația Sindicatelor Democratice din România - C.S.D.R.; 5. Confederația Sindicală Națională MERIDIAN - C.S.N. MERIDIAN. D. Reprezentanții Corpului Național al Polițiștilor (pentru subcomisia pentru probleme profesionale) -------
ORDIN nr. 90 din 26 iunie 2013 (*actualizat*) privind funcţionarea Comisiei de dialog social la nivelul Ministerului Afacerilor Interne. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252975_a_254304]
-
reține în acest sens, cu titlu exemplificativ, dispozițiile Regulamentului Parlamentului European, care, referindu-se în art. 6 la ridicarea imunității, stabilește că, "în exercitarea competențelor sale în ceea ce privește privilegiile și imunitățile, Parlamentul urmărește în special conservarea integrității sale ca adunare legislativă democratică și asigurarea independenței deputaților în îndeplinirea atribuțiilor care le revin". De asemenea, referindu-se în art. 7 la procedurile privind imunitatea, același Regulament prevede: "Comisia poate emite un aviz motivat privind competența autorității în cauză și admisibilitatea cererii, dar nu
DECIZIE nr. 319 din 19 iunie 2013 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 18 [referitoare la modificarea art. 24] şi ale art. I pct. 19 [referitoare la introducerea art. 24^2] din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252978_a_254307]
-
penal și necesitatea protejării parlamentarului de măsurile șicanatorii, abuzive, pur politice, luate împotriva unei persoane ce are o calitate specială, pe aceea de parlamentar, scop urmărit de instituția imunității. De altfel, acest tip de inviolabilitate este întâlnită în majoritatea statelor democratice (protecția mandatului parlamentar fiind în unele state mult mai largă, mergând până la protecția împotriva urmăririi ori trimiterii în judecată, ceea ce nu este cazul în actuala Constituție a României). Este evident că din formularea legii rezultă că votul Camerei nu are
DECIZIE nr. 319 din 19 iunie 2013 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 18 [referitoare la modificarea art. 24] şi ale art. I pct. 19 [referitoare la introducerea art. 24^2] din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252978_a_254307]
-
declarare ca indezirabili, cât și o eventuală contestație a măsurii luate în acest sens să fie examinate de o instanță judecătorească independentă și imparțială, în cadrul unui proces care întrunește toate exigențele și garanțiile care caracterizează procesul echitabil într-o societate democratică. Avocatul Poporului apreciază că prevederile de lege criticate sunt constituționale, întrucât nu încalcă principiul liberului acces la justiție și nici dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzei într-un termen rezonabil. Arată că, potrivit art. 86 din Ordonanța
DECIZIE nr. 273 din 23 mai 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 85 alin. (1)-(5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253821_a_255150]
-
dar o atingere adusă vieții de familie este permisă, potrivit art. 8 paragraful 2 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în măsura în care această ingerință este prevăzută de lege și dacă constituie o măsură care, într-o societate democratică, este necesară pentru securitatea națională. Or, textele de lege supuse controlului de constituționalitate întrunesc aceste exigențe convenționale. În fine, Curtea constată că nu poate reține nici critica referitoare la încălcarea dreptului de liberă circulație, care nu este un drept absolut
DECIZIE nr. 273 din 23 mai 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 85 alin. (1)-(5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253821_a_255150]
-
prin Hotărârea Guvernului nr. 94/2013 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 152 din 21 martie 2013. Articolul 8 La data de 4 aprilie 2013 a intrat în vigoare Protocolul dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Algeriene Democratice și Populare, semnat la București, la 22 noiembrie 2011, de amendare a Acordului dintre Guvernul Republicii Socialiste România și Guvernul Republicii Algeriene Democratice și Populare privind crearea Comisiei mixte româno-algeriene de cooperare economică, științifică și tehnică, semnat la Alger, la
ORDIN nr. 1.038 din 18 iulie 2013 privind intrarea în vigoare a unor tratate internaţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253843_a_255172]
-
data de 4 aprilie 2013 a intrat în vigoare Protocolul dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Algeriene Democratice și Populare, semnat la București, la 22 noiembrie 2011, de amendare a Acordului dintre Guvernul Republicii Socialiste România și Guvernul Republicii Algeriene Democratice și Populare privind crearea Comisiei mixte româno-algeriene de cooperare economică, științifică și tehnică, semnat la Alger, la 13 martie 1972, aprobat de Guvernul României prin Hotărârea Guvernului nr. 1.008/2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
ORDIN nr. 1.038 din 18 iulie 2013 privind intrarea în vigoare a unor tratate internaţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253843_a_255172]
-
Hotărârea Guvernului nr. 1.008/2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 724 din 25 octombrie 2012. Articolul 9 La data de 4 aprilie 2013 a intrat în vigoare Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Algeriene Democratice și Populare privind dobândirea dreptului de proprietate asupra terenurilor de către misiunile diplomatice ale celor două state, semnat la București la 22 noiembrie 2011, ratificat prin Legea nr. 173/2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 707 din
ORDIN nr. 1.038 din 18 iulie 2013 privind intrarea în vigoare a unor tratate internaţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253843_a_255172]
-
scopul promovării ideilor, conceptiilor sau doctrinelor fasciste, rasiste sau xenofobe, precum ura și violenta pe motive etnice, rasiale sau religioase, superioritatea unor rase și inferioritatea altora, antisemitismul, incitarea la xenofobie, recurgerea la violenta pentru schimbarea ordinii constituționale sau a instituțiilor democratice, naționalismul extremist. În această categorie pot fi incluse organizațiile cu sau fără personalitate juridică, partidele și miscarile politice, asociațiile și fundațiile, societățile comerciale, precum și orice alte persoane juridice care îndeplinesc cerințele prevăzute la prezenta litera; ... b) prin simboluri fasciste, rasiste
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 31 din 13 martie 2002 (*actualizată*) privind interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/254299_a_255628]
-
desfășurat - simbolizează menirea instituției de conservare și protecție a Fondului arhivistic național; ... o) făclia - evocă rolul Arhivelor Naționale în dezvoltarea științei și culturii; ... p) deviza îmbogățește mesajul compoziției heraldice și evidențiază devotamentul celor care slujesc în acest minister față de normele democratice. ... -------------- Anexa 1 a fost înlocuită cu anexa 1 din ORDINUL nr. 162 din 29 iulie 2009 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 564 din 13 august 2009, conform pct. 5 al art. I din același act normativ. Anexa 2 APARATUL CENTRAL
ORDIN nr. 490 din 21 mai 2008 (*actualizat*) privind însemnele heraldice ale structurilor Ministerului Administraţiei şi Internelor**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/250511_a_251840]
-
g) societate cooperativă*1) - o asociație autonomă de persoane fizice și/sau juridice, după caz, constituită pe baza consimțământului liber exprimat de acestea, în scopul promovării intereselor economice, sociale și culturale ale membrilor cooperatori, fiind deținută în comun și controlată democratic de către membrii săi, în conformitate cu principiile cooperatiste; ... -------- *1) Conform prevederilor Legii nr. 1/2005 privind organizarea și funcționarea cooperației, cu modificările și completările ulterioare. h) societăți în dificultate - întreprinderile definite conform Comunicării Comisiei - Liniile directoare privind ajutorul de stat pentru salvarea
SCHEMA din 16 aprilie 2013 de ajutor de minimis "Sprijin acordat pentru implementarea Programului de creştere a competitivităţii produselor industriale". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/250842_a_252171]