22,461 matches
-
Berzovia este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Caraș-Severin, Banat, România. Localitatea Berzovia este menționată ca cetate dacică în Tabula Peutingeriana, sub denumirea de "Berzobia". Numele său apare în singurul fragment care a supraviețuit al împăratului Traian în Dacia: “vom merge spre Berzobis și apoi spre Aizizis”. Se presupune că în Evul Mediu a fost centrul politico-administrativ al unui district românesc până în veacul al XVI-lea. ("Istoria districtelor românești din Banatul
Berzovia, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301071_a_302400]
-
Cotovat, Prislop, Roneste, Graocea,Vârtop. Unele vestigii locale preistorice atestă că teritoriul comunei a fost locuit de oameni și acum aproximativ 4000 de ani. Pe dealul Socolot, la locurile numite Piatră Olarului și Coveiu’lu Traila, s-au găsit numeroase fragmente de ceramică roșie și neagră aparținând culturii Coțofeni, datând de la începutul mileniului ÎI î.h. Din perioada pietrei șlefuite s-a găsit tot pe Socolot în anul 1986, un ciocan din piatră, care dovedește că existau aici condiții prielnice desfășurării
Comuna Eftimie Murgu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301082_a_302411]
-
Din perioada pietrei șlefuite s-a găsit tot pe Socolot în anul 1986, un ciocan din piatră, care dovedește că existau aici condiții prielnice desfășurării vieții. Între Cioaca Mică și Cioaca Mare, mai sus de Piatră Olarului, s-au găsit fragmente ceramice aparținând primei vârste a fierului, datata istoric între anii 1000 și 300 î.h., fragmente ce aparțineau tracilor nordici, strămoșii dacilor de mai tarziu. La Fața Rusnicului un sătean a găsit, în 1967, un dinar imperial român de argint
Comuna Eftimie Murgu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301082_a_302411]
-
piatră, care dovedește că existau aici condiții prielnice desfășurării vieții. Între Cioaca Mică și Cioaca Mare, mai sus de Piatră Olarului, s-au găsit fragmente ceramice aparținând primei vârste a fierului, datata istoric între anii 1000 și 300 î.h., fragmente ce aparțineau tracilor nordici, strămoșii dacilor de mai tarziu. La Fața Rusnicului un sătean a găsit, în 1967, un dinar imperial român de argint, bătut de împăratul Vespasian. La Margianova,în partea de V a satului se găsesc adesea ghiulele
Comuna Eftimie Murgu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301082_a_302411]
-
ferată pe ruta Constanța - Mangalia. Port maritim. Cercetările efectuate pe coasta Mării Negre și a limanelor care o însoțesc au identificat așezarea greco-romană de la Agigea, cu o populație impresionant de densă, atestată prin marea cantitate de ceramică, țiglă, pietre de construcție, fragmente de unelte din fier descoperite pe aceste meleaguri. Nu se știe precis numele așezării deoarece nu s-a descoperit nicio inscripție cu această informație, dar este posibil să fie Stratonis-ul menționat de Herodot și de Strabo. În veacurile care au
Agigea, Constanța () [Corola-website/Science/301134_a_302463]
-
eudokimesanton" (Despre viețile și doctrinele filosofilor), în 10 cărți, integral păstrate și care constituie un important izvor pentru studierea filozofiei Greciei antice. Lucrarea, un adevărat tezaur de informații, prezintă școlile filosofice și biografiile filosofilor greci până la Epicur, incluzând de asemenea, fragmente din operele pierdute ale gânditorilor greci, constituind cel mai prețios document pentru istoria filosofiei grecești. nu adoptă nici una dintre doctrinele expuse, deși se poate constata o anumită înclinare spre scepticism. În scrierile sale, menționează 70 de opere originale ale lui
Diogene Laerțiu () [Corola-website/Science/301157_a_302486]
-
judecată ascuțită, cel puțin erudiție și sârguință și nu întâlnim nici o urmă de prefăcătorie sau înșelăciune”. Diogenes Laertios, în scrierea lui despre " Viețile și doctrinele filosofilor" sunt cuprinse toate genurile de izvoare ale filosofiei eline : I. directe, prin citarea de fragmente din operele pierdute ale filosofilor și II. indirecte : doxografii, biografii, succesiuni și secte ale filosofilor, cronologii, liste de omonimi, testamente ale filosofilor, epistole scrise de filosofi, cataloage ale filosofilor (lipsesc două, ultimele două feluri de izvoare indirecte, mai puțin importante
Diogene Laerțiu () [Corola-website/Science/301157_a_302486]
-
1974 la punctul "La Izlaz" din Dragăești, unde au fost identificate două așezări prefeudale din secoul IV-V; materialul arheologic recoltat prezintă analogii cu cel descoperit în stațiunile de la Bucșani, Baleni și Târgoviște. Pentru epocile feudala și modernă sunt frecvente fragmentele ceramice găsite la Dragăești, mărturie a vechimii olăritului. Până în secolul XVIII, sătul s-a numit doar Dragăești, căpătând numele de Dragăești-Pământeni după stabilirea locuitorilor veniți din Transilvania, în satul Dragăești-Ungureni. Satul apare în documentele din sec. XVI, cănd Radu Vodă
Drăgăești-Pământeni, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301169_a_302498]
-
Petru Diaconescu, Mihai Diaconescu și Constantin Tuță, profesor de istorie la Liceul Teoretic Vișina, au făcut cercetări de teren în bazinul superior al Neajlovului, descoperind : - pe terasa dreaptă a râului Neajlov, a fost identificată o așezare, unde s-au găsit fragmente de oală cu pereții groși, din pasta cărămizie, lucrate la roată ; - din extremitatea de NV a perimetrului locuibil al satului a fost recuperata o monedă imperiala romană, emisă de Traian ; - în punctul ‘‘Heleșteu’’ a fost identificat un cimitir medieval ; - la
Comuna Vișina, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301197_a_302526]
-
din pasta cărămizie, lucrate la roată ; - din extremitatea de NV a perimetrului locuibil al satului a fost recuperata o monedă imperiala romană, emisă de Traian ; - în punctul ‘‘Heleșteu’’ a fost identificat un cimitir medieval ; - la ‘‘Satul Vechi’’ s-au găsit : fragmente ceramice, străchini smălțuite cu verde și castaniu ; - în locul numit ‘‘Măgura’’ s-au descoperit : farfurie adâncă, castron cu margine înaltă, vase cu corpul bombat, cu profilul în ‘‘s’’prelung, unelte de silex și piatră.
Comuna Vișina, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301197_a_302526]
-
generală, s-au descoperit urmele unei așezări din perioada târzie a epocii bronzului. Nivelul arheologic se află la o adâncime de trei metri și este observabil în albia pârâului, prezentându-se sub forma unui strat de cenușă cu oase și fragmente de ceramic. Dintr-o groapă menajeră, situată la o adâncime de patru metri de la orizontul actual, provin fragmente ceramice de la vase de tip “borcan cu brâu continuu sub gură vasului”, precum și o ceașcă de forma globulara, care a avut toarta
Comuna Cuca, Galați () [Corola-website/Science/301209_a_302538]
-
o adâncime de trei metri și este observabil în albia pârâului, prezentându-se sub forma unui strat de cenușă cu oase și fragmente de ceramic. Dintr-o groapă menajeră, situată la o adâncime de patru metri de la orizontul actual, provin fragmente ceramice de la vase de tip “borcan cu brâu continuu sub gură vasului”, precum și o ceașcă de forma globulara, care a avut toarta supraînălțată (acest nivel arheologic aparține culturii Coșlogeni, iar materialele în discuție au fost investigate de cercetătorul Sebastian Moritz
Comuna Cuca, Galați () [Corola-website/Science/301209_a_302538]
-
Neculița, Manole Țulug și Mihaluța Dumitru. În această zonă se mai găsesc și dovezi arheologice datând din sec. al X-lea e.n. Și sunt în legătură cu locuirea din marginea platoului Arcari. Tot la Fântână lui Panait, în grădinile localnicilor, se găsesc fragmente ceramice din sec. XIV-XV e.n. IV. Deasupra Râpei Roșii pe panta înclinată dintre marginea satului și movila Arcari se găsește o așezare din sec. al XV-lea e.n. V. În perimetrul moșiei Cuca se găsesc mai mulți tumuli(movile, mameloane
Comuna Cuca, Galați () [Corola-website/Science/301209_a_302538]
-
incluse în satul Ion Roată. În urma unei reorganizări administrative regionale efectuate în 1981, comuna a revenit la județul Ialomița. În comuna Ion Roată se află curtea familiei Zappa, monument istoric de arhitectură de interes național, ce cuprinde curtea familiei, un fragment din zidul de incintă și cavoul familiei (ultimul clasificat ca monument funerar sau memorial); ansamblul datează din 1857. Un alt monument de arhitectură de interes național din același sat este biserica „Sfântul Nicolae”, care datează din 1854. În rest, în
Comuna Ion Roată, Ialomița () [Corola-website/Science/301242_a_302571]
-
coarnele unui cerb fosil (megaccros hibernicus) și o scoică (corbicula lassyensis), care se aseamănă foarte mult cu o specie existentă în Asia și Africa. În marginea vestică a satului au fost descoperite urme de cultură neolitică, iar în vatra satului, fragmente ceramice din epoca migrațiilor și din cea feudală. Clima este temperat-continentală, cu ierni geroase și veri foarte calde. Temperatura medie anuală este de 9,6 °C, iar media precipitațiilor anuale nu depășește 475 ml. Fondul funciar este de 3900 ha
Comuna Aroneanu, Iași () [Corola-website/Science/301256_a_302585]
-
sfânta coastă, dată tatălui meu, de către un serdar Vasilache Cârnul” (însemnare autografă a lui Grigore Crupenschi în Inventarul Bisericii Adormirea Maicii Domnului din Feredeni, fila 2, partida arginturilor de la Arh. Stat. Buc., Ms. 635). Pe folia de aur care îmbracă fragmentul din Sfintele Moaște (se pare cotul), lungă de 9 cm, lată de 5 cm și înaltă de 4 cm, conservată într-o cutiuță masivă de argint, fără inscripții pe ea, stă scris: „GHEORGHIOS MEGA MARTIRIOS”, pe partea superioară în limba
Feredeni, Iași () [Corola-website/Science/301277_a_302606]
-
înățime Cucuteni A și AB, suprapusă de o locuire hallstattiană tip Cozia, cu o ceramică decorată cu torți cu buton și cu torques 11 - motive unghiulare, uneori umplute cu alb. În aceeași zonă, la intrarea Cetățuii s-au găsit alte fragmente ceramice hallstattiene, precum și un topor plat din gresie, lustruit pe toate fețele. După opinia lui A. C. Florescu, cele două valuri de pe Cetățuia ar putea să nu fie contemporane, al doilea aparținând unei locuiri prefeudale. - “pe coasta vestică a dealului Burduganul
Pocreaca, Iași () [Corola-website/Science/301300_a_302629]
-
din gresie, lustruit pe toate fețele. După opinia lui A. C. Florescu, cele două valuri de pe Cetățuia ar putea să nu fie contemporane, al doilea aparținând unei locuiri prefeudale. - “pe coasta vestică a dealului Burduganul în fața Cetățuii, spre locul numit Ciobănești, fragmente ceramice hallstattiene, unele cu decor imprimat sau incizat, cu motive geometrice. - “pe dealul Burduganul, pe coasta sa de est, numită și Nemțoaica așezare hallstattiană tip Cozia, cu ceramică decorată cu torques, cu motive unghiulare și excizii fine, umplute cu alb
Pocreaca, Iași () [Corola-website/Science/301300_a_302629]
-
și refugiu. Această particularitate iese mai mult în evidență de existența unor așezări deschise ce gravitau în jurul fortificației. O primă locuire se afla în continuarea cetății, la N - NV, pe dealul Nemțoaica, unde prin cercetări de suprafață au fost găsite fragmente ceramice tip Cozia. Altă așezare se afla pe coastele de vest ale dealului Burduganul în punctul Ciobănești, vizavi de latura de E - NE a Cetățuii. Locuitorii acestor două așezări deschise au utilizat inițial locul de pe Cetățuia, întărit în mod natural
Pocreaca, Iași () [Corola-website/Science/301300_a_302629]
-
mănăstirești de la biserica din satul Pârcovaci. De asemenea, spre pădurea din apropiere, s-a păstrat denumirea veche a unui iaz „ Martina”, după numele soției domnitorului Iuga. Totuși, studiind izvoarele arheologice și documentele recente, vatra satului Sticlăria datează din epoca preistorică, fragmente de ceramică de tip Precucuteni fiind descoperite în punctul Prisecaru-Bița D.-Pintilie C. De asemenea, pădurile din zonă deveneau adăpost sigur pentru populațiile aflate în satele din vale, atunci când erau amenințați de populații străine sau de lăcomia boierilor. Oamenii locului
Sticlăria, Iași () [Corola-website/Science/301308_a_302637]
-
succesive. Atribuirea fortificației este controversată, unii arheologi considerând că este preistorică, în timp ce alții o socotesc un ring avar. La 31 martie 1875, în curtea unui locuitor din Jadani a căzut, în timpul zilei, un meteorit. Din acesta s-au recuperat 9 fragmente cu masa totală de 144 grame.
Cornești, Timiș () [Corola-website/Science/301352_a_302681]
-
de est. Cele trei bastioane pătrate din prima etapă au fost menținute fiind dublate cu ziduri semicirculare. În septembrie 1477 a fost pusă o pisanie cu stema Moldovei pentru a aminti de lucrările de refacere întreprinse după asediul din 1476. Fragmente din pisanie au fost găsite cu prilejul lucrărilor de restaurare din anul 1971. Șanțul de apărare a fost mult lărgit, fiind extins și pe laturile de sud și vest , cea de nord aflându-se pe un pinten de deal după cum
Cetatea de Scaun a Sucevei () [Corola-website/Science/300020_a_301349]
-
XVI-lea, Cetatea Sucevei devine reședința domnitorilor Aron Vodă (1592-1595), Ștefan Răzvan (1595) și Ieremia Movilă (1595-1606), care s-au ridicat la luptă împotriva Imperiului Otoman. În anul 1596, zidurile vechii cetăți sunt fortificate de Ieremia Movilă, după cum atestă un fragment de cărămidă descoperită în cetate și inscripționată. În mai 1600, Mihai Viteazul întreprinde o campanie militară în Moldova. După ce armatele sale trec apa Trotușului la 4 mai 1600 și ocupă Bacăul la 10 mai, oștile valaho-transilvane se îndreptă spre Suceava
Cetatea de Scaun a Sucevei () [Corola-website/Science/300020_a_301349]
-
Carlo Azeglio Ciampi, în decembrie 2004.. În 2014, Colegiul director al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) a hotărât în unanimitate amendarea lui Cristian Tudor Popescu cu 2.000 de lei pentru discriminarea romilor într-un articol din ziarul "Gândul". Fragmentul din ziar suna așa: „"Astă toamnă am participat la Paris la o întâlnire internațională. Cea mai neplăcută situație de care m-am lovit a fost confundarea, voită sau nu, a țiganilor autori de infracțiuni pe bandă rulantă în Franța cu
Cristian Tudor Popescu () [Corola-website/Science/300100_a_301429]
-
explic că acești țigani hoți, cerșetori, criminali, nu au legătură cu românii. Că au o cultură internațională a fărădelegii, proprie etniei lor, căreia trebuie să-i facă față întreaga Europă, nu România de una singură."” CNCD a decis că respectivul fragment „reprezintă discriminare și încalcă dreptul la demnitate al persoanei, conform art. 2, alin. (1) coroborat cu art. 15 din O.G. nr. 137/ 2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare”. Pe 30 iulie 2015, Cristian Tudor Popescu și-a anunțat
Cristian Tudor Popescu () [Corola-website/Science/300100_a_301429]